Ziua Morților sau Luminația. Ce tradiții și obiceiuri se respectă

Ziua Morților sau Luminația se sărbătorește în fiecare an pe data de 2 noiembrie, dar pomenirea sufletelor adormiților se face în seara de 1 noiembrie.

Ziua Morților este o sărbătoare romano-catolică, iar în perioada în care Transilvania a făcut parte din Imperiul Austro-Ungar a devenit populară în rândul locuitorilor din această zonă. Ziua de 1 noiembrie era trecută în calendarul romano-catolic, ca fiind Ziua Tuturor Sfinților, iar pe 2 noiembrie avea loc pomenirea celor trecuți în neființă.

Cu unele adaptări regionale, sărbătoarea a fost preluată de ortodocși, luterani, calvini și unitarieni, iar în prezent, Ziua Morților se sărbătorește în Transilvania, Banat și Maramureș de toți credincioșii, indiferent de religie.

Potrivit tradiției populare, în noaptea de 1 noiembrie porţile dintre lumea celor vii și a celor morți se deschid, iar sufletele adormiților se întorc în lumea celor vii.

În seara de 1 noiembrie, preotul vine în cimitir și ține slujba de pomenire. Înainte de serviciul religios, credincioșii curăță mormintelor celor dragi și le împodobesc cu flori, în special crizanteme și coronițe de brad și așează lumânări pe mormânt, pentru ca acestea să le lumineze calea celor care au trecut în neființă.

Tradiții și obiceiuri de Ziua Morților

În funcție de zonele țării, de Ziua Morților, credincioșii respectă o serie de tradiții și obiceiuri.

Se spune că în seara de 1 noiembrie nu este bine ca la mormântul celui drag să vină cineva cu care acesta s-a certat cât timp a fost în viață.

Tot în seara de 1 noiembrie, credincioșii dau de pomană mâncare caldă. Din bătrâni se spune că nu este bine ca oamenii să dea de pomană alcool înaintea unei mese calde.

În unele zone din Ardeal, oamenii împart copiilor pateuri sau dulciuri.

A doua zi, pe 2 noiembrie, când are loc sărbătoarea, credincioșii nu au voie să muncească și să spele haine.

De asemenea nu este bine să te plângi și nici să fii supărat, pentru că celor adormiți nu le place să-i vadă suferind pe cei care i-au lăsat în urmă.