Cum pregătim infrastructura viitorului cu bani europeni

România a eșuat până acum să cheltuiască eficient fondurile europene destinate infrastructurii mari. Cele mai eficiente proiecte au fost realizate de administrațiile locale, în timp ce proiectele derulate de Guvern s-au împotmolit, spune președintele PMP Cluj, senatorul Vasile Cristian Lungu, care este și candidat în alegerile pentru Parlamentul European.

„Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție bani, pe care Guvernul nu a știut cum să îi cheltuiască. Acum, reprezentanții coaliției PSD-ALDE-UDMR au lansat concursul tovărășesc de declarații referitoare la absorbția fondurilor europene. Însă nici dacă ar reuși să crească în mod considerabil gradul de absorbție nu am putea spune că e vorba de un succes, pentru că acești oameni nu au viziune. Nu putem construi drumuri sau autostrăzi ca în anii 1950, ci trebuie să gândim autostrăzile viitorului”, spune Vasile Cristian Lungu.

El afirmă că aceste proiecte de infrastructură trebuie gândite în așa fel încât să reprezinte cu adevărat un pas înainte. „Avem nevoie de viziune care să folosească noile tehnologii nepoluante în folosul oamenilor. La Cluj-Napoca, de exemplu, din 2020, dezvoltatorii imobiliari vor fi obligați să amenajeze și stații de încărcare pentru mașinile electrice. Nu este un capăt de lume, pentru că prețul pentru o stație pornește de la doar câteva sute de euro. Noi, atunci când construim autostrăzi, trebuie să amenajăm, pe lângă platformele pentru benzinării, și platforme pentru mașinile electrice, pentru că astfel îi sprijinim pe românii care își vor cumpăra astfel de mașini, dar vom crea și culoare pentru turiștii care vor veni în țara noastră cu astfel de automobile. Specialiștii estimează că, în curând, vor apărea primele mașini electrice noi de 6.000 de euro, iar acest mijloc de transport va deveni tot mai răspândit. În Germania, deja, inginerii proiectează primele autostrăzi electrice. La fel trebuie să facem și noi”, afirmă Vasile Cristian Lungu. Liderul PMP Cluj aduce în discuție și argumentul poluării: în Cluj-Napoca circulă zilnic 200.000 de mașini, iar două treimi dintre ele nu respectă standardele mediu ale Uniunii Europene. Dezvoltarea infrastructurii pentru mașini electrice și eventualele facilități fiscale acordate proprietarilor unor astfel de mașini i-ar putea determina de oameni să opteze pe viitor pentru astfel de mașini.

De asemenea, Vasile Cristian Lungu crede că deja trebuie proiectate drumuri și autostrăzi adaptate pentru mașinile fără șofer. „Aceste mașini sunt deja o realitate în Statele Unite ale Americii și, fie că vrem, fie că nu vrem, peste un deceniu vor fi o realitate și în România. Dacă luăm în calcul ritmul nesatisfăcător în care am construit până acum autostrăzile, probabil că atunci când vom putea circula pe autostradă de la Cluj la București vom putea merge cu aceste mașini fără șofer. Și atunci nu vrem să ne trezim că trebuie să investim din nou pentru a crea infrastructura necesară pentru aceste mașini. Mai bine să investim din timp o singură dată, mai ales că, acum, impactul financiar al acestor tipuri de infrastructuri este unul minim, ar crește prețul proiectului cu mai puțin de 1 la sută. Însă am avea drumuri pregătite pentru viitor, nu pentru trecut”, mai spune senatorul PMP. El a oferit și date strânse de asociațiile patronale ale producătorilor de mașini din Statele Unite ale Americii. În fiecare an, în medie, în Statele Unite ale Americii se produc 5,5 milioane de accidente rutiere pe an, iar 93 la sută dintre ele sunt provocate din culpa oamenilor. Acest argument este unul puternic în favoarea mașinilor fără șofer, spun experții americani. Deja, în Statele Unite ale Americii au fost amenajate tronsoane întregi de drumuri pe care circulă astfel de mașini. Președintele PMP Cluj, Vasile Cristian Lungu, crede că aceste proiecte de viitor trebuie conectate cu alte proiecte, precum amenajarea de platforme logistice și conectarea proiectelor de infrastructură între ele. „Pentru că nu avem viziune, nici până acum nu am reușit să conectăm centura Vâlcele – Apahida cu nodul rutier de la Turda, unde se întâlnesc Autostrada Transilvania cu Autostrada Turda – Sebeș. Și nu vorbim decât de șapte kilometri. Acest mod de a gândi proiectele trebuie să dispară”, a spus senatorul Vasile Cristian Lungu.

„Suntem în Cluj, un oraș al inovării, cu peste 20.000 de specialiști în IT. Acești oameni lucrează cu Internet of Things, Machine Learning și Inteligența Artificială. Ei știu cel mai bine că lucrurile de care vorbim se întâmplă deja. Tehnologia ne transformă viețile, iar noi trebuie să folosim acest lucru în avantajul oamenilor. Autostrăzile și drumurile viitorului vor crea locuri de muncă în România, pentru că deja infrastructura electrică și de senzori de care vorbim poate și chiar este deja produsă pe platformele din Cluj-Napoca sau din Jucu”, a adăugat liderul PMP Cluj.