Conectează-te cu noi

Naţional

24 ianuarie – Unirea Principatelor Române şi paşii făcuţi spre apariţia statului român

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Ziua în care, în 1859, colonelul moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitorul Ţării Româneşti, devenind primul lider al Principatelor Unite şi, după câţiva ani, al statului unitar România, este marcată pe 24 ianuarie.

Cuza era domnitorul Moldovei din 5/17 ianuarie 1859. La Iaşi, cei care susţineau unirea deţineau 33 de locuri din cele 55 ale Adunării Elective, dar erau înscrişi nu mai puţin de 38 de candidaţi. Aceştia s-au retras pe rând în favoarea lui Alexandru Ioan Cuza. Ultima opţiune, Grigore Sturdza se dovedise că are obligaţii faţă de interesele Rusiei şi ale Poloniei, astfel că Alexandru Ioan Cuza a fost ales cu unanimitate de voturi.

Reprezentant al Partidei Naţionale, Alexandru Ioan Cuza era susţinut numai de liberali pentru desemnarea ca domn şi în Ţara Românească. Adunarea Electivă de la Bucureşti era dominată de conservatori, care însă susţineau doi candidaţi diferiţi, Gheorghe Bibescu, fost domn între 1843 şi 1848, şi Barbu Ştirbei, care se mai aflase la conducerea Valahiei de două ori, între 1849 şi 1853 şi între 1854 şi 1856.

Fost participant la mişcarea revoluţionară din 1848, Cuza a fost ales cu unanimitate de voturi după ce conservatorii nu au putut să se hotărască asupra unui singur candidat propriu.

Unirea celor două principate a început practic în anul 1848, atunci când s-a realizat uniunea vamală între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

În 1859, Conferinţa puterilor garante de la Paris (26 martie – 25 august 1859) a recunoscut dubla alegere a lui Cuza ca domn al celor două principate. Abia pe 4 decembrie 1861, Poarta Otomană recunoaşte unirea pe durata domniei lui Cuza.

Perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza coincide cu reformele de unificare şi modernizare a instituţiilor din cele două principate. Împroprietărirea ţăranilor şi secularizarea averilor mănăstireşti, ca şi opţiunile personale ale domnitorului au atras opoziţia elitelor sociale din acele vremuri şi au încurajat zvonuri privind intenţia lui Cuza de a instaura o dinastie personală, astfel că, la 11 februarie 1866, acesta a fost obligat să abdice.

În locul său a fost adus pe tron principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, constituţia adoptată în acel an denumind noul stat România.

24 IANUARIE, ZI LIBERĂ LEGALĂ ÎN ROMÂNIA

În 2016, data de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată nelucrătoare, adăugându-se sărbătorilor legale.

De asemenea, în anul 2020, românii vor avea 15 zile libere legale, potrivit Codului Muncii. Sunt în total 15 zile libere legale, din care 11 sunt în timpul săptămânii.

În anul 2020 vor exista următoarele zile libere legale:

  • 1 şi 2 ianuarie 2020 – Anul nou (miercuri şi joi)
  • 24 ianuarie – Ziua Principatelor Române (vineri)
  • 17 aprilie – Vinerea mare (vineri)
  • 19, 20 aprilie – Paştele (duminică, luni)
  • 1 mai – Ziua Muncii ( vineri)
  • 1 iunie – Ziua Copilului (luni)
  • 7 şi 8 iunie – Rusalii – (duminică, luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni)
  • 1 decembrie – Ziua Naţională a României (marţi)
  • 25 şi 26 decembrie – Crăciunul (vineri, sâmbătă)

Naţional

Românii care se întorc în țară din Veneto și Lombardia vor sta în carantină 14 zile!

Publicat acum

pe

loading...

Toţi românii care revin în ţară din regiunile din Italia unde este carantină pentru coronavirus vor fi izolaţi timp de 14 zile, a anunțat Ministerul Sănătății.

Secretarul de stat, Nelu Tătaru, responsabil cu măsurile de protecţie pentru coronavirus, a afirmat că niciunul dintre cei care se întorc din Italia, fie cu avionul, fie pe cale rutieră, nu va putea evita carantina.
El a explicat că personalul medical de la punctele de trecere a frontierei a fost suplimentat, iar autoritaţile au liste, de la consulatele româneşti din Italia, cu românii stabiliţi în această ţară.

În aceste zile, Ministerul Sănătăţii va completa cadrul legislativ, cu măsuri necesare pentru carantină şi pentru managementul cazurilor suspecte sau confirmate de contaminare cu noul virus, COVID-19.

Pană acum, autorităţile italiene nu au raportat cazuri cu români care să aibă simptomele infecţiei.

Continuă să citești

Naţional

Parlamentul votează astăzi învestirea Guvernului Orban 2!

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Camera Deputaţilor şi Senatul au plen reunit, luni de la ora 16.00, pentru învestirea Guvernului Orban 2. PSD, Pro România şi ALDE nu participă la vot, în schimb, Ludovic Orban a anunţat că liberalii vor fi prezenţi în sală, însă nu vor vota, conform Mediafax.

Premierul desemnat se bazează pe 196 parlamentari pentru prezenţă, dar nu are suficiente voturi pentru a fi respins. UDRM şi Pro România pot face posibilă desfăşurarea şedinţei prin prezenţa lor în plen.

Alegerile anticipate în acest moment par un obiectiv foarte îndepărtat pentru PNL. PSD, Pro România şi ALDE au anunţat că nu vor fi prezenţi la învestirea Guvernului Orban 2, iar parlamentarii PMP vor fi prezenţi, însă nu vor vota. PNL nu poate asigura cvorumul fără Pro România, PSD şi ALDE, iar prezenţa UDMR în sală nu este sigură. Liberalii au nevoie de 233 de parlamentari în sală pentru a asigura cvorumul.

Liderul interimar PSD s-a exprimat din start în dezacord cu dorinţa PNL de a avea alegeri anticipate şi a anunţat că parlamentarii PSD nu vor fi în plenul reunit.

În ceea ce priveşte decizia Partidului Social Democrat, luni vom fi prezenţi cu toţii la grupurile parlamentare şi nu vom participa la votul de învestire a domnului prim-ministru desemnar Ludovic Orban. Aşteptăm răspunsul Curţii Constituţionale dacă este contituţional ca un premier demis, rămas interimar, să fie iarăşi desemnat”, a afirmat Marcel Ciolacu, la finalul ultimei şedinte CEx al PSD.

ALDE face front comun cu PSD. Parlamentarii ALDE nu vor fi prezenţi la votul de învestitură al Guvernului Orban 2, susţine deputatul Alianţei Anton Anton, deoarece, la fel ca social-democraţii, aceştia aşteaptă decizia CCR.

Nu va fi prezent, nu va vota”, a explicat deputatul Anton Anton.

Acesta spune că nu este vorba de niciun blat cu PSD ci că doar aşteaptă o clarificare a CCR pentru a lua o decizie în privinţa învestiturii.

Nu, dar lucrurile trebuie să fie clarificate înainte de a ne hotărî şi lucrurile nu sunt clarificate nici de Curtea Constituşională, nici de alte foruri care se ocupă clarificările astea”, a completat Anton.

Deşi PMP a părut până acum cel mai apropiat partid de noua guvernare, liderul Eugen Tomac a anunţat că parlamentarii PMP vor asigura cvorumul, dar nu vor vota.

Sigur. Am fost şi la moţiune, n-am votat, am stat în bancă, am fost singurul partid care nu a votat”, a afirmat Tomac.

Prezenţa parlamentarilor UDMR şi Pro România în sală este condiţionată de decizia CCR în privinţa desemnării lui Ludovic Orban pentru funcţia de premier.

Astfel, PNL se poate baza pe 196 parlamentari prezenţi, dar insuficienţi pentru a asigura cvorumul, iar despre respingerea Guvernului pentru a declanşa declanşa procedura anticipatelor nici nu se poate pune problema.

De altfel, liberalii conştientizează iminenţa eşecului, Raluca Turcan exprimându-şi îngrijorarea cu privire la şansele de a avea cvorum în şedinţa de luni.

În cazul în care şedinţa de plen nu întruneşte cvorumul, aceasta se amână pentru o dată viitoare, ceea ce reduce şansele de declanşare a anticipatelor.

Dintre cei 16 miniştri ai Guvernului Orban, doar 4 din cei 16 audiaţi au primit aviz pozitiv. Cei patru care au primit aviz pozitiv sunt ministrul Economiei Virgil Popescu, ministru Apărării Nicolae Ciucă, ministrul Agriculturii Adrian Oros, dar şi ministrul de Externe Bogdan Aurescu.

CCR dezbate conflictul Preşedinţie-Parlament pe desemnarea lui Orban ca premier

Curtea Constituţională va discuta, luni de la ora 11.00, sesizarea conflictului între preşedintele Klaus Iohannis şi Parlament privind desemnarea pentru a doua oară a lui Ludovic Orban în funcţia de premier.

Curtea Constituţională va discuta, luni de la ora 11.00, sesizarea conflictului între preşedintele Klaus Iohannis şi Parlament privind desemnarea pentru a doua oară a lui Ludovic Orban în funcţia de premier.

Sesizarea a fost făcut de Marcel Ciolacu, preşedinte al Camerei Deputaţilor, şi Titus Corlăţean, preşedinte interimar al Senatului. Până la 14 februarie a fost termenul de exprimare a punctelor de vedere ale părţile implicate în conflictul dintre preşedintele Klaus Iohannis şi Parlament pe desemnarea lui Ludovic Orban ca prim-ministru.

Înaintea depunerii contestaţie la CCR, Marcel Ciolacu a explicat că sesizarea va fi făcut chiar dacă asta nu stopează demersul desemnării lui Orban ca premier.

După ce Guvernul Orban a fost demis prin moţiune de cenzură, preşedintele Klaus Iohannis a decis să-l desemneze, din nou, pe Ludovic Orban pentru Palatul Victoria.

De pe 17 până pe 19 februarie, miniştrii Cabinetului Orban au fost audiaţi în comisiile reunite ale Parlamentului, iar votul de învestire va fi dat luni, 24 februarie, într-un plen reunit care va începe la ora 16.00.

Continuă să citești

Naţional

Calendarul și metodologia înscrierii copiilor în clasa pregătitoare

Publicat acum

pe

loading...

Prima etapă de înscriere în învăţământul primar – clasa pregătitoare – este cuprinsă între 4 şi 23 martie, iar cea de-a doua – între 23 şi 30 aprilie, potrivit ordinului de ministru privind aprobarea calendarului şi a metodologiei de înscriere a copiilor în învăţământul primar în anul şcolar 2020 – 2021, publicat vineri în Monitorul Oficial.

Părinţii ai căror copii împlinesc 6 ani până la data de 31 august 2020 inclusiv au obligaţia de a înscrie copiii în învăţământul primar în clasa pregătitoare. Cei ai căror copii împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2020 inclusiv pot să îşi înscrie copiii în învăţământul primar – clasa pregătitoare – dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare. Părinţii copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2020 care nu optează pentru înscrierea copiilor în clasa pregătitoare sau ai celor pentru care evaluarea arată că dezvoltarea lor psihosomatică nu poate asigura parcurgerea cu succes a clasei pregătitoare vor fi consiliaţi în vederea înscrierii celor mici la grădiniţă în grupa mare, se arată în document.

Toţi copiii ai căror părinţi solicită înscrierea în clasa pregătitoare la şcoala de circumscripţie sunt înmatriculaţi la unitatea solicitată. Pe locurile libere se înscriu şi, ulterior, sunt înmatriculaţi cei care provin din alte circumscripţii şcolare, inclusiv din alte localităţi.

Potrivit ordinului de ministru, pe 24 februarie, şcolile şi Inspectoratele şcolare judeţene afişează circumscripţiile şcolare şi numărul de clase pregătitoare.

Pe 26 martie, Comisia naţională de înscriere a copiilor în învăţământul primar procesează cererile de înscriere cu ajutorul aplicaţiei informatice şi se face repartizarea la şcoala de circumscripţie.

Între 27 şi 30 martie vor fi procesate, la nivelul unităţilor de învăţământ, cererile prin care se solicită înscrierea la o altă unitate de învăţământ decât şcoala de circumscripţie, pe locurile rămase libere. Tot în această perioadă vor fi admise sau respinse aceste cereri la nivelul comisiei, prin aplicarea criteriilor generale şi specifice de departajare şi validarea de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ a listei candidaţilor admişi în această fază.

Pe 31 martie vor fi analizate cererile părinţilor care au solicitat înscrierea la o altă unitate de învăţământ decât şcoala de circumscripţie, dar nu au fost admişi din lipsă de locuri şi care au exprimat în această fază opţiunea pentru înscrierea în şcoala de circumscripţie.

Pe 1 aprilie vor fi afişaţi, în unităţile de învăţământ şi pe site-ul inspectoratului şcolar, candidaţii înmatriculaţi, numărul de locuri rămase libere şi lista copiilor neînscrişi după prima etapă.

A doua etapă de înscriere va avea loc între 23 şi 30 aprilie, când vor fi depuse cereri-tip de înscriere la secretariatul unităţii de învăţământ aflate pe prima poziţie dintre cele trei opţiuni exprimate pentru etapa a doua de către părinţii copiilor care nu au fost cuprinşi în nicio unitate de învăţământ în etapa anterioară sau care nu au participat la prima etapă.

Pe 7 mai se va afişa la fiecare unitate de învăţământ lista finală a copiilor înscrişi în clasa pregătitoare.

Între 8 şi 15 mai vor fi centralizate şi soluţionate de către inspectoratul şcolar cererile pentru copiii care nu au fost încă înscrişi la vreo unitate de învăţământ. 

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare