În Dej se află un exemplar al manuscrisului original prin care s-a hotărât Unirea de la 1918 – FOTO

La Muzeul Municipal Dej se află un exemplar al manuscrisului original prin care s-a hotărât la 1 decembrie 1918 ”Unirea Transilvaniei, Banatului şi a Părţilor Ungurene cu ţara-mamă“.

Istoricul Costantin Albinetz a explicat cum a ajuns ca un exemplar original al Rezoluției Unirii de la 1918 să fie păstrat de Muzeul Municipal Dej. Istoricul susține că documentul a aparținut lui Ștefan Cicio-Pop, președintele Consiliului Național Român Central, născut în apropiere de Dej, în satul Șigău. ”Acest exemplar al Rezoluției a fost donat muzeului dejean de către urmași din familia lui Ștefan Cicio-Pop. Din punct de vedere arhivistic documentul expus la muzeul dejean este identic cu originalul, deoarece la momentul 1 decembrie 1918 au fost elaborate probabil mai multe exemplare. Prin acest act cei 1228 de delegați aleși democratic și posesori de credenționale au ,,decretat” Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul României”, a explicat Albinetz, pentru Făclia.

Documentul conceput după cele mai democratice principii, ca votul universal, reprezentativitate totală pentru fiecare categorie socială, etnică sau profesională în stat, organizarea pe temelii solide a Transilvaniei, unificarea legislativă şi administrativă cu România a fost citit de Vasile Goldiș, fiind votat de cei 1228 de delegați. Hotărârea de unire a fost primită cu mare entuziasm de cei peste 100.000 de romani prezenți pe Câmpul lui Horea la Alba Iulia.

Articolele „Rezoluţiei pentru Unire“  au fost redactate la Alba Iulia în preziua Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918. Membrii Consiliului Naţional Român Central au avut mai multe consfătuiri succesive, în cursul zilei de 30 noiembrie 1918. Dezbaterile au avut loc în hotelul „Hungaria“ din Alba Iulia.

Hotărârea Adunării Naţionale de la Alba Iulia

„I. Adunarea naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara-Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie(1 Decembrie) 1918, decretează unirea acelor Români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.

II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului stat român, adunarea naţională proclamă următoarele:

1•  Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

2• Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.

3• Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.

4• Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.

5• Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.

6• Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, cari sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din apus.

IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul monarhiei Austro-Ungare şi uniţi cu ţara mamă România.

VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în monarhia Austro-Ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştinţa tuturor acestor naţiuni.

VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi Români, cari în acest războiu şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.

VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor puterilor aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunarea naţională hotărăşte instituirea unui mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii. Trăiască România Mare!“