Conectează-te cu noi

Naţional

Toamna se numără… banii! Facturi mai mari la gaze, energie electrică și carburanți, începând de mâine

Publicat acum

pe

loading...

Gazele destinate consumatorilor casnici şi energia electrică furnizată românilor care au preferat să rămână în regimul reglementat se vor scumpi cu 6%, respectiv 5% de la 1 octombrie.

Decizia este rezultatul recunoaşterii costurilor raportate de furnizori de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), care marţi s-a reunit într-o şedinţă pe această temă.

Informaţia privind scumpirea gazelor cu 6% a fost oferită de vicepreşedintele ANRE, Emil Calotă, prezent la lucrările Comisiei de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, care marţi a reluat dezbaterile pe controversata OUG 64 de liberalizare a preţurilor la producătorii de gaze. Două rapoarte ale Comisiei conduse de reprezentantul PSD, Iulian Iancu, au fost deja retrimise la comisie de către plen în vederea refacerii.

Din punctul de vedere al evoluţiei preţurilor pe bursă, tranzacţiile desfăşurate de la 1 aprilie până acum au avut o medie în jurul valorii din calendarul de liberalizare pe care România îl avea angajat din anul 2011 cu Comisia Europeană, Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional, respectiv de 72 lei pe MWh. Au fost tranzacţii şi la 68 de lei, şi la 69 de lei, iar, prin absurd, dacă nu ar fi existat Ordonanţa 64, ar fi trebuit să respectăm calendarul unde preţul reglementat pentru producătorii de gaze din România era la 78 de lei, preţ care se duce mult peste ofertele de gaz proaspăt din import”, a declarat Calotă, citat de Profit.ro.

Oficialul ANRE a ţinut să precizeze că pentru a fi prezent la şedinţa comisiei a fost nevoit să părăsească şedinţa Comitetului de reglementare ANRE, în care se discută elementele apărute în piaţa de gaze naturale şi impactul pe care costurile pe care operatorii de distribuţie şi furnizare le-au raportat către ANRE.

În opinia lui Calotă, scepticismul preşedintelui Comisiei de Industrii a Camerei Deputaţilor privind evoluţia preţurilor este exagerat.

Vicereşedintele ANRE susţine că deja a fost reglementată piaţa pentru ziua următoare pe OPCOM, pentru a nu se mai tranzacţiona gaze exclusiv pe bursa de mărfuri. Deşi a recunoscut că există doar doi mari producători în România (OMV Petrom şi Romgaz), concurenţa va fi creată prin obligativitatea ca şi ceilalţi actori (brokeri şi importatori) să tranzacţioneze volume de gaze pe aceleaşi pieţe.

Preşedintele Comisiei de Industrii a Camerei Deputaţilor i-a prezentat oficialului ANRE o serie de observaţii la OUG 64 pe care Autoritatea să le aibă în vedere la elaborarea actelor normative secundare.

În ceea ce priveşte preţul energiei electrice, potrivit unor surse oficiale citate de e-nergia.ro, în cazul consumatorilor casnici alimentaţi în sistem reglementat ar urma să crească, de la 1 octombrie, cu circa 3,4 bani per kWh, în medie, la nivel national. Pentru consumatorii din Bucureşti-Ilfov care nu au trecut pe piaţa concurenţială, acest lucru echivalează cu o majorare de circa 5,2%, în prezent preţul reglementat fiind de circa 58 de bani/kWh.

Tot de duminică, 1 octombrie, preţul benzinei ar putea sări de cinci lei pe litru. Asta pentru că intră în vigoare a doua tranşă a accizei despre care s-a tot vorbit în ultima vreme, respectiv încă 16 bani pe litru. Această creştere a preţului carburanţilor am putea-o regăsi nu doar la pompă ci şi în costul alimentelor, de exemplu.

Transportatorii vor creşte cheltuielile şi de aici s-ar putea majora şi preţurile la raft.

 

Sursa – Profit.ro

Naţional

Ministrul Sănătăţii a suplimentat cu 35.000 a numărului de doze de vaccin antigripal

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Ministrul Sănătăţii, Victor Costache, a aprobat suplimentarea cu încă 35.000 a numărului de doze de vaccin antigripal pentru campania de vaccinare a persoanelor cu risc ridicat de îmbolnăvire, anunţă, vineri, Ministerul Sănătăţii (MS), potrivit Mediafax.

Ministerul Sănătăţii a decis măsuri suplimentare pentru prevenirea, limitarea şi tratarea îmbolnăvirilor prin gripă, anunţă sursa citată.

Astfel, a fost organizată o colaborare interdisciplinară cu Institutele de Boli Cardiovasculare din Bucureşti, Cluj Napoca, Tg Mureş, Timişoara, dar şi cu Spitalul Polisano din Sibiu pentru asigurarea unei tehnici extracorporale de suport cardiac şi respirator prelungit pentru persoanele cu insuficienţă respiratorie severă – ECMO.

Este o tehnologie modernă folosita ca suport în astfel de situaţii”, precizează MS.

Până la data de 19 ianuarie 2020, un număr de 1.447.831 de persoane la risc au fost imunizate din cele 1.500.000 doze achiziţionate de Ministerul Sănătăţii.

Continuă să citești

Naţional

24 ianuarie – Unirea Principatelor Române şi paşii făcuţi spre apariţia statului român

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Ziua în care, în 1859, colonelul moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitorul Ţării Româneşti, devenind primul lider al Principatelor Unite şi, după câţiva ani, al statului unitar România, este marcată pe 24 ianuarie.

Cuza era domnitorul Moldovei din 5/17 ianuarie 1859. La Iaşi, cei care susţineau unirea deţineau 33 de locuri din cele 55 ale Adunării Elective, dar erau înscrişi nu mai puţin de 38 de candidaţi. Aceştia s-au retras pe rând în favoarea lui Alexandru Ioan Cuza. Ultima opţiune, Grigore Sturdza se dovedise că are obligaţii faţă de interesele Rusiei şi ale Poloniei, astfel că Alexandru Ioan Cuza a fost ales cu unanimitate de voturi.

Reprezentant al Partidei Naţionale, Alexandru Ioan Cuza era susţinut numai de liberali pentru desemnarea ca domn şi în Ţara Românească. Adunarea Electivă de la Bucureşti era dominată de conservatori, care însă susţineau doi candidaţi diferiţi, Gheorghe Bibescu, fost domn între 1843 şi 1848, şi Barbu Ştirbei, care se mai aflase la conducerea Valahiei de două ori, între 1849 şi 1853 şi între 1854 şi 1856.

Fost participant la mişcarea revoluţionară din 1848, Cuza a fost ales cu unanimitate de voturi după ce conservatorii nu au putut să se hotărască asupra unui singur candidat propriu.

Unirea celor două principate a început practic în anul 1848, atunci când s-a realizat uniunea vamală între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

În 1859, Conferinţa puterilor garante de la Paris (26 martie – 25 august 1859) a recunoscut dubla alegere a lui Cuza ca domn al celor două principate. Abia pe 4 decembrie 1861, Poarta Otomană recunoaşte unirea pe durata domniei lui Cuza.

Perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza coincide cu reformele de unificare şi modernizare a instituţiilor din cele două principate. Împroprietărirea ţăranilor şi secularizarea averilor mănăstireşti, ca şi opţiunile personale ale domnitorului au atras opoziţia elitelor sociale din acele vremuri şi au încurajat zvonuri privind intenţia lui Cuza de a instaura o dinastie personală, astfel că, la 11 februarie 1866, acesta a fost obligat să abdice.

În locul său a fost adus pe tron principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, constituţia adoptată în acel an denumind noul stat România.

24 IANUARIE, ZI LIBERĂ LEGALĂ ÎN ROMÂNIA

În 2016, data de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată nelucrătoare, adăugându-se sărbătorilor legale.

De asemenea, în anul 2020, românii vor avea 15 zile libere legale, potrivit Codului Muncii. Sunt în total 15 zile libere legale, din care 11 sunt în timpul săptămânii.

În anul 2020 vor exista următoarele zile libere legale:

  • 1 şi 2 ianuarie 2020 – Anul nou (miercuri şi joi)
  • 24 ianuarie – Ziua Principatelor Române (vineri)
  • 17 aprilie – Vinerea mare (vineri)
  • 19, 20 aprilie – Paştele (duminică, luni)
  • 1 mai – Ziua Muncii ( vineri)
  • 1 iunie – Ziua Copilului (luni)
  • 7 şi 8 iunie – Rusalii – (duminică, luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni)
  • 1 decembrie – Ziua Naţională a României (marţi)
  • 25 şi 26 decembrie – Crăciunul (vineri, sâmbătă)

Continuă să citești

Naţional

Rovinietă 2020: Noutăți și tarife pentru taxa de drum

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Potrivit legislației în vigoare, atunci când folosesc rețeaua de drumuri din țara noastră, fie ele drumuri naționale, europene sau autostrăzi, șoferii trebuie plătească o taxă de utilizare a acestora, taxă numită rovinietă.

În condițiile în care, în anul încheiat recent, au apărut câteva noutăți privind rovinieta, printre care și posibilitatea recuperării parțiale, în anumite condiții, a banilor plătiți pe ea, prezentăm azi cele mai importante informații despre taxa de drum, inclusiv tarifele valabile în acest an.

Noutățile privind rovinieta

O primă modificare privind rovinieta a apărut în luna aprilie a anului trecut. Astfel, după cum stabilește Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 748/2019, atunci când vinde o mașină ce are o rovinietă valabilă, vânzătorul poate cere Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) returnarea banilor pentru perioada de valabilitate rămasă a rovinietei.

Mai exact, cel ce vinde mașina poate cere returnarea banilor pentru perioada dintre momentul în care noul proprietar plătește taxa de drum și data de expirare a rovinietei încheiate de el, adică din momentul în care cele două roviniete se suprapun.

Apoi, numărul camerelor fixe utilizate de CNAIR pentru a-i identifica pe cei ce circulă pe drumurile din țara noastră fără să aibă o vinietă valabilă s-a majorat, în mai multe etape, și a ajuns acum la 106. Pe lângă camerele fixe, CNAIR mai utilizează, pentru a verifica existența sau valabilitatea rovinietelor, și 14 camere video mobile, distribuite pe întreg teritoriul național.

Cât plătesc, în acest an, șoferii pentru rovinietă

Legat de sumele pe care trebuie să le plătească șoferii pentru cumpărarea unei roviniete, acestea au rămas neschimbate și în acest an. Concret, conform Ordonanței Guvernului nr. 15/2002, în ceea ce privește autoturismele, tarifele rovinietei sunt de trei euro pentru șapte zile, șapte euro pentru 30 de zile, 13 euro pentru 90 de zile și 28 de euro pentru 12 luni.

Apoi, în cazul vehiculelor de transport marfă cu masa totală admisibilă tehnic (MTMA) mai mică sau egală cu 3,5 tone, tarifele sunt de șase euro pentru șapte zile, 16 euro pentru 30 de zile, 36 de euro pentru 90 de zile și 96 de euro pentru 12 luni.

Pentru vehiculele de transport marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone și mai mică sau egală cu 7,5 tone tarifele sunt de patru euro pentru o zi, 16 euro pentru șapte zile, 32 de euro pentru 30 de zile, 92 de euro pentru 90 de zile și 320 de euro pentru 12 luni.

Pe de altă parte, OG nr. 15/2002 stabilește și amenzile ce se pot aplica celor care circulă cu mașina pe drumurile publice fără să aibă o rovinietă valabilă, acestea fiind cuprinse între 250 și 4.500 de lei. Amenzile cele mai mici se dau în cazul autoturismelor (250 – 500 de lei), în timp ce amenzile cele mai mari se dau în cazul vehiculelor de transport de marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12 tone (3.000 – 4.500 de lei).

Reamintim că, începând din 2018, în cazul unei mașini vândute, noul proprietar este cel care trebuie amendat pentru circularea pe drumurile publice fără rovinietă valabilă, nu vechiul deținător, iar circularea cu mașinile, pe drumurile publice, fără a avea rovinietă valabilă se prescrie în patru luni, nu în șase, așa după cum se întâmpla anterior.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare