Conectează-te cu noi

Naţional

Tradiții și obiceiuri de Sfinții Apostoli Petru și Pavel, ocrotitorii celor din penitenciare

Publicat acum

pe

loading...

Sfinții Apostoli Petru şi Pavel (Paul, la catolici), patronii spirituali ai penitenciarelor, sunt sărbătoriţi pe 29 iunie. 29 iunie este ziua în care amândoi au murit, în timpul prigoanei creştine declanşate de Nero, sărbătoarea fiind denumită popular Sânpetru.

Sfântul Apostol Petru a propovăduit Evanghelia în Ierusalim, în Iudeea şi în Antiohia, unde membrii bisericii s-au numit pentru prima dată creştini, iar apoi în Pont, Galatia, Capadocia, Asia Mică şi Bitinia. Conform tradiţiei, Petru a ajuns la Roma, unde a format biserica de acolo. Sfântul Apostol Petru a sfârşit muceniceşte în capitala Imperiului Roman, fiind răstignit cu capul în jos, la cererea sa, spre a se deosebi de modul de răstignire a lui Iisus. Pe locul unde a fost răstignit Sfântul Petru se află astăzi Basilica San Pietro din Vatican.

Conform unei legende din secolul al XIII-lea, Petru l-ar fi revăzut ultima dată pe Iisus în momentul în care voia să fugă din Roma, pentru a scăpa de martiriu. Petru l-ar fi întrebat pe Iisus: „Quo vadis, Domine?” („Încotro te-ndrepţi, Doamne?”), la care Isus i-ar fi răspuns: „Vado Romam venio iterum crucifigi” („Am venit la Roma spre a fi din nou crucificat”). Ruşinat, Petru s-ar fi întors la Roma, primind martiriul. În prezent, în apropierea locului unde s-ar fi petrecut această întâmplare se află capela „Quo vadis, Domine?”, pe Via Appia, din Roma.

Sfântul Apostol Pavel a propovăduit pe Hristos tuturor, a străbătut, în trei călătorii misionare, toată Asia, Spania, Britania şi Italia, înfiinţând comunităţi creştine şi hirotonisind episcopi, preoţi şi diaconi. El a murit la Roma, în aceeaşi zi cu Petru, tot ca martir, prin decapitare.

Cei doi apostoli ar fi fost ţinuţi închişi în Carcera Mamertinică, situată între Capitoliu şi Forumul Roman.

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt consideraţi patronii spirituali ai penitenciarelor.

Sfântul Apostol Pavel, spre deosebire de Petru care s-a numărat printre cei care au petrecut alături de Mântuitor, s-a adăugat cetei apostolilor după Înălţarea Domnului la cer şi Pogorârea Duhului Sfânt. Pe drumul Damascului, el a fost chemat la noua slujire a lui Hristos.

După Sfintele Evanghelii, Petru era originar din localitatea Betsaida din Galileea, fiind fiul lui Iona şi frate mai mare al lui Andrei, cel dintâi chemat de Domnul la lucrarea apostoliei. El s-a numit Simon până când Mântuitorul i-a schimbat acest nume în Chefa sau Petru.

Sfântul Apostol Pavel, supranumit „apostolul neamurilor”, pentru că a predicat Evanghelia mai ales păgânilor, s-a născut într-o familie de iudei bogaţi în Tarsul Ciliciei, primind o educaţie strălucită în şcoala rabinului Gamaliel.

La început, Saul, căci aşa fusese numit la naştere, a fost un adept înfocat al legii mozaice şi un duşman de moarte al creştinilor. Este cunoscută întâmplarea petrecută pe drumul Damascului, când, plecat să-i persecute pe creştini, Saul se întâlneşte cu Iisus cel înviat şi se converteşte la creştinism, devenind, cum spune Fericitul Augustin, „din lup, miel, din persecutor înfocat, un vestitor neobosit al Evangheliei, învăţător şi apostol al popoarelor”.

Biserica Ortodoxă îi cinsteşte în mod special pe cei doi apostoli, rânduind o perioadă de post specială. Postul Sfinţilor Apostoli este unul dintre cele patru posturi de peste an, alături de cele ale Paştelui, Sfintei Maria şi Crăciunului.

Spre deosebire de celelalte posturi, care au o durată fixă, postul Sînpetrului are o durată variabilă, în funcţie de data variabilă a Paştilor. Acest post începe luni, la o săptămână după Rusalii, care sunt sărbătorite la 50 de zile după Paşte. În vechime, acest post se numea Postul Cincizecimii.

În tradiţia populară, Sânpetru apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă.

În povestirile şi snoavele populare, Sânpetru este un om obişnuit: se îmbracă în straie ţărăneşti, se ocupă cu agricultura, creşterea animalelor şi, mai ales, cu pescuitul. Fiind credincios, foarte harnic şi bun sfetnic, Sânpetru este luat de Dumnezeu în cer, unde îi încredinţează porţile şi cheile Raiului. Acolo, fiind mai mare peste cămările cereşti, împarte hrană animalelor sălbatice, în special lupilor, şi fierbe grindina pentru a o mărunţi.

Se crede că, la marile sărbători (Crăciun, Anul Nou, Boboteaza, Mucenici, Sângeorz, Sânziene), Sânpetru poate fi văzut de pământeni la miezul nopţii, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu. Sânpetru este cel mai cunoscut „sfânt” al calendarului popular.

În unele zone, sărbătoarea era anunţată de anumite repere cosmice şi terestre: apariţia licuricilor, amuţitul cucului, răsăritul constelaţiei Găinuşei şi altele.

Tradiţii şi obiceiuri

Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă. În tradiţia populară, până în acestă zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.

Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.

Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc .

Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.

Acum, potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane iar lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.

 

FOTO – Arhivă

Naţional

România a trecut de 5000 de îmbolnăviri cu coronavirus. Vezi cifrele anunțate azi

Publicat acum

pe

loading...

Autoritățile au anunțat că până astăzi, 9 aprilie, pe teritoriul României au fost confirmate 5202 cazuri de infectare cu COVID-19.

Până astăzi, 9 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 5.202 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 647 au fost declarate vindecate și externate.

Numărul de cazuri confirmate, pe județe, potrivit raportării Institutului Național de Sănătate Publică:

Nr. crt. Județ Număr de cazuri confirmate
1. Alba 90
2. Arad 162
3. Argeș 32
4. Bacău 56
5. Bihor 66
6. Bistrița-Năsăud 76
7. Botoșani 106
8. Brașov 175
9. Brăila 16
10. Buzău 13
11. Caraș-Severin 34
12. Călărași 34
13. Cluj 148
14. Constanța 124
15. Covasna 62
16. Dâmbovița 28
17. Dolj 39
18. Galați 175
19. Giurgiu 46
20. Gorj 9
21. Harghita 4
22. Hunedoara 212
23. Ialomița 81
24. Iași 131
25. Ilfov 107
26. Maramureș 43
27. Mehedinți 15
28. Mureș 146
29. Neamț 202
30. Olt 12
31. Prahova 36
32. Satu Mare 28
33. Sălaj 12
34. Sibiu 90
35. Suceava 1.487
36. Teleorman 41
37. Timiș 252
38. Tulcea 11
39. Vaslui 36
40. Vâlcea 11
41. Vrancea 95
42. Mun. București 659
                                       TOTAL 5.202

Totodată, până acum, 229 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș, Giurgiu, Bihor, Argeș, Vaslui, Botoșani, Alba, Sălaj, Brașov și Mehedinți, au decedat.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 441 de noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 178 de pacienți.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 25.586 de persoane. Alte 87.400 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 51.802 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate  648 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 2.398 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Prin structurile abilitate ale M.A.I. au fost întocmite, până în prezent, 341 de dosare penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.

Polițiștii au depistat, în ultimele de 24 de ore, 7.741 de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestor persoane le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 16.647.253 de lei.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, potrivit informațiilor obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, 679 de cetățeni români sunt în continuare confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 418 în Italia, 196 în Spania, 16 în Franța, 9 în Germania, 32 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 2 în SUA  și câte unul în Irlanda, Luxemburg, Belgia și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 38 de cetățeni români aflați în străinătate, 11 în Italia, 7 în Franța, 11 în Marea Britanie, 6 în Spania, 2 în Germania și unul în Suedia, au decedat.

Cetățenii români confirmați cu noul coronavirus în Tunisia și Indonezia au fost declarați vindecați.

***

De la intrarea în vigoare a Ordonanței Militare nr. 2 și până în prezent, au fost plasate în carantină instituționalizată 1.917 de persoane care nu au respectat perioada de autoizolare. De asemenea, 61 de persoane aflate în carantină au părăsit locația în care au fost plasate, pentru acestea  fiind dispusă măsura carantinării pentru o nouă perioadă de 14 zile.

Continuă să citești

Naţional

Șomaj tehnic și pentru bugetari. Anunțul premierului

Publicat acum

pe

loading...

Guvernul pregăteşte o ordonanţă de urgenţă prin care angajaţii instituţiilor de stat care nu sunt implicate direct în combaterea epidemiei de coronavirus şi efectelor sale vor fi trimişi acasă în şomaj tehnic pentru 15 zile pe lună, urmând să revină la muncă după două săptămâni pentru a-i înlocui pe ceilalţi care au asigurat funcţionarea repectivelor instituţii.

Cei trimişi în şomaj tehnic pentru două săptămâni ar urma să primească 75% din salariul brut de încadrare.

”Ne-am gândit la un mecanism, pe care îl vom introduce într-o reglementare, care ține oarecum și de o evitare a riscului de răspândire a virusului. Un mecanism relativ simplu, în care împărțim angajații în două…Jumătate din angajați lucrează 15 zile, restul de 15 zile urmând să fie într-o formă de șomaj tehnic – plătiți la fel cum sunt plătiți cei din șomaj tehnic, cu 75% – restul de 15 zile vin la muncă ceilalți, care au stat în șomaj tehnic perioada respectivă”, a declarat aseară premierul Ludovic Orban la B1 TV.

Premierul a precizat că acest mecanism de şomaj tehnic nu se va aplica anumitor sectoare, precum Sănătate sau Apărare, care au un rol central în lupta României cu COVID-19 şi în zona de securitate naţională.

Continuă să citești

Naţional

Avocatul Poporului recomandă MAI înăsprirea regulilor de protejare a persoanelor din centrele de vârstnici

Publicat acum

pe

loading...

Avocatul Poporului recomandă Ministerului de Interne luarea unor măsuri pentru protecţia persoanelor din centrele de vârstnici şi a celor cu dizabilităţi care nu sunt instituţionalizate.

Potrivit unui comunicat al Avocatului Poporului, măsurile pentru protecţia persoanelor vulnerabile au fost solicitate în contextul cazurilor de infectare cu COVID-19 a persoanelor vârstnice instituţionalizate în centre publice sau private. 

”Având în vedere cazurile de infectare cu Covid-19 a persoanelor vârstnice instituţionalizate în centre publice sau private, Avocatul Poporului recomandă ministrului afacerilor interne să solicite prefecţilor să dispună notificarea tuturor centrelor de stat şi private cu privire la necesitatea înăspririi regulilor de protejare a persoanelor instituţionalizate privind accesul angajaţilor în centre, instruirea personalului de către reprezentanţi ai direcţiilor de sănătate publică judeţene cu privire la modul de utilizare corectă a echipamentelor de protecţie, precum şi constituirea de circuite de aprovizionare, curăţenie pentru eliminarea oricărui risc de contaminare”, se arată în comunicat. 

De asemenea, pentru protecţia persoanelor cu dizabilităţi care nu sunt instituţionalizate, Avocatul Poporului recomandă ministrului de Interne alocarea, la nivelul fiecărei primării, a unui număr de telefon şi a unei adrese de email dedicată persoanelor cu dizabilităţi şi instituirea unei proceduri de raportare de îndată a situaţiilor semnalate astfel, dar şi punerea la dispoziţia DGASPC-urilor de către direcţiile de sănătate publică a echipamentului de protecţie gratuit (măşti, dezinfectant) pentru persoanele cu dizabilităţi şi pentru asistenţii personali ai acestora.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare