Conectează-te cu noi

Naţional

Ultimele calcule ale Opoziţiei pentru moţiunea de cenzură. Pe câte voturi se bazează Viorica Dăncilă

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Viorica Dăncilă se votează, joi, la ora 10.00, în plenul reunit al Parlamentului. Guvernul se bazează pe 202 parlamentari PSD, în timp ce Opoziţia, matematic, deţine 238 de voturi, necesarul fiind de 233 pentru a trece moţiunea, scrie Mediafax.

Pentru ca moţiunea de cenzură să fie adoptată este nevoie de cel puţin 233 de voturi în plenul reunit al Parlamentului.

Plenul reunit al Parlamentului este format din 465 de deputaţi şi senatori iar, potrivit datelor disponibile pe site-urile celor două Camere, configuraţia Parlamentului României arată astfel:

Camera Deputaţilor: PSD-133, PNL-69, USR-27, UDMR-21, PMP-12, minorităţi-17, neafiliaţi-8, iar ALDE şi Pro Europa( Pro România) au împreună 41 de deputaţi.

Senat: PSD-69, PNL- 26, USR-13, UDMR-9 şi 19 senatori neafiliaţi, printre care şi senatori ALDE şi Pro România, cei dintâi reafiliându-se în urma dizolvării grupului lor din Senat.

Textul moţiunii de cenzură a fost semnat de 238 de parlamentari, dintre care 95 de la PNL, 40 de parlamentari de la USR, 30 de la UDMR şi 26 de la Pro România. Totodată, au mai contribuit cu semnături 20 de parlamentari ALDE, 17 de la PMP, 4 independenţi şi doi parlamentari de la minorităţi. Pe lângă parlamentarii din Opoziţie, au mai existat patru semnatari care fac parte, sau au făcut parte până de curând, din grupul parlamentar PSD. Fostul deputat PSD Mihăiţă Găină, fostul senator PSD Emanoil Savin, deputatul PSD Marius Bota şi senatorul afiliat PSD Ioan Talpoş, au semnat şi ei moţiunea de cenzură.

Pe 2 octombrie 2019 ordinea de zi a şedinţei plenului reunit, pe care era programată citirea moţiunii de cenzură, a fost respinsă cu 194 împotrivă, 181 pentru, o abţinere, iar trei parlamentari PSD nu au votat.

Parlamentarii PSD Emanuel Havrici, Cornel Itu, Horia Nasra şi Ioan Talpoş nu au votat respingerea ordinii de zi şi implicit, respingerea citirii moţiunii de cenzură, însă ulterior Nasra şi Itu au anunţat revenirea de partea grupului PSD.

De asemenea, deputatul PSD Andrei Pop s-a abţinut la votul pentru citirea moţiunii de cenzură de pe 2 octombrie.

Liderul senatorilor PSD Cosmin Preda şi senatorii social-democraţi Paul Stănescu şi Viorel Arcaş sunt cei trei parlamentari care au fost prezenţi, dar nu au votat. De asemenea, deputatul PSD Andrei Pop s-a abţinut la votul din plenul reunit.

Ulterior, Paul Stănescu a declarat: „Eu cu liderul de grup şi domnul Arcaş, nu ne-am dat seama şi am votat «prezent» şi atât, nu am votat «pentru» din greşeală(…) Pur şi simplu am greşit. Am votat «prezent» şi trebuia să votăm «pentru» (…) am greşit”

În urma votului de pe 2 octombrie, preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu a declarat că PSD a pierdut matematic majoritatea în Parlament, ordinea de zi pentru citirea moţiunii de cenzură neputând fi adoptată în plenul de miercuri, însă a precizat că premierul Viorica Dăncilă nu ar trebui să îşi dea demisia.

De cealaltă parte, Ludovic Orban a anunţat că este posibil ca 247 de parlamentari să voteze pentru moţiunea de cenzură la adresa Guvernului Dăncilă. Liderul PNL a precizat că nu există semnale că semnatarii moţiunii nu vor participa la vot.

Recent au avut loc modificări în structura grupurilor parlamentare PSD, deputatul PSD Octavian Goga încetându-şi mandatul de deputat pe 7 octombrie 2019, fiind condamant definitv la doi ani şi patru luni de închisoare cu suspendare, cu suspendarea şi interzicerea unor drepturi, pentru infracţiunile de conducere fără permis şi sustragerea de la prelevarea mostrelor biologice.

Octavian Goga a intrat în Parlamentul României pe un loc de deputat PMP de Covasna.

Camera Deputaţilor a supus la vot, marţi, decizia vacantării mandatului lui Goga, fiind 152 de voturi „pentru”, unul contra şi o abţinere. Numărul total al deputaţilor prezenţi la plen a fost de 157, insuficient pentru a asigura cvorumul de validare a deciziei. Astfel, PSD a blocat posibilitatea PMP de a desemna un nou deputat în locul lui şi să-şi mai asigure un vot la moţiunea de cenzură.

Recent, deputatul PSD Marius Bota, care se află printre semantarii moţiunii a declarat că faptul că a semnat moţiunea de cenzură nu garantează şi că o va vota joi. Aşadar, Opoziţia ar mai putea pierde susţinerea unui parlamentar.

Şi din partea Opoziţiei, un parlamentar a transmis că va lipsi de la vot. „Din păcate, din cauza unor grave probleme de sănătate, nu voi putea fi prezentă la votul din Parlament. Cred însă cu toată tăria în reuşita colegilor mei!”, a scris Ramona Nicoleta Dinu, parlamentar USR, pe Facebook.

Social democraţii au anunţat că vor fi prezenţi, joi, în sala de plen, dar nu îşi vor exprima votul la moţiune.

Nici Oana Bîzgan, parlamentar ales pe listele USR, nu va fi în sală pentru a vota la moţiune, fiind plecată în străinătate.

CARE SUNT EFECTELE MOŢIUNII DE CENZURĂ

În cazul în care moţiunea de cenzură primeşte votul în Parlament, atunci este retrage votul de încredere al Legislativului pentru Guvern.

Potrivit Legii 90/2001 privind funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, principala consecinţă este aceea că Executivul nu mai poate emite ordonanţe de urgenţă sau propuneri legislative către Parlament, dacă este retras votul de încredere în Parlament prin moţiune de cenzură.

„În cazul încetării mandatului sau, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continua să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege. În situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul poate iniţia proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaţionale, proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi proiectul de lege privind responsabilitatea fiscală”, conform legii menţionate.

Şi articolul 110, alineatul 2, din Constituţie spune că „Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile”.

În astfel de situaţie sunt aplicabile prevederile articolului 103, în care şeful statului „desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.

„Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului”, mai arată acelaşi articol din Legea fundamentală.

Totodată, „programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, conform articolului 103 din Constituţie.

„Guvernul al cărui mandat a încetat (…) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”, mai prevede Legea fundamentală.

Moţiunea de cenzură iniţiată de Opoziţie, intitulată „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!”, va fi dezbătută şi votată joi, începând cu ora 10.00, în Parlament.

Naţional

Raportul privind violenţele din 10 august 2018 a fost declasificat de MAI şi trimis la DIICOT – VIDEO

Publicat acum

pe

loading...

Ministrul de Interne, Marcel Vela, a anunţat joi că a fost declasificat raportul privind protestul din 10 august 2018 şi a fost transmis către DIICOT, unde este deschis un dosar penal, scrie Mediafax.

Azi dimineaţă am primit ultimul aviz de la instituţiile solicitate. Azi a sosit ultimul aviz, comisia a decis declasificarea raportului. Aşadar, în această zi, raportul este declasificat. Informarea cu privire la evenimentele din 10 august este declasificat”, a declarat ministrul de Interne.

Marcel Vela a anunţat că documentul declasificat a fost trimis procurorilor.

Am înaintat raportul declasificat către DIICOT, unde, după cum bine ştiţi, există un dosar penal. DIICOT a comunicat ca ia act de acest raport declasificat, un raport care poate fi folosit în ancheta penală. Datele din raport sunt la dispoziţia DIICOT-ului”, a mai explicat Vela.

Procurorii vor folosi informaţiile din raport, iar când ancheta va fi încheiată, acesta va fi public.

Ministrul a explicat paşii desecretizării raportului: „Ministrul dă ordin, constituie comisie care analizează oportunitatea. Analizând oportunitatea, profesioniştii din Minister s-au exprimat: poate fi desecretizat. Pasul 2: am cerut de la instituţii să ne dea acceptul şi le mulţumesc. Şi cei de la SRI, SIE, Jandarmerie au fost de acord. Nu ştiu de ce Carmen Dan nu l-a desecretizat, vă rog să o intrebaţi”.

Jandarmeria Bucureşti a fost de acord. Nu pot da detalii din raport pentru că e la DIICOT şi e proces penal”, a mai spus ministrul.

Continuă să citești

Naţional

Ministrul de Finanțe anunță sesizarea parchetului, în legătură cu modul în care PSD a gestionat finanțele „Au făcut un buget paralel, după metoda Al Capone”

Publicat acum

pe

loading...

Ministrul de Finanțe anunță sesizarea parchetului, în legătură cu modul în care PSD a gestionat finanțele: “Au făcut un buget paralel, după metoda Al Capone”. Erau 4 miliarde de lei nereturnate ca TVA către firme și vor fi încă 4 miliarde de lei până la finalul anului, pentru concediile medicale ale angajaților.

Florin Cîțu, ministrul Finanțelor Publice din Guvernul condus de Ludovic Orban, a susținut o conferință de presă, în care a anunțat că va sesiza Parchetul, pentru modul în care Guvernul Vioricăi Dăncilă a gestionat finanțarea. Ministrul a anunțată că „România și economia au fost conduse după două bugete. A fost unul prezentat în Parlament, cel care nu a fost asumat nici de premier nici de ministrul Finanțelor, și al doilea buget, cu toate informațiile reale, folosit pentru baronii locali”, scrie Biziday.

Principalele declarații ale lui Florin Cîțu:

Vom vorbi despre situația reală din economie, am avut o săptămână în care m-am uitat pe datele reale. Am avut câteva discuții cu partenerii internaționali, iar, ca o primă concluzie, cam tot ce am găsit aici a depășit cele mai pesimiste așteptări.

Am aflat că situația reală nu era anticipată și cunoscută nici de partenerii internaționali. Concluzia este că România și economia au fost conduse după două bugete. A fost unul prezentat în Parlament, cel care nu a fost asumat nici de premier nici de ministrul Finanțelor, și al doilea buget, cu toate informațiile reale, folosit pentru baronii locali. Este metoda folosită de Al Capone, cu două registre. Așa e situația și aici, astăzi.

Apar două întebări. Ce facem cu acest jaf? Cei nevinovați trebuie să plătească sau doar cei care au beneficiat după acest jaf din banii publici? Eu voi sesiza organele competente. În acești ani de zile, PSD a promovat măsuri economice și ne-a spus că vor curge lapte și miere. Nu a fost așa. Situația reală e mult mai gravă.

O altă concluzie e că totul a fost premedidat. Pe de o parte aveam indicii, pentru că își dădeau derogări de la legea responsabilității fiscale, astăzi vedem că în ultimii trei ani au fost afectate fundamentele economiei românești. Din păcate economie funcționează după principii, o decizie luată azi își vede efectele în viitor. Astăzi le vedem.

Încep cu bugetul. În ultimii 3 ani datele au fost schimbate discreționar. Bugetul național a fost într-un instrument în slujba partidului. Instrumentele erau rectificările bugetare. La început, bugetele păreau dimensionate OK. Rectificările luau banii și îi transferau către baroni. Nu se putea face fără complicitatea Comisiei de Prognoză și artificii contabile. Când am spus cifrele, m-au compătimit și s-au speriat dar partenerii erau fericiți că la București au un partener onest.

A doua problemă a fost revoluția fiscală, multe salarii au scăzut, nu s-au transferat contribuțiile pentru că ordonanța e încă în Parlament. Avem o gaură de 2 miliarde de lei la bugetul asigurărilor sociale de stat. Nu am auzit-o niciodată pe Olguța Vasilescu, care e guralivă, și ne dă lecții. Nu a spus nimic. Tot aici a fost și reducerea procentului către pilonul II de pensii, toate acestea au afectat economia. Și, desigur Ordonanța de Urgență 114, care a pus pe butuci șase sectoare din economie! Au mai fost discuții și despre TVA, când am ajuns aici erau peste 4 miliarde de lei TVA nereturnat. Avem planul să returnăm, nimeni nu va avea banii nereturnați.

Au mai fost discuții despre reforma în Sănătate. Legea Salarizării promitea că nu va crea haos. Dar, la Finanțe, un lucru descoperit a fost că avem după 10 luni o datorie către companiile care plătesc concediile (CNAS trebuie să dea banii pentru concedii). Avem deja o gaură de 1.8 miliarde de lei. Președintele CNAS și-a luat concediu, e bolnav, ironia sorții. Estimarea pentru 12 luni se duce spre 4 miliarde de lei dacă nu facem ceva. Toate informațiile de astăzi sunt în protocolul de predare primire pe care eu nu l-am semnat încă, pentru că vreau să adaug lucruri. Analiza continuă, voi semna după ce voi include totul.

Deși oamenilor li se spunea că va fi mai bine, oamenii au ales să plece din România. Un PIB care crește, dar care se împarte la mai puțini, dă impresia de bunăstare. Aceste diferențe dintre optimismul PSD și pesimismul instituțiillor internaționale. Nu ai cum să treci peste acest adevăr. Această creștere este pe consum. Fără investiții nu poți să crești consumul. Ca o concluzie aici, tot ce s-a întâmplat se reduce la a lua banii de la investiții și duși la baroni. Totul ținut într-un buget paralel.

La fiecare rectificare aveam indiciul că asta se întâmplă. Partenerii erau îngrijorați, vă spun că astăzi așa cum arată situația trebuie să ne facem prieteni din toți cei care ne pot ajuta cu finanțarea. Bineînțeles că unii intuiau situația, împreună vom găsi soluții. Despre buget pot vorbi ore în șir. Am o propunere să avem o conferință cu BNR, cred că ar fi o premieră să vedem cele două instituții prezentând situația. E o invitație pentru domnul guvernator.

Despre rectificarea bugetară:

Veniturile estimate pe primele nouă luni trebuie să fie la 249 miliarde de lei. Sunt la 228 de miliarde de lei, restul e gaură. De unde vine diferența? Jumătate reprezintă bani necolectați, cealaltă din fonduri europene. 11 miliarde sunt banii necolectați din economie, restul din exterior. Deficitul la 9 luni trebuia să fie la 2.28, azi e 2.84, mai mult decât trebuia să fie la finalul anului.

Pe cheltuieli, se vede foarte bine că banii pentru investiții nu sunt cheltuiți. Pare bizar că nu vrei să cheltuiești pe fonduri europene, dar banii sunt luați și duși către salarii. Nu a existat niciodată un interes pentru a investi, doar pentru a-i transfera. Mai am un slide, am tot discutat despre bugetul de pensii. În Parlament a fost o dezbatere, la 10 luni deficitul e de 2.9 miliarde de lei. Este o diferență de 6 miliarde doar la zece luni, la final va arăta mult mai rău dacă nu facem ceva. Deficitul o să fie în jur de patru la sută, peste patru la sută. Dacă nu facem nimic deficitul va fi peste patru la sută. Aici era cea mai importantă informație. La pensii v-am spus cum arată, 3.7. Acestea erau cifrele importante, bineînțeles că situația preluată nu este una fericită dar de fiecare dată vom încerca să găsim soluții. Rectificarea e primul obiectiv în acest mandat.

Sursa – Biziday

Continuă să citești

Naţional

Pensionarii ar putea primi tichete de masă! Care sunt condițiile

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Pensionarii ar putea primi în curând şi tichete de masă, asta în cazul în care un proiect recent ajunge să fie votat, iar condiţiile sunt uşor de îndeplinit.

Peste 4,5 milioane de pensionari ar putea beneficia şi de tichete de masă, pe lângă alte facilităţi ce le sunt acordate în prezent, potrivit unui proiect de act normativ, aflat în dezbatere la Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Astfel, în cazul în care biletele de valoare nu au fost folosite în cursul anului, de către pensionarii din sistemul asigurărilor sociale de stat, din sistemul de pensii şi asigurări sociale de stat pentru agricultori, precum şi de către pensionarii din celelalte sisteme proprii de asigurări sociale, acestea pot fi compensate în tichete de masă”, se arată în expunerea de motive a iniţiativei legislative.

Potrivit parlamentarilor care au propus acest proiect de lege, bonurile de masă ar urma să fie acordate unui număr total de 4.537.000 de pensionari aflaţi în evidenţele Casei Naţionale de Pensii Publice. De asemenea, printre beneficiari se vor număra şi cei aflaţi în evidenţele Caselor Sectoriale de Pensii, după cum precizează deputatul Ştefan Alexandru Băişanu.

De acestea (n.r.tichetele de masă) vor beneficia aproximativ 4.537.000 de pensionari, aflaţi în evidenţa Casei Naţionale de Pensii Publice, precum şi cei aflaţi în evidenţa Caselor Sectoriale de Pensii, au transmis iniţiatorii actului normativ. Propunerea legislativă a fost respinsă în primăvara acestui an de Senat, aflându-se în prezent în dezbatere la Camera Deputaţilor, care este for decizional”, a explicat acesta.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare