Conectează-te cu noi

Eveniment

29 iunie, Sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. TRADIȚII și OBICEIURI

Publicat acum

pe

Pe data de 29 iunie Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte pe Sfinţii Petru şi Pavel, cei mai cunoscuţi Apostoli ai lui Iisus Hristos. Aceştia au propovăduit pildele lui Hristos pe mai multe continente, înfiinţând comunităţi creştine. Sărbătorirea celor doi are origini străvechi, iar în prezent nu se cunoaşte dacă pe 29 iunie este comemorată moartea acestora, care a avut loc în aceeaşi zi sau ziua în care au fost mutate moaştele lor.

Care a fost însă viaţa sfinţilor Petru şi Pavel şi în ce a constat martiriul acestora?Sfântul Apostol Petru a propovăduit Evanghelia în Ierusalim, în Iudeea şi în Antiohia, unde membrii bisericii s-au numit pentru prima dată creştini, iar apoi în Pont, Galatia, Capadocia, Asia Mică şi Bitinia. Conform tradiţiei, Petru a ajuns la Roma, unde a format biserica de acolo. Sfântul Apostol Petru a sfârşit muceniceşte în capitala Imperiului Roman, fiind răstignit cu capul în jos, la cererea sa, spre a se deosebi de modul de răstignire a lui Iisus. Pe locul unde a fost răstignit Sfântul Petru se află astăzi Basilica San Pietro din Vatican.

Sfântul Apostol Pavel a propovăduit pe Hristos tuturor, a străbătut, în trei călătorii misionare, toată Asia, Spania, Britania şi Italia, înfiinţând comunităţi creştine şi hirotonisind episcopi, preoţi şi diaconi. El a murit la Roma, în aceeaşi zi cu Petru, tot ca martir, însă prin decapitare.

Aspecte importante din viaţa Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt consideraţi patronii spirituali ai penitenciarelor.

Spre deosebire de Petru, care s-a numărat printre cei care au petrecut alături de Mântuitor, Sfântul Pavel s-a adăugat cetei apostolilor după Înălţarea Domnului la cer şi Pogorârea Duhului Sfânt. Pe drumul Damascului, el a fost chemat la noua slujire a lui Hristos.

Numit la naştere Saul, Sfântul Apostol Pavel a fost iniţial un adept înfocat al legii mozaice şi un duşman de moarte al creştinilor. Este cunoscută întâmplarea petrecută pe drumul Damascului, când, plecat să-i persecute pe creştini, Saul se întâlneşte cu Iisus cel înviat şi se converteşte la creştinism, devenind, cum spune Fericitul Augustin, „din lup, miel, din persecutor înfocat, un vestitor neobosit al Evangheliei, învăţător şi apostol al popoarelor”.

Sfântul Apostol Pavel este supranumit „apostolul neamurilor”, pentru că a predicat Evanghelia mai ales păgânilor.

După Sfintele Evanghelii, Petru s-a numit Simon până când Mântuitorul i-a schimbat acest nume în Chefa sau Petru.

Biserica Ortodoxă îi cinsteşte în mod special pe cei doi apostoli, rânduind o perioadă de post specială. Postul Sfinţilor Apostoli este unul dintre cele patru posturi de peste an, alături de cele ale Paştelui, Sfintei Maria şi Crăciunului.

Spre deosebire de celelalte posturi, care au o durată fixă, postul Sînpetrului are o durată variabilă, în funcţie de data variabilă a Paştilor. Acest post începe luni, la o săptămână după Rusalii, care sunt sărbătorite la 50 de zile după Paşte. În vechime, acest post se numea Postul Cincizecimii.

Tradiţii şi obiceiuri legate de Sărbătoarea Sfinţilor Petru şi Pavel

Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă.

În tradiţia populară, până în acestă zi nu se scutură merii. Se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.

Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.

Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.

Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.

Pentru a fi feriţi de cele rele, în ziua de Sânpetru, oamenii trebuie să poarte  usturoi şi pelin în buzunare.

Dacă sărbătoarea nu este respectată, Sfântul Petru se poate supăra şi poate arunca cu tunete şi grindină peste culturi;

Femeile nu trebuie să mănânce mere până în această zi, pentru a se feri de boli.

Sursă: MEDIAFAX

Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RECLAMĂ

RECLAMĂ

PUBLICITATE

TU AI DAT LIKE?

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER