Conectează-te cu noi

Naţional

26 iunie – Ziua Drapelului Național. Cum au devenit cele trei culori să ne definească ca națiune

Publicat acum

pe

Consiliul Local Dej sedinta (5)

loading...

Ziua Drapelului Național este marcată de autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului, prin organizarea unor programe și manifestări educative cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne, potrivit Agerpres.

Parlamentul României se întrunește în ședință comună și sunt organizate ceremonii publice de înălțare a Drapelului Național în Capitală și în toate municipiile reședință de județ.

Constituția României din 1991 prevede că drapelul tricolor este un simbol național, alături de stemă, sigiliu și imn.

Cel mai mare drapel al României, care a constituit un nou record mondial, a fost desfășurat, la 27 mai 2013, pe aerodromul Clinceni. Drapelul, cântărind aproximativ 5.000 kg, a avut dimensiunile de 349,425 x 226,917 metri, rezultând o suprafață declarată de 79.290,39 mp.

La 3 iunie 2013, Comisia parlamentară de revizuire a Constituției a hotărât reintroducerea stemei țării pe tricolor, în legea fundamentală. Amendamentul propus de deputatul PSD, Gheorghe Emacu, a fost votat cu 13 voturi „pentru” și o abținere, fără o dezbatere prealabilă a membrilor Comisiei.

Prin adoptarea acestui amendament, alineatul 1 din Articolul 12 va fi reformulat astfel: „Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema țării; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roșu”. În forma actuală, Constituția stabilește că „drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roșu”. Comisia heraldică, numită în scopul realizării noii steme a României, a supus Parlamentului două variante finale, care au fost, în cele din urmă, combinate. Rezultatul îl constituie design-ul actual, adoptat de cele două Camere ale Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992. Imaginile care compun stema evocă istoria României, prin emblemele reunite ale Țării Românești, Moldovei, Transilvaniei și Dobrogei. Stema va fi aplicată pe tricolor, în momentul în care noua Constituție a României va fi aprobată în urma unui referendum național. Propunerea legislativă privind revizuirea Constituției României, care include și acest amendament, se află, în prezent, în lucru la comisiile permanente ale Senatului, având numărul de înregistrare L233/2014.

Drapelul Național — albastru, galben, roșu — de la lance — a fost decretat, pentru prima oară, ca simbol național de Guvernul revoluționar provizoriu din Țara Românească, la 14/26 iunie 1848, având deviza „Dreptate — Frăție” înscrisă pe el.

El nu a suferit transformări majore de-a lungul istoriei. Doar distribuția culorilor (în materie de proporție și poziție) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluția de la 1848, când, sub impactul spiritului revoluționar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel național steagul standard cu trei culori.

Documente sigilografice atestă faptul că, în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roșul în partea superioară, galbenul în mijloc și albastrul la bază. De asemenea, proporția culorilor nu a fost aceeași cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul și chiar Ștefan cel Mare.

În contextul revoluționar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naționale, și revoluționarii români, aflați la Paris la izbucnirea revoluției, vor arbora drapelul albastru, galben, roșu, cu albastru la hampă. Așa va fi și consfințit, ca drapel național, prin Decretul nr. 1 din 14/26 al guvernului provizoriu de la București.

Guvernul provizoriu întărea că „Steagul național va avea trei culori — albastru, galben și roșu”. Deviza română, care va fi scrisă atât pe steaguri cât și pe monumentele și decretele publice, se va compune din aceste două cuvinte „Dreptate, Frăție”. Drapelul național tricolor, roșu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfințit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naționale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci înainte Câmpia Libertății.

La 13 iulie 1848, prin decretul 252, guvernul revoluționar a stabilit ca dispunerea culorilor tricolorului să fie de la lance astfel — albastru închis, galben deschis și roșu carmin. S-a dispus, totodată, confecționarea de steaguri naționale care să fie arborate în toate localitățile. Din păcate, se mai păstrează doar foarte puține, cum este piesa expusă la Muzeul Național de Istorie a României și care a aparținut Gărzii orășenești din Slatina.

 

Sursa – Agerpres

Naţional

Salariul mediu net a crescut. Angajaţii care câştigă cel mai mult

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Salariul mediu net din economie a crescut cu 161 de lei (5,1%) în luna decembrie la 3.340 de lei, a anunţat marţi Institutul Naţional de Statistică (INS). Cele mai mari salarii au fost înregistrate în sectorul IT, unde câştigul mediu net a fost de 7.689 de lei, scrie Mediafax.

În luna decembrie 2019 salariul mediu brut în economie a fost de 5.465 de lei, cu 269 de lei (5,2%) mai mare decât în luna noiembrie. Comparativ cu luna decembrie din anul 2018, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 13%.

Unul din motivele creşterii salariale din decembrie este acordarea de premii ocazionale cum ar fi prime de sărbători sau al 13-lea salariu, mai punctează Institutul Naţional de Statistică. Totuşi au fost înregistrate şi creşteri ale producţiei şi încasări mai mari la companii care au dus la creşteri de salari.

Creşteri ale câştigului salarial mediu net de peste 22% s-au înregistrat în sectorul intermedierilor financiare, adică la bănci şi brokeri, în extracţia cărbunelui, industria de prelucrare a produselor din ţiţei, industria metalurgică şi în industria de producere şi furnizare a energiei electrice şi termice, gaze, apă caldă şi aer condiţionat.

Creşteri între 12,0% şi 19,0% au fost înregistrate în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, colectarea şi epurarea apelor uzate, tranzacţii imobiliare, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, telecomunicaţii, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice.

Cele mai mari scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost în sectorul activităţilor de editare. Salariile aici au scăzut cu 6,5%, în timp ce în industria de fabricare a produselor din tutun, salariile s-au micşorat cu 3,2%.

Cele mai mici salarii le-au primit angajaţii ce se ocupă cu fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, respectiv 1.853 de lei net.

În sectorul bugetar salariile au crescut cu 1,1% în sănătate şi asistenţă socială şi au scăzut cu 2,6% în educaţie din cauza vacanţei şcolare şi cu 0,1% în administraţia publică.

Continuă să citești

Naţional

Valoarea tichetelor de masă creşte! Proiectul a fost votat în Parlament

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Valoarea tichetelor de masă urmează să crească la 20 de lei, votul fiind dat marţi de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.

În prezent, valoarea tichetului de masă este de 15,18 lei.

Astfel, după votul din Camera Deputaţilor, valoarea va creşte la 20 de lei.

Iniţiatorii proiectului de lege au motivat că tichetul primit în prezent de angajaţi nu poate acoperi costurile unei mese.

Un alt argment în susţinerea proiectului a fost că valoarea actuală a tichetului de masă în România este printre cele mai mici din Europa.

Tichetele de masă sunt bilete de valoare acordate lunar angajaților, ca o alocație individuală pentru hrană. Acestea pot fi folosite numai la achitarea mesei sau pentru cumpărarea de produse alimentare.

Continuă să citești

Naţional

Ziua europeană a numărului unic de urgenţă 112!

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Ziua europeană a numărului unic de urgenţă 112 este marcată în fiecare an la data de 11 februarie.

Pentru dezvoltarea serviciului de urgenţă 112 în Europa a fost creată Asociaţia Europeană a Numărului de Urgenţă (EENA), o organizaţie neguvernamentală cu sediul la Bruxelles, a cărei misiune este aceea de a contribui la îmbunătăţirea siguranţei şi securităţii oamenilor. Fondatorul EENA este Olivier Paul – Morandini, care a fost şi preşedintele organizaţiei între 1999-2015.

În prezent, comunitatea EENA include peste 1.500 de servicii de urgenţă reprezentative din 80 de state la nivel mondial, peste 100 de furnizori de soluţii în domeniu, peste 100 de cercetători, precum şi peste 200 de membri ai Parlamentului European, se arată pe site-ul EENA, http://www.eena.org. EENA serveşte ca o platformă de discuţii pentru serviciile de urgenţă, autorităţi publice, factori de decizie, cercetători, asociaţii şi furnizorii de soluţii, cu scopul de îmbunătăţire a răspunsului în situaţii de urgenţă, în conformitate cu cerinţele cetăţenilor.

Numărul 112 este numărul de urgenţă disponibil gratuit, non-stop, atât prin linii de telefonie fixe, cât şi prin telefoane mobile, oriunde în Uniunea Europeană. Numărul unic de urgenţă 112 este disponibil în următoarele ţări: toate statele membre ale UE, Albania, Georgia, Republica Moldova, Islanda, Muntenegru, Norvegia, Serbia, Elveţia, Turcia, menţionează site-ul http://www.eena.org.

Cetăţenii pot apela numărul 112 pentru a contacta serviciile de urgenţă – poliţia, serviciile medicale de urgenţă şi pompierii. EENA consideră că existenţa unui număr unic de urgenţă pretutindeni în Europa reprezintă un beneficiu direct pentru cetăţeni, dar, din păcate, acest număr care poate salva vieţi este în mare măsură necunoscut. Astfel, mai puţin de jumătate dintre cetăţenii europeni identifică 112 drept numărul pe care trebuie să-l apeleze în caz de urgenţă oriunde în UE.

EENA organizează în fiecare an diferite evenimente – Conferinţa anuală a EENA, ateliere de lucru, Gala Europeană a Premiilor 112, sărbătorirea Zilei europene a numărului unic de urgenţă 112 – cu scopul de a reuni comunitatea serviciile de siguranţă publică şi de urgenţă. În 2020 Gala Europeană a Premiilor 112 va avea loc la 1 aprilie, la Riga, în Letonia.

În 2019, cu prilejul Zilei europene a numărului unic de urgenţă 112, Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă din România s-a alăturat campaniei desfăşurate de Asociaţia Europeană a Numărului de Urgenţă, care şi-a propus să prezinte publicului operatorii 112 şi dispecerii din agenţiile de intervenţie.

Operatorii 112 sunt cei care preiau în fiecare an milioane de apeluri de la cei care le solicită ajutorul şi fac legătura cu dispecerii din agenţiile de intervenţie. Campania #Oamenii112 şi-a propus să îi prezinte pe cei care prin munca lor gestionează intervenţiile în situaţii de urgenţă. Totodată, în 2019 Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă din România a aniversat 15 ani de activitate.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare