Conectează-te cu noi

Ştiri din zonă

Tren de mare viteză şi autostradă între Cluj, Oradea, Arad şi Timişoara. „Bucureştiul să ne lase în pace”

Publicat acum

pe

Orașele Cluj, Oradea, Arad și Timișoara şi-au unit forțele în ”Patrulaterala Vestului”, pentru a pune la cale proiecte ce pot obține finanțări europene. Primarii s-au săturat să stea cu mâna întinsă de la București, fără a primi nimic, scrie monitorulcj.ro.

Viceprimarul Clujului, Dan Tarcea, spune că în acest caz nu este vorba despre o regionalizare şi anunţă primele proiecte: tren de mare viteză şi autostradă între cele patru oraşe.

Este exclus, nu discutăm despre o regionalizare, mai ales acum în Anul Centenarului. Dar, categoric, trebuie să ne mişcăm şi să ne mobilizăm pentru că nu mai putem să stăm după Bucureşti ca să aloce bani după bunul plac şi să încurce mai tare lucrurile. Măcar să ne lase în pace. Să nu ne încurce. Nu este o alianță juridică, dar pentru a obține bani de la București trebuie să fii o regiune puternică, la fel cum este regiunea Bavaria, desigur comparația este deplasată pentru că Bavaria este de zeci de ori mai puternică decât regiunea noastră, dar trebuie să facem pași importanți pentru a putea lua bani direct de la Bruxelles, fără a mai fi necesar să treacă prin filtrul Bucureștiului. Asta ne dorim, să putem accesa fonduri pentru exercițiul 2021 – 2027, pentru că după 2027 este foarte posibil să nu mai fie bani pentru infrastructură, transport etc. Practic regiunea trebuie să participe și să aibă un proiect comun, în ceea ce privește Clujul, Bihorul, Aradul și Timișoara, prin construcția de trenuri de mare viteză, de autostrăzi și de a fi aceste județe interconectate. Acesta este planul și este direcția pe care dorim să mergem. Dacă discutăm de autostrada Cluj – Borș, dacă discutăm de alte drumuri alternative care pot duce până la Timișoara sau pe calea ferată… asta trebuie să facem”, a comentat Tarcea, miercuri, la un post de radio, potrivit sursei citate.

Viceprimarul Clujului spune că România are nevoie de mai mulţi poli de creştere.

România are nevoie de mai mulţi poli de creştere. Ca să putem fi o țară puternică avem nevoie de cel puţin 4 – 5 poli de creștere, nu numai Bucureștiul și Clujul. Mai pot fi poli de creștere Iașiul, Constanța, Craiova. Este foarte important pentru toţi românii să avem mai mulți poli de creștere. Nu îi oprește nimeni şi pe cei din Oltenia sau Moldova să facă și ei o alianță, este absolut necesar să facă şi ei dacă statul român nu este capabil. Până la urmă regiunile trebuie să facă asta. Eu nu pot să mă interesez de soarta Moldovei. Îmi pare sincer rău. Îmi sunt dragi, sunt români, dar fiecare om care lucrează în administrația publică locală trebuie să se intereseze de regiunea lui”, a mai declarat Tarcea.

El a explicat de unde a apărut această idee de „patrulaterul Vestului”.

Patrulaterul a pornit în urma unor întâlniri pe care le-am avut cu ceilalți primari și din necesitatea de a atrage cât mai mulți bani europeni, pentru că, uitați, timp de doi ani nu am reușit să atragem 4 milioane de euro de la Uniunea Europeană, prin intermediul Bucureștiului, ca să demarăm studiul de fezabilitate pentru centura metropolitană și acum facem studiul din banii clujenilor. Bine că ne-au dat și această posibilitate, dar suntem primul oraş din România care face pe bani publici locali studiile de fezabilitate, peste tot aceste studii se plătesc din bugetul de stat. Singurul județ din România care are peste 800 de mii de locuitori este Suceava, iar Suceava s-ar putea duce să obțină bani direct de la Bruxelles. Niciun alt județ nu are peste 800 de mii de oameni, dar prin alianță poți accesa diverse fonduri pe diverse axe”, a explicat viceprimarul Dan Tarcea.

 

Sursa – Monitorul de Cluj

Ştiri din zonă

ACCIDENT soldat cu o victimă și trei autovehicule avariate, în Cluj – FOTO

Publicat acum

pe

Un accident de circulație, soldat cu o victimă și trei autovehicule avariate, s-a produs miercuri dimineață, în jurul orei 07:45, pe Bulevardul Muncii din Cluj-Napoca.

Potrivit primelor informații, din cauza neadaptării vitezei la condițiile de drum, un conducator auto în vârstă de 24 de ani, din Covasna, care circula pe directia Cluj-Napoca – Apahida, a pierdut controlul asupra direcției de deplasare, a pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune cu un autoturism condus de o femeie în vârstă de 46 de ani, din Apahida.

În urma impactului, autoturismul condus de femeie a intrat în coliziune cu un TIR care circula pe direcția Cluj-Napoca – Apahida.

Accidentul rutier s-a soldat cu rănirea ușoară a conducătoarei auto.

Cei trei șoferi au fost testați de polițiști cu aparatul etilotest, rezultatele indicând că aceștia nu se aflau sub influența băuturilor alcoolice.

Oamenii legii au demarat o anchetă în acest caz și urmează să stabilească circumstanțele exacte în care s-a produs accidentul rutier.

Continuă să citești

Ştiri din zonă

Mare atenție la țurțurii și zăpada care stă să cadă de pe acoperiș!

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă

Un pericol major, în această perioadă este reprezentat de 
ţurțurii formați de la nivelul acoperișurilor sau copertinelor care pot răni, în cădere, persoanele care trec prin zonă sau pot avaria autovehiculele parcate. 

Pentru evitarea producerii unor tragedii, pompierii le reamintesc cetăţenilor faptul că de îngrijirea şi curăţarea clădirilor şi faţadelor acestora se ocupă proprietarii sau asociaţiile de locatari, pompierii acţionând numai dacă arhitectura imobilelor nu permite îndepărtarea ţurţurilor de către cetăţeni.

Recomandările pentru proprietarii de locuinţe şi asociaţiile de proprietari sunt următoarele:

  • curăţarea, de către proprietari sau asociaţiile de proprietari, a acoperişurilor clădirilor, în limita posibilităţilor, şi marcarea zonelor unde există riscul căderii de ţurţuri sau zăpadă;
  • atenţionarea cetăţenilor care doresc să parcheze maşinile în apropierea blocurilor, pentru prevenirea rănirii acestora sau avarierii autovehiculelor, în cazul căderii de ţurţuri sau zăpada de pe acoperiş;
  • curăţarea trotuarelor şi străzilor din apropierea blocurilor, astfel încât trecătorii să nu fie nevoiţi să meargă pe lângă imobile şi să fie surprinşi de eventualele căderi ale țurțurilor sau blocurilor de zăpadă dislocate de pe acoperişuri.

Continuă să citești

Ştiri din zonă

Spitalele judeţene care au secţie de anestezie şi terapie intensivă vor preleva organe. Când va începe construcţia Spitalului Regional de la Cluj

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă

Viitoarea lege a transplantului prevede ca spitalele judeţene de urgenţă, care au secţie de anestezie şi terapie intensivă, să facă activitate de prelevare a organelor, anunţă ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, precizând că 37 de pacienţi sunt pe lista de aşteptare a unui transplant, scrie Mediafax.

“Toate spitalele judeţene care au secţie de anestezie şi terapie intensivă organizate conform ordinului 1.500 vor trebui să facă activitate de prelevare, adică va intra în fişa postului, aşa cum există în toată lumea civilizată”, a declarat, marţi, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.

Proiectul de lege privind noua lege a transplantului a fost trimis la Comisia pentru sănătate din Camera Deputaţilor şi la cea din Senat. De asemenea, ministrul Sănătăţii a anunţat că, probabil, va fi şi o dezbatere publică pe marginea acestei legi.

Sorina Pintea a spus că sunt 37 de pacienţi pe lista de aşteptare a unui transplant.

„Sunt 37 de pacienţi după evidenţele dosarelor depuse la Direcţiile de Sănătate Publică care aşteaptă un transplant. (…) Probabil că sunt mai mulţi, dar pentru că nu au încredere sau nu au posibilităţi financiare nu vin să ştim că există şi că au nevoie. Eu spun că suntem tot mai aproape de soluţii pentru ei pentru că avem un ajutor în viitoarea lege a transplantului şi avem un ajutor în organismele internaţionale care sunt din ce în ce mai interesate de o colaborare cu România”, a punctat Pintea.

Ministrul Sănătăţii mai spune că, în 2018, România a colaborat “foarte bine” cu Eutotransplant. Astfel, România a dat şapte plămâni Eurotransplantului şi un cord.

Despre Corpul de Control la Agenţia Naţională de Transplant, Sorina Pintea a spus că acesta a evidenţiat nişte nereguli care ţin de transparenţa la nivelul Agenţia Naţională de Transplant şi a Registrului Naţional de Transplant.

„S-a constatat neîndeplinirea unor sarcini pe care Curtea de Conturi le-a lăsat – e vorba de recuperarea unor sume de bani de la furnizori de servicii, este vorba de faptul că aplicaţia web care nu era suficient de securizată şi că datele nu erau la dispoziţia Agenţiei Naţionale. (…) În acest moment la nivelul agenţiie nu există o evidenţă clară a tuturor pacienţilor care au nevoie de transplant în România”, a explicat Sorina Pintea.

De asemenea, ministrul Sănătăţii mai spune că procedura de autorizare a spitalelor este una “greoaie”, iar unele unităţi spitaliceşti au fost acreditate “superficial”.

“Multe dintre spitalele acreditate în a face prelevare de organe, nu neapărat transplant au fost probabil acreditate superficial, cu protocoale pe o pagină fără să fie generalizate şi adoptate general valabile la nivelul României. Multe dintre spitalele judeţene şi-au retras acreditările spunând că nu mai vor să facă prelevare şi li s-a dat voie”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Numărul de prelevări de organe a crescut faţă de anul trecut cu aproximativ 40%, iar din data de 1 ianuarie Programul Naţional de Transplant va fi gestionat de Agenţia Naţională de Transplant.

„Avem nevoie de organe ca să putem face transplant, nu putem vorbi despre o activitate de transplant fără organe”, a explicat Sorina Pintea.

Ministrul Sănătăţii anunţă că spitalele regionale vor fi construite după anul 2021

Spitalele regionale vor fi construite după 2021, dar cu fonduri mai mari din partea Uniunii Europene, anunţă ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, precizând că s-a întârziat din cauza unor proceduri pe care consultanţii străini le-au respectat.

„În momentul în care am avut ultimele discuţii, la Bruxelles, cu consultanţii Băncii Europene de Investiţii, pentru că Ministerul Sănătăţii a fost la Bruxelles să solicite fonduri suplimentare în septembrie, iar răspunsul a fost „Nu avem” – în momentul în care consultaţii au spus „Vom preda studiul de fezabilitate”, am luat legislaţia şi am verificat care sunt termenele. Ajungeam cu începutul construcţiei efectiv 2020-2021. Şi atunci, după o discuţie cu doamna prim-ministru, şi ulterior cu doamna comisar Corina Creţu, s-a decis că fazarea ar fi o soluţie foarte bună”, a declarat, marţi, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.

Astfel, construcţia celor trei spitale regionale va fi începută pe exerciţiul financiar 2021-2027.

“Să începem construcţia pe exerciţiul financiar 2021-2027, solicitând o majorare a procentului de co-finanţare a Uniunii Europene, de la 50% la 85%. Eu spun că este un lucru foarte bun şi că aceste spitale sunt tot mai aproape de certitudine pentru că şi sursa de finanţare este foarte clară în acest moment”, a mai spus Sorina Pintea.

De asemenea, ministrul Sănătăţii a spus că nu s-a întârziat pentru că nu a vrut Guvernul sau nu a vrut Ministerul Sănătăţii, ci pentru că există nişte proceduri pe care aceşti consultanţi le-au respectat.

“Pe mine mă mâhneşte că anumite comunităţi locale care nu au fost atât de implicate spun că Ministerul Sănătăţii şi Guvernul nu vor. Vrem, o să atragem aceste fonduri şi vom construi aceste spitale, dar cred că trebuie să le construim cu costuri cât mai mici pentru România, dacă există aceste fonduri europene. Eu sper că s-a înţeles exact şi că nu există niciun exerciţiu de imagine”, a mai adăugat Sorina Pintea.

Ministrul Sănătăţii anunţă că Spitalul din Craiova a fost ultimul care a transmis terenul.

“Totul a început în august 2017, când Banca Europeană de Investiţii şi-a desemnat consultanţii pentru aceste studii de fezabilitate pentru trei spitale din Iaşi, Craiova, Cluj. În octombrie 2017, Iaşi este primul care transmite terenul Ministerului Sănătăţii. Pentru că, ştiţi foarte bine, un studiu de fezabilitate nu se poate face dacă nu ai toate elementele. Craiova a fost ultimul, în 2018, în mai”, a spus Sorina Pintea.

Ministrul Sănătăţii spune că Spitalul din Craiova a fost ultimul pentru că s-a decis schimbarea terenului de către consultanţii angajaţi de Banca Europeană de Investiţii, precizând că aceştia au făcut studiile de fezabilitate şi estimările bugetare.

“Valoarea unui spital este de 400 de milioane de euro – construcţie plus dotare. Pentru că în 2014, când s-au cerut bani pentru spitale regionale, s-au cerut doar pentru construcţie, co-finanţarea României fiind de 50% şi co-finanţarea Europei de 50%. De aceea, sumele alocate erau mai mici. Aşa s-au făcut estimările în 2014. De la 100 de milioane de euro pe spital la 400 de milioane de euro este o mare diferenţă şi cred că era de datoria noastră să găsim surse viabile astfel încât aceste spitale să se facă”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Sursa – Mediafax

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare