Conectează-te cu noi

Ştiri din zonă

Trei spărgători din Apahida, reținuți de polițiști! Au furat bunuri de peste 25.000 de lei

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Polițiștii clujeni au depistat și reținut trei bărbați bănuiți de comiterea mai multor furturi. Prejudiciul, în valoare de circa 25.600 de lei, a fost recuperat.

În urma investigațiilor efectuate, polițiștii din cadrul Poliției municipiului Cluj-Napoca – Secția 6 Poliție au reținut, pentru 24 de ore, trei bărbați, de 20, 22 și 30 de ani, din Apahida, bănuiți de comiterea mai multor furturi.

Conform probatoriului administrat, în perioada decembrie 2018 – ianuarie 2019, cei în cauză ar fi pătruns, fără drept, în trei imobile de pe raza municipiului Cluj-Napoca și ar fi sustras bunuri (cric hidraulic, materiale de construcție, uși din lemn, boiler electric, mașină de spălat, cuptor cu microunde, ceas de perete, vesela, covor, combină frigorifică etc) în valoare de circa 25.600 lei.

În urma identificării și depistării celor trei, prejudiciul a fost recuperat integral.

În cursul zilei de marți, 22 ianuarie, magistrații i-au plasat pe cei trei sub control judiciar.

Cercetările sunt continuate de către polițiști sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat în formă continuată, faptă prevăzută de Codul Penal.

Ştiri din zonă

Microîntreprinderile din județul Cluj, locul doi pe țară la numărul de angajați

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

În 2018 activau în România 524.900 de microîntreprinderi, cu 2,5% mai multe faţă de anul precedent, care au realizat o cifră de afaceri totală de 129 miliarde lei şi un profit de 27,5 miliarde lei (21% din cifra de afaceri şi o medie de 52.390 lei per companie), arată un studiu al Instant Factoring.

Microîntreprinderile sunt companii cu o cifră de afaceri de până la 500.000 euro. Companiile cu o cifră de afaceri de până în 250.000 euro au generat 72% din cifra de afaceri consolidată, însemnând 82.265 miliarde lei. Deşi cifra de afaceri totală a microîntreprinderilor se află în uşoară scădere, cu 6%, de la 139,1 miliarde lei în 2017 la 131 miliarde lei în 2018, evoluţia rămâne pozitivă în ultimii 5 ani. Companiile cu o vechime mai mică de 5 ani au generat cea mai mare pondere (24%) din cifra de afaceri în 2018.

Conform clasificării companiilor după nivelul cifrei de afaceri, firmele aflate în intervalul 50.000-250.000 euro au realizat 47,5% din cifra de afaceri consolidată a sectorului, în creştere cu 2,5% faţă de 2017, urmate de categoria 250.000-500.000 euro cu 36,3% şi de cele mai mici, sub 50.000 euro, cu o pondere în rezultat de 16,2%.

62,8% din cifra de afaceri a microîntreprinderilor din România este realizată de primele 5 sectoare, unde pe primul loc rămâne comerţul cu amănuntul

Din punct de vedere al distribuţiei sectoriale, comerţul cu amănuntul rămâne cel mai mare sector, cu o cifră de afaceri de 25,8 miliarde lei în 2018. Este urmat de comerţul cu ridicata cu 15,4 miliarde lei şi de industria de construcţii cu 13,6 miliarde lei în 2018. În top 5 se mai află microîntreprinderile din transporturi şi depozitare cu 13,2 miliarde lei şi cele din industria prelucrătoare cu 13 miliarde lei.

Microîntreprinderile active în primele 5 sectoare realizează în total 62,8% din cifra de afaceri a microîntreprinderilor din România, cu un total de 81 miliarde lei, toate celelalte sectoare având o cifră de afaceri cumulată de 48 miliarde de lei, adică 37,2% din total.

Forţa de muncă îşi continuă scăderea, aşa cum a fost previzionat şi în analiza anterioară a Instant Factoring. Scăderea este de 12% comparativ cu 2017 şi cu aproape 20% faţă de 2014, la 1 milion de angajaţi în 2018. „Pentru 2019 estimăm stabilizarea forţei de muncă în jurul nivelului de un milion de angajaţi. Printre factorii care generează tensiuni pe piaţa locală a forţei de muncă se regăsesc: procesul accelerat de migraţie, inadecvarea sistemului de învăţământ la cerinţele pieţei şi absenţa măsurilor de integrare a persoanelor inactive”, arată studiul.

Cea mai mare forţă de muncă angajată se află în sectorul comerţului cu amănuntul, 143,7 mii salariaţi (14,7%), urmat de industria prelucrătoare (139 mii, respectiv 14,2%) şi construcţii (122 mii, respectiv 12,5% din total).

Avansul costului mediu per angajat de 12% în 2018 faţă de anul precedent, mai accentuat decât cel al productivităţii, de 9%, reprezintă un risc important pe termen mediu, cu impact direct asupra competitivităţii locale, arată studiul.

Capitala conduce şi în privinţa numărului de angajaţi, cu peste 173 mii, adică 17,7% din total. Urmează judeţele Cluj (5,5%), Constanţa (4,6%), Timiş (4,3%) şi Ilfov (3,8%). Microîntreprinderile active înregistrate în aceste judeţe aveau aproape 350 mii de angajaţi, adică aproape 35,8% din total.

Potrivit reprezentanţilor companiei, îngrijorător este că peste 40% dintre microîntreprinderile active nu au avut niciun angajat în 2018. Dintre acestea, cele mai multe, respectiv 102,5 mii, au avut şi cifra de afaceri egală cu zero în 2018.

Continuă să citești

Ştiri din zonă

Clujul, în topul județelor cu cele mai multe credite acordate de bănci

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Mai mult de jumătate din creditele acodate de bănci în România pentru populaţie şi companii sunt concentrate în cele mai mari şase judeţe: Bucureşti (inclusiv Ilfov), Cluj, Timiş, Constanţa, Braşov şi Iaşi, la polul opus fiind Giurgiu, Covasna, Mehedinţi, Harghita şi Caraş-Severin.

Conform Ziarului Financiar, cele şase judeţe consemnau la finele lunii iulie finanţări de 96,5 mld. lei, reprezentând mai mult de jumătate (56,5%) din totalul împrumu­turilor în moneda naţională. Creditele analizate sunt doar cele în moneda naţională, în condiţiile în care ponderea acestora a crescut în ultimii ani şi a depăşit 66%, şi nu au fost luate în considerare împrumuturile restante. Totalul creditelor în lei acordate de bănci atât populaţiei, cât şi companiilor însumează circa 171 mld. lei.

Bucureştiul (inclusiv Ilfov) se deli­mitează în topul judeţelor cel mai bine cre­ditate, cu un sold al finanţărilor acordate populaţiei şi companiilor de 58,2 mld. lei, reprezentând aproximativ 34% din valoarea totală a finanţărilor în lei acordate de bănci în toate judeţele din România. Creditele date în Bu­cureşti au o pondere de peste 60% din va­loarea totală a creditelor acordate în jude­ţelor din top 6 cele mai finanţate judeţe din România.

Judeţul Cluj, care se află pe locul doi ca volum al finanţărilor în lei acor­date de bancheri populaţiei şi com­pa­niilor, avea la finele lunii iulie un sold al creditelor de aproape 9,5 mld. lei, repre­zentând 5,6% din valoarea îm­pru­muturilor în lei acordate în Ro­mânia.

Locul trei revine judeţului Timiş, cu un volum al creditelor totale în lei acordate de către banci de circa 8,3 mld. lei, care reprezintă peste 4,8% din totalul finanţărilor în lei acordate de bancheri pe piaţa locală.

Ultimele trei judeţe din clasamentul cu cele mai mari solduri ale creditelor în lei sunt Constanţa cu un sold al împrumuturilor de 7,4 mld. lei, Braşov cu credite de aproape 7 mld. lei şi Iaşi cu o valoare a creditelor de 6,1 mld. lei.

Pe de altă parte, din analiza judeţelor cu cel mai mic volum al creditelor acordate de către bancheri se remarcă judeţul Giurgiu – cu o valoare a creditelor de doar 735 mil. lei, care reprezintă numai 0,4% din totalul creditelor acordate de bănci populaţiei şi companiilor. Iar următoarele patru judeţe cu volume mici ale creditelor acordate de bănci sunt judeţul Covasna cu fi­nan­ţări de 764 mil. lei, judeţul Mehe­dinţi cu 814 mil. lei, judeţul Har­ghita cu credite acordate de 828 mil. lei şi ju­deţul Caraş-Severin cu un volum al finan­ţărilor acordate de bancheri în valoare de 850 mil. lei.

Practic, se observă că sistemul financiar este concentrat pe 6 judeţe puternic urbanizate, care cumulează peste 50% din stocul de credite la nivel naţional. Analizând creditarea la nivel naţional, atât în lei, cât şi în euro, în cele mai mari 5 judeţe din ţară care au 24% din populaţie, se observă că acestea adună 53% din stocul creditelor de retail şi 59% din stocul creditelor corporate, după cum reiese dintr-o prezentare a Patria Bank.

În cazul finanţărilor acordate populaţiei în lei se observă unele schimbări privind poziţionarea următoarelor 5 judeţe în raport cu volumul total al creditelor în lei. Astfel, pe poziţia a doua ca volum al creditelor acordate populaţiei rămâne judeţul Cluj, cu o valoare de 5,85 mld. lei, care reprezină 5,6% din totalul creditelor acordate populaţiei, iar pe locul trei este Timiş, cu un volum al creditelor acordate populaţiei de 5,79 mld. lei. Ultimele trei judeţe cu un volum mare al finanţărilor în lei acordate populaţiei sunt de această dată Iaşi – cu credite retail de 4,3 mld. lei, Constanţa – cu 4 mld. lei şi Braşov – cu un volum al creditelor de 3,7 mld. lei.

Soldul total al creditelor acordate populaţiei în lei, de 103 mld. lei, reprezintă 60%, din totalul creditelor acordate în lei, în timp ce finanţările acordate companiilor de către bancheri se ridică la 67,8 mld. lei, ceea ce reprezintă 40% din totalul creditelor acordate de bănci.

În topul creditelor acordate de bănci companiilor în lei se observă că Bucureşti (inclusiv Ilfov) ocupă prima poziţie, cu o valoare a finanţărilor de 22,8 mld. lei, care reprezintă 33,4% din totalul creditelor acordate companiilor.

Judeţul Cluj rămâne pe locul doi în clasamentul judeţelor în care bancherii dau cele mai multe credite companiilor, cu un volum al finanţărilor de 3,6 mld. lei, care reprezintă 5,3% din totalul finanţărilor acordate companiilor.

Următoarele patru judeţe care au o concentrare mai mare al volumului creditelor acordate companiilor sunt Constanţa – cu o valoare de 3,3 mld. lei, care reprezintă 4,8% din totalul creditelor acordate companiilor în lei, Braşov – cu credite corporate de 3,3 mld. lei, şi un procentaj similar cu judeţul Constanţa, respectiv 4,8%, judeţul Timiş – cu o valoare a creditelor acordate companiilor de 2,5 mld. lei, care reprezintă 3,6% din totalul creditelor acordate companiilor şi judeţul Dolj – cu o valoare a finanţărilor de 2,4 mld. lei, reprezentând 3,5% din totalul creditelor corporate în lei.

În clasamentul realizat pentru finanţările acordate companiilor, se observă o schimbare a judeţelor care predomină faţă de clasamente realizate în funcţie de volumul de credite totale şi de volumul de credite acordate pentru populaţie. Astfel, judeţul Dolj ajunge în top 6 judeţe cu cel mai mare volum al creditelor acordate companiilor, cu 2,4 mld. lei, în timp ce judeţul Iaşi, care a fost prezent în celelalte clasamente, are un volum al finanţărilor acordate companiilor de doar 1,8 mld. lei.

Continuă să citești

Ştiri din zonă

Cluj | Proiect al unui parc „Intergalactic”, cu OZN-uri şi fenomene paranormale, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Muzeul Etnografic al Transilvaniei a lansat un proiect de extindere a Parcului Etnografic în aer liber „Romulus Vuia”, pe 77 de hectare, şi, printre altele, este prevăzut şi un parc „Intergalactic”, legat de fenomenele paranormale din Pădurea Hoia-Baciu şi de OZN-uri, transmite Agerpres.

Avem în zona pădurii Hoia două proiecte extraordinare care sunt destinate publicului clujean, dedicate educaţiei şi culturii. E un proiect al Consiliului Judeţean Cluj şi Muzeului Etnografic al Transilvaniei de extindere a Parcului etnografic Romulus Vuia şi un proiect al Universităţii de ştiinţe agricole şi medicină veterinară de amenajare a unui spaţiu educaţional în care să prezinte moştenirea zootehnică, să spunem, a Transilvaniei, a animalelor care au crescut aici. Practic, sunt două proiecte care reunite vor însemna peste 77 de hectare de spaţiu verde cu amenajări destinate publicului. În acest spaţiu foarte mare sper să putem dezvolta încă două proiecte foarte importante pentru noi, un centru de conservare şi de restaurare a patrimoniului şi un Parc al Etnografiei Intergalactice, extrem de interesant pe plan internaţional, care pleacă de la povestea cu OZN-urile şi fenomenele paranormale din Pădurea Hoia-Baciu şi care îşi propune să îl conducă pe vizitator în diverse spaţii culturale. Valoarea totală a proiectului de extindere depăşeşte 16 milioane de euro şi va fi realizat în câţiva ani”, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean.

Corina Bucea, manager de proiect în cadrul Centrului Cultural Clujean, a declarat la rândul său că Pădurea Hoia-Baciu atrage mulţi vizitatori şi că trebuie exploatat acest potenţial.

Credem că este un potenţial important al oraşului de a exploata specificul local. Această pădure atrage mulţi căutători de senzaţii tari şi ne-am dori să exploatăm această cultură. Noul parc este gândit ca un spaţiu mobil care nu necesită o infrastructură fizică puternică, dar care poate fi un loc de intersecţie şi experiment între artă şi ştiinţă. O tendinţă în amenajarea spaţiilor muzeale este de a le scoate din spaţiul central al oraşului şi de a le introduce în spaţiul rural sau natural”, a mai spus Corina Bucea.

Parcul Etnografic „Romulus Vuia” este primul muzeu în aer liber din România, înfiinţat în 1929.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare