Conectează-te cu noi

Naţional

26 iunie – Ziua Drapelului Național. Cum au devenit cele trei culori să ne definească ca națiune

Publicat acum

pe

Consiliul Local Dej sedinta (5)

loading...

Ziua Drapelului Național este marcată de autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului, prin organizarea unor programe și manifestări educative cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne, potrivit Agerpres.

Parlamentul României se întrunește în ședință comună și sunt organizate ceremonii publice de înălțare a Drapelului Național în Capitală și în toate municipiile reședință de județ.

Constituția României din 1991 prevede că drapelul tricolor este un simbol național, alături de stemă, sigiliu și imn.

Cel mai mare drapel al României, care a constituit un nou record mondial, a fost desfășurat, la 27 mai 2013, pe aerodromul Clinceni. Drapelul, cântărind aproximativ 5.000 kg, a avut dimensiunile de 349,425 x 226,917 metri, rezultând o suprafață declarată de 79.290,39 mp.

La 3 iunie 2013, Comisia parlamentară de revizuire a Constituției a hotărât reintroducerea stemei țării pe tricolor, în legea fundamentală. Amendamentul propus de deputatul PSD, Gheorghe Emacu, a fost votat cu 13 voturi „pentru” și o abținere, fără o dezbatere prealabilă a membrilor Comisiei.

Prin adoptarea acestui amendament, alineatul 1 din Articolul 12 va fi reformulat astfel: „Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema țării; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roșu”. În forma actuală, Constituția stabilește că „drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roșu”. Comisia heraldică, numită în scopul realizării noii steme a României, a supus Parlamentului două variante finale, care au fost, în cele din urmă, combinate. Rezultatul îl constituie design-ul actual, adoptat de cele două Camere ale Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992. Imaginile care compun stema evocă istoria României, prin emblemele reunite ale Țării Românești, Moldovei, Transilvaniei și Dobrogei. Stema va fi aplicată pe tricolor, în momentul în care noua Constituție a României va fi aprobată în urma unui referendum național. Propunerea legislativă privind revizuirea Constituției României, care include și acest amendament, se află, în prezent, în lucru la comisiile permanente ale Senatului, având numărul de înregistrare L233/2014.

Drapelul Național — albastru, galben, roșu — de la lance — a fost decretat, pentru prima oară, ca simbol național de Guvernul revoluționar provizoriu din Țara Românească, la 14/26 iunie 1848, având deviza „Dreptate — Frăție” înscrisă pe el.

El nu a suferit transformări majore de-a lungul istoriei. Doar distribuția culorilor (în materie de proporție și poziție) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluția de la 1848, când, sub impactul spiritului revoluționar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel național steagul standard cu trei culori.

Documente sigilografice atestă faptul că, în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roșul în partea superioară, galbenul în mijloc și albastrul la bază. De asemenea, proporția culorilor nu a fost aceeași cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul și chiar Ștefan cel Mare.

În contextul revoluționar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naționale, și revoluționarii români, aflați la Paris la izbucnirea revoluției, vor arbora drapelul albastru, galben, roșu, cu albastru la hampă. Așa va fi și consfințit, ca drapel național, prin Decretul nr. 1 din 14/26 al guvernului provizoriu de la București.

Guvernul provizoriu întărea că „Steagul național va avea trei culori — albastru, galben și roșu”. Deviza română, care va fi scrisă atât pe steaguri cât și pe monumentele și decretele publice, se va compune din aceste două cuvinte „Dreptate, Frăție”. Drapelul național tricolor, roșu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfințit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naționale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci înainte Câmpia Libertății.

La 13 iulie 1848, prin decretul 252, guvernul revoluționar a stabilit ca dispunerea culorilor tricolorului să fie de la lance astfel — albastru închis, galben deschis și roșu carmin. S-a dispus, totodată, confecționarea de steaguri naționale care să fie arborate în toate localitățile. Din păcate, se mai păstrează doar foarte puține, cum este piesa expusă la Muzeul Național de Istorie a României și care a aparținut Gărzii orășenești din Slatina.

 

Sursa – Agerpres

Naţional

Cu cât ar putea CREȘTE SALARIUL minim pe economie. Anunțul Guvernului

Publicat acum

pe

loading...

Guvernul va lua o decizie privind salariul minim până la sfârşitul acestei săptămâni, conform unui anunţ făcut chiar de premierul României, pe pagina de Facebook a Executivului. Ludovic Orban a precizat că salariul minim pe economie ar putea creşte cu 7,2%.

”În cursul acestei săptămâni, definitivăm propunerile pentru formula de calcul a salariului minim. Dacă stabilim că formula de calcul pentru salariul minim va fi determinată de rata inflaţiei, indicele de creştere a preţurilor de consum şi indicele de creştere a productivităţii, salariul minim pe economie ar putea creşte cu 7,2%”, a declarat Ludovic Orban, potrivit unui anunţ postat marţi pe pagina de Facebook a Guvernului.

Orban a anunţat luni că Guvernul vrea să adopte o hotărâre pentru majorarea salariului minim brut pe ţară până la sfârşitul acestei luni şi a precizat că nu poate fi vorba de mai multe variante de salariu minim în funcţie de studii.

Liderul PNL a adăugat că aşteaptă finalizarea studiul de impact pentru această măsură a Executivului.

„Am primit pe masă o analiză şi aşteptăm finalizarea studiului de impact. Mâine din câte ştiu eu este convocat consiliul tripartit pentru o primă discuţie. Vom veni cu analiza noastră şi evident cu nişte propuneri între marje referitor la creşterea salariului minim. Evident trebuie să ţinem cont de factori obiectivi şi anume indicele de creştere a productivităţii, de creştere a salariului mediu brut, de rata infaţiei dar în acelaţi timp trebuie să ţinem cont şi de impactul pe care poate să-l aibă creşterea salariului minim asupra profitabilităţii companiilor în mai multe ramuri în care sunt mulţi angajaţi pe salariul minim, astfel încât creşterea salariului cu forţa de muncă să nu afecteze profitabilitatea în ramurile respective. (…) Până la sfârşitul lunii vrem să dăm hotărârea de Guvern referitoare la salariul minim”, a declarat, luni, Ludovic Orban.

Continuă să citești

Naţional

Legea prin care copiii fără acte de identitate au acces la sistemul educaţional, PROMULGATĂ

Publicat acum

pe

loading...

Klaus Iohannis a promulgat legea prin care copiii fără acte de indentitate să poată fi înscrişi în sistemul educaţional. În plus, reprezentanţii unităţilor de învăţământ la care se solicită înscrierea vor demara procesul de înregistrare şi eliberare a unui certificat şi cod numeric personal.

„Iniţiativa legislativă depusă de către deputata Oana Bîzgan împreună cu alte peste 60 de parlamentare din toate formaţiunile politice, prin care se solicită accesul la educaţie pentru copiii care nu au un CNP a fost promulgată de Preşedintele României prin decretul nr. 833/2019. Propunerea legislativă a fost cumulată cu alte modificări privind Legea Educaţiei Naţionale nr 1/2011, printre care reducerea numărului de ore pentru elevi şi legea pentru combaterea bullying-ului în şcoli, însă pachetul de legi a fost iniţial respins de către Preşedinte, în ianuarie 2019, motivaţia fiind exclusiv legată de reducerea numărului de ore”, se arată într-un comunicat de presă al deputatului Oana Bîzgan, remis MEDIAFAX.

Iniţiatorul proiectului a transmis că peste 10.000 de copii se află în imposibilitatea de a putea fi înscrişi în sistemul educaţional, din cauza lipsei actelor de identitate, ceea ce ar putea duce la sărăcie şi excluziune socială, analfabetism, expunerea la abuz şi violenţă sau trafic de persoane

La rândul său, deputatul Mara Mareş a spus că statul trebuie să corecteze situaţia discriminatoare.

„Nu este vina copiilor că nu au actele necesare înscrierii la şcoală; nu ei sunt responsabili pentru faptul că, dintr-un motiv sau altul, nu au CNP. Statul are datoria să intervină prin serviciile de asistenţă socială pentru a corecta această situaţie discriminatoare – este dreptul fiecărui copil să beneficieze de un start egal în viaţă”, a motivat deputatul PNL.

Continuă să citești

Naţional

Cât costă un brad de Crăciun în 2019! Romsilva scoate la vânzare 40.000 de pomi de Crăciun

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva scoate la vânzare în acest an 40.000 de pomi de Crăciun, din care 26.000 din specia brad şi 14.000 din specia molid.

În acest an, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva are posibilitatea de a recolta 40.000 de Pomi de Crăciun, din care 26.000 din specia brad şi 14.000 din specia molid. Din totalul de 40.000 Pomi de Crăciun, 27.000 provin din culturi specializate şi pepiniere silvice, iar 13.000 din lucrări silvo-culturale„, precizează Romsilva.

În anul 2018, regia a scos pe piaţă o cifră similară, în jur de 40.000 de Pomi de Crăciun, dar a avut şi o ofertă de peste 35.000 de brazi plantaţi în ghivece, la un preţ între 35 şi 250 de lei, în funcţie de mărime şi de costurile cu ambalarea.

Reprezentanţii Romsilva susţin că şi anul acesta preţurile de vânzare pentru pomii destinaţi sărbătorilor de iarnă variază în funcţie de înălţime şi categoria din care fac parte.

Cum se calculează prețul pentru bradul de Crăciun

Astfel, pentru un pom din specia molid sau alte răşinoase cu o înălţime de 0,7 – 1,3 metri, preţul este de 15 lei/bucată, pentru pomii cu o înălţime între 1,31 şi 2 metri – 20 de lei/bucata, iar cei între 2,01- 3 metri vor costa 25 de lei/bucata. În schimb, pentru specia brad preţurile vor fi ceva mai ridicate, respectiv 25 de lei pentru pomii de Crăciun cu o înălţime de 0,7- 1,3 meri, 30 de lei pentru cei cu o înălţime de 1,31 – 2 metri şi de 35 de lei, pentru brazii cu o înălţime între 2,01 şi 3 metri.

Cât costă un brad de Crăciun în 2019

Reprezentanţii Romsilva precizează că solicitările pentru exemplare cu înălţimi mai mari de 3 metri sunt considerate comenzi speciale, iar preţul se aprobă de fiecare direcţie silvică în parte, pornind de la tariful minim de 25 lei/metru. Valorificarea acestora se face de către direcţiile silvice din cadrul regiei, prin ocoalele silvice din subordine. Preţurile menţionate nu includ TVA.

Şeful Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, a anunţat recent că intenţionează ca în anii următori regia să pună pe piaţă doar brazi în ghivece astfel încât aceştia să poată fi ulterior plantaţi, arată cei de la Agerpres.

Îmi doresc să vindem puieţi, brazi în ghivece, până la un metru, în următorii ani, ca ulterior să poată fi plantaţi. Însă este o chestiune de educaţie în rândul populaţiei„, a spus Mihăilescu în data de 11 octombrie, când Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a prezentat oferta de masă lemnoasă care va fi pusă în circuitul economic în anul 2020.

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,11 milioane de hectare de pădure aflate în proprietatea publică a statului, adică aproximativ 47% din întregul fond forestier naţional de 6,5 milioane hectare.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare