Conectează-te cu noi

Naţional

A început campania electorală pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale!

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Campania electorală pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale începe vineri, de la ora 00:00, aceasta urmând a se încheia sâmbătă, 23 noiembrie, la ora 7:00.

Autoritatea Electorală Permanentă anunţă că, potrivit legii, al doilea tur de scrutin are loc în aceleaşi secţii de votare şi circumscripţii electorale, sub conducerea operaţiunilor electorale de către aceleaşi birouri electorale şi pe baza aceloraşi liste de alegători de la primul tur.

La secţiile de votare din străinătate, se votează pe durata a trei zile, ca şi la primul tur, conform următorului program:

  • vineri, 22 noiembrie, între orele 12,00 – 21,00;
  • sâmbătă, 23 noiembrie, între orele 7,00 – 21,00;
  • duminică, 24 noiembrie, între orele 7,00 – 21,00.

În toate cele trei zile există posibilitatea de prelungire a votării până cel mai târziu la ora 23,59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21,00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare, reaminteşte AEP.

Potrivit legii, pot vota la secţiile de votare din străinătate cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate, indiferent de motivul prezenţei acestora pe teritoriul altei ţări – domiciliaţi, rezidenţi sau turişti.

Actele pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

În ceea ce priveşte votul prin corespondenţă, alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care au primit plicul trebuie să se asigure, înainte de a lipi autocolantul pe candidatul preferat, că acesta a intrat în turul al doilea. În cazul în care autocolantul este aplicat pe un candidat care nu a intrat în turul al doilea, votul este anulat, menţionează AEP.

Plicurile cu opţiunile pentru turul al doilea trebuie expediate astfel încât să ajungă la sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă până cel mai târziu în data de 21 noiembrie. Cei ale căror plicuri nu ajung până la termenul menţionat vor fi notificaţi şi îndrumaţi să se îndrepte spre cea mai apropiată secţie de votare.

În ţară, au fost organizate 18.748 de secţii de votare.

Votarea în ţară are loc duminică, 24 noiembrie, între orele 7,00 şi 21,00, cu posibilitatea de prelungire până cel mai târziu la ora 23:59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21:00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.

Alegătorii din ţară votează cu un act de identitate valabil, emis de statul român: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar.

Potrivit AEP, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite doar de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

În ţară, cetăţenii votează la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa, iar în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială, pot vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT”, buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea.

Ca şi în primul tur, operaţiunile privind numărarea voturilor, inclusiv a celor prin corespondenţă, sunt înregistrate video şi audio şi se desfăşoară în deplină transparenţă, în prezenţa tuturor membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a persoanelor acreditate.

Persoanele acreditate să asiste la efectuarea operaţiunilor electorale la primul tur de scrutin sunt de drept acreditate să asiste la efectuarea acestor operaţiuni şi la al doilea tur, precizează AEP.

Naţional

Vaccinarea, obligatorie din februarie! Părinții ar putea primi amendă

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Vaccinarea ar putea deveni obligatorie în România chiar de la finalul lunii februarie, scrie Digi24.

Legea care prevede obligativitatea vaccinării copiilor se află pe masa deputaților și odată cu începerea sesiunii parlamentare ordinare actul normativ ar putea fi dezbătut în procedură de urgență. Proiectul de lege este blocat de mai bine de doi ani în comisiile parlamentare de la Camera Deputaților, după ce Senatul a adoptat actul normativ în octombrie 2017.

Proiectul de lege care se află pe masa deputaților prevede, printre altele, că, în cazul vaccinurilor obligatorii, consimţământul pentru imunizare se prezumă ca fiind dat. Actul legislativ mai menționează și despre sancţionarea părinţilor care refuză să participe la acțiuni de informare cu privire la beneficiile imunizării. În cazul în care părintele sau tutorele legal nu participă la astfel de întâlniri, care vor fi organizate inclusiv de medicul de familie, el poate primi o amendă de până la 10.000 de lei. Părintele poate refuza vaccinarea copilului său doar dacă cel mic prezintă o reacție adversă la unul dintre vaccinuri sau mai multe. Intoleranța copilului va fi atestată printr-un certificat.

Dacă legea este adoptată în forma actuală, copiii nevaccinați ar putea să nu mai fie acceptați la grădinițe sau la școli. Unitățile de învățământ vor avea obligativitatea să solicite, la înscrierea minorului o adeverinţă care să ateste efectuarea vaccinurilor. În cazul în care copilul nu este imunizat sau schema de vaccinare este incompletă, cel mic tebuie vaccinat în termen de un an.

Vaccinurile obligatorii pentru intrarea unui copil în colectivitate sunt cele împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei, rujeolei, rubeolei, oreionului și hepatita B.

Proiectul de lege prevede și obligativitățile pe care le au autoritățile. Acestea trebuie să asigure dozele necesare de vaccin.

Prin introducerea vaccinării obligatorii, statul dorește un control mai bun al bolilor care pot fi prevenite prin imunizare.

Continuă să citești

Naţional

Ministrul Sănătăţii a suplimentat cu 35.000 a numărului de doze de vaccin antigripal

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Ministrul Sănătăţii, Victor Costache, a aprobat suplimentarea cu încă 35.000 a numărului de doze de vaccin antigripal pentru campania de vaccinare a persoanelor cu risc ridicat de îmbolnăvire, anunţă, vineri, Ministerul Sănătăţii (MS), potrivit Mediafax.

Ministerul Sănătăţii a decis măsuri suplimentare pentru prevenirea, limitarea şi tratarea îmbolnăvirilor prin gripă, anunţă sursa citată.

Astfel, a fost organizată o colaborare interdisciplinară cu Institutele de Boli Cardiovasculare din Bucureşti, Cluj Napoca, Tg Mureş, Timişoara, dar şi cu Spitalul Polisano din Sibiu pentru asigurarea unei tehnici extracorporale de suport cardiac şi respirator prelungit pentru persoanele cu insuficienţă respiratorie severă – ECMO.

Este o tehnologie modernă folosita ca suport în astfel de situaţii”, precizează MS.

Până la data de 19 ianuarie 2020, un număr de 1.447.831 de persoane la risc au fost imunizate din cele 1.500.000 doze achiziţionate de Ministerul Sănătăţii.

Continuă să citești

Naţional

24 ianuarie – Unirea Principatelor Române şi paşii făcuţi spre apariţia statului român

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Ziua în care, în 1859, colonelul moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitorul Ţării Româneşti, devenind primul lider al Principatelor Unite şi, după câţiva ani, al statului unitar România, este marcată pe 24 ianuarie.

Cuza era domnitorul Moldovei din 5/17 ianuarie 1859. La Iaşi, cei care susţineau unirea deţineau 33 de locuri din cele 55 ale Adunării Elective, dar erau înscrişi nu mai puţin de 38 de candidaţi. Aceştia s-au retras pe rând în favoarea lui Alexandru Ioan Cuza. Ultima opţiune, Grigore Sturdza se dovedise că are obligaţii faţă de interesele Rusiei şi ale Poloniei, astfel că Alexandru Ioan Cuza a fost ales cu unanimitate de voturi.

Reprezentant al Partidei Naţionale, Alexandru Ioan Cuza era susţinut numai de liberali pentru desemnarea ca domn şi în Ţara Românească. Adunarea Electivă de la Bucureşti era dominată de conservatori, care însă susţineau doi candidaţi diferiţi, Gheorghe Bibescu, fost domn între 1843 şi 1848, şi Barbu Ştirbei, care se mai aflase la conducerea Valahiei de două ori, între 1849 şi 1853 şi între 1854 şi 1856.

Fost participant la mişcarea revoluţionară din 1848, Cuza a fost ales cu unanimitate de voturi după ce conservatorii nu au putut să se hotărască asupra unui singur candidat propriu.

Unirea celor două principate a început practic în anul 1848, atunci când s-a realizat uniunea vamală între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

În 1859, Conferinţa puterilor garante de la Paris (26 martie – 25 august 1859) a recunoscut dubla alegere a lui Cuza ca domn al celor două principate. Abia pe 4 decembrie 1861, Poarta Otomană recunoaşte unirea pe durata domniei lui Cuza.

Perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza coincide cu reformele de unificare şi modernizare a instituţiilor din cele două principate. Împroprietărirea ţăranilor şi secularizarea averilor mănăstireşti, ca şi opţiunile personale ale domnitorului au atras opoziţia elitelor sociale din acele vremuri şi au încurajat zvonuri privind intenţia lui Cuza de a instaura o dinastie personală, astfel că, la 11 februarie 1866, acesta a fost obligat să abdice.

În locul său a fost adus pe tron principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, constituţia adoptată în acel an denumind noul stat România.

24 IANUARIE, ZI LIBERĂ LEGALĂ ÎN ROMÂNIA

În 2016, data de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată nelucrătoare, adăugându-se sărbătorilor legale.

De asemenea, în anul 2020, românii vor avea 15 zile libere legale, potrivit Codului Muncii. Sunt în total 15 zile libere legale, din care 11 sunt în timpul săptămânii.

În anul 2020 vor exista următoarele zile libere legale:

  • 1 şi 2 ianuarie 2020 – Anul nou (miercuri şi joi)
  • 24 ianuarie – Ziua Principatelor Române (vineri)
  • 17 aprilie – Vinerea mare (vineri)
  • 19, 20 aprilie – Paştele (duminică, luni)
  • 1 mai – Ziua Muncii ( vineri)
  • 1 iunie – Ziua Copilului (luni)
  • 7 şi 8 iunie – Rusalii – (duminică, luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni)
  • 1 decembrie – Ziua Naţională a României (marţi)
  • 25 şi 26 decembrie – Crăciunul (vineri, sâmbătă)

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare