Vicențiu Știr, declarație despre legea transparenței decizionale în administrația publică

Dejeanul Vicențiu Știr, secretar de stat în Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social a vorbit recent, în cadrul unui interviu, despre legea transparenței decizionale în administrația publică.

”Când ne referim la Legea transparenţei decizionale, ne amintim de Legea nr. 52 din 2003, privind transparenţa decizională în administraţia publică. Această lege asigură deschiderea activităţii administraţiei publice centrale şi locale către cetăţeni prin intermediul a două mecanisme importante: participarea societății la procesul de elaborare a reglementărilor și participarea cetățenilor la procesul de luare a deciziilor.

Legea transparenţei decizionale nu trebuie însă confundată cu legea privind accesul la informaţiile de interes public şi nici cu democraţia directă. În primul caz legea transparenţei dă posibilitatea cetăţenilor de a participa activ la procesul de elaborare, de reglementări prin sugestii adresate autorităţilor administraţiei publice, ceea ce este mai mult decât un acces la o informație publică.

În ceea ce privește democrația directă, legea transparenţei nu conferă cetăţenilor dreptul de a lua decizia finală cu privire la reglementările care vor fi adoptate. Acest rol va fi în continuare asumat de autorităţile administraţiei publice”, a declarat Vicențiu Știr.

Întrebat de ce este importantă transparenţa decizională în administrația publică, dejeanul a explicat că ”din totalul actelor normative emise în România, majoritatea sunt creaţia puterii executive. Dincolo de normele emise direct de Guvern prin intermediul ordonanţelor şi a ordonanţelor de urgenţă, marea majoritate a legilor adoptate de Parlament sunt iniţiate de Guvern, fiind redactate în cadrul instituţiilor administraţiei publice. Tot acest corp de legislaţie apare şi este frecvent modificat fără implicarea celor interesaţi, fie că sunt cei care urmează să aplice fie că sunt cetățenii, cei cărora li se adresează. Lipsa transparenţei decizionale, alături de alte carenţe ale activităţii de reglementare, conduce indiscutabil la încrederea scăzută a societăţii în forţa şi importanţa acestor acte normative. Aplicarea reală a principiului transparenţei decizionale în administrația publică centrală și locală conduce la o mai mare încredere în legi şi reglementări, din moment ce ele sunt adoptate cu consultarea celor interesaţi”.