Conectează-te cu noi

Naţional

Astăzi sunt sărbătoriți Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. Tradiții, obiceiuri și semnificații

Publicat acum

pe

loading...

Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte pe 8 noiembrie pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. Cu ocazia acestei sărbători, tradiția creștină spune că este bine să aprinzi o lumânare ca să ai „lumină” și pe cealaltă lume.

Sfinţii Mihail şi Gavril sunt consideraţi a fi conducătorii cetelor de îngeri şi călăuzele sufletelor în drumul lor spre Rai. În popor, ziua de 8 noiembrie mai poartă și numele de „vara arhanghelilor”. Superstițiile spun că vremea în această zi este mai caldă decât ar trebui să fie în această perioadă a lunii.

Totodată, munca în această zi de sărbătoare este considerată a fi un semn de sfidare a puterii divine. Se crede că cel care încalcă această tradiție se va chinui mult în ceasul morții sale.

Peste 1,3 milioane de români îşi serbează pe 8 noiembrie ziua numelui. Tot în această zi, Jandarmeria Română își sărbătorește ocrotitorii spirituali, pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, prilej cu care la nivelul tuturor unităților militare ale instituției vor avea loc slujbe religioase dedicate acestui moment.

Încă din vechime, cei doi Arhangheli au fost aleși drept patronii spirituali sau ocrotitorii conducătorilor de oști sau ai armatelor considerate că apără oamenii de primejdii, reprezentând veritabile simboluri ale luptei împotriva răului.

În trecut, în societatea tradițională bucovineană, arhanghelii erau sărbătoriți pentru că „ei sunt păzitorii oamenilor de la naștere și până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”. Arhanghelii, în viziunea populară, asistă și la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omenești firești și purifică, prin post, conștiințele.

În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau văzuti și ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turta mare din faină de porumb, numită „turta arieților”, ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se arunca în dimineața zilei de 8 noiembrie în tarla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu fața în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu fața în jos era mare supărare.

În satele și târgurile bucovinene se făceau și se fac pomeniri și praznice pentru cei morți, iar în biserici fiecare creștin aprinde câte o lumânare ca să aibă asigurată lumina de veci pe lumea cealaltă.

Naţional

Rezultate provizorii alegeri prezidenţiale 2019 în ţară, după numărarea a 100% din voturi!

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Potrivit datelor furnizate de AEP, după centralizarea a 18.748 secţii votare, ceea ce înseamnă 8.686.619 voturi (100%), nu au fost constatate schimbări. Astfel, pe primul loc se clasează Klaus Iohannis cu 36,65%, urmat de Viorica Dăncilă cu 23,79%, iar pe locul trei se clasează Dan Barna cu 13,99%.

Potrivit datelor provizorii furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă, clasamentul este următorul:

Klaus Iohannis -36,65%

Viorica Dăncilă- 23,79%

Dan Barna-13,99%

Mircea Diaconu-9,25%

Theodor Paleologu- 5,66%

Kelemen Hunor- 4,13%

Ramona Ioana Bruynseels- 2,72%

Alexandru Cumpănaşu-1,46%

Viorel Cataramă-0,54%

Bogdan Stanoevici-0,42%

John-Ion Banu-0,30%

Sebastian Constantin Popescu- 0,33%

Ninel Peia-0,33%

Cătălin Ivan- 0,36%.

Continuă să citești

Naţional

EXIT POLL! Sondaj CURS Avangarde: Iohannis obţine 39%, pe locul doi se clasează Viorica Dăncilă. Ce scor a obținut Dan Barna

Publicat acum

pe

loading...

Primele rezultate EXIT POLL CURS- Avangarde valabile pentru ora 19:00 îi dau câștigători pe Klaus Iohannis și pe Viorica Dăncilă.

Exit poll-ul realizat de institutele de sondare CURS-Avangarde în primul tur al alegerilor prezidenţiale arată că Klaus Iohannis a obţinut 39%, Viorica Dăncilă -22,5%, Dan Barna-16,4%, Mircea Diaconu-7,9%, Theodor Paleologu-6,1%, Kelemen Hunor-3,9%, Ramona Bruynseels- 1,9%, Alexandru Cumpănaşu-1,2%.

Sursa – Mediafax

Continuă să citești

Naţional

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Ce rol are președintele României și care sunt atribuțiile acestuia

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Pentru o mai bună cunoaștere a funcționării celor trei mari puteri în stat în contextul Alegerilor prezidențiale 2019, Dej24.ro vă prezină rolul și atribuțiile președintelui României.

Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 – Constituţia României)

Alegerea Preşedintelui

Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. […] Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi succesive. (Articolul 81 – Constituţia României)

Durata mandatului

Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales. Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. (Articolul 83 – Constituţia României)

Incompatibilităţi şi imunităţi

În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată. Preşedintele României se bucură de imunitate. Preşedintele nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. (Articolul 84 – Constituţia României)

Suspendarea din funcţie

În cazul săvârşirii unor fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui. (Articolul 95 – Constituţia României)

Punerea sub acuzare

Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare. Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare. (Articolul 96 – Constituţia României)

Vacanţa funcţiei

Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. În termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte. (Articolul 97 – Constituţia României)

Interimatul funcţiei

Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor. Pe durata interimatului nu se pot transmite mesaje adresate Parlamentului, nu poate fi dizolvat Parlamentul şi nu se poate organiza referendumul. (Articolul 98 – Constituţia României)

Actele Preşedintelui

În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului. Decretele emise de Preşedintele României privind tratatele internaţionale încheiate în numele României, acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai României, aprobarea înfiinţării, desfiinţării sau schimbării rangului misiunilor diplomatice, mobilizarea parţială sau generală a forţelor armatei, respingerea agresiunilor armate îndreptate împotriva ţării, instituiriea stării de asediu sau stării de urgenţă, precum şi în ceea ce priveşte conferirea de decoraţii şi titluri de onoare, acordarea gradului de mareşal, de general şi de amiral şi în ceea ce priveşte acordarea graţierii individuale, se contrasemnează de prim-ministru. (Articolul 100 – Constituția României)

Politica internă

Numirea Guvernului

Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Președintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membrii ai Guvernului. Daca prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea revoca şi numi pe unii membri ai Guvernului numai pe baza aprobării Parlamentului acordată la propunerea primului-ministru. (Articolul 85 – Constituţia României)

Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul de credinţă. (Articolul 104 – Constituţia României)

Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru. Dacă primul-ministru îşi pierde calitatea de membru al Guvernului, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru până la formarea noului Guvern. (Articolul 107 – Constituţia României)

Consultarea Guvernului

Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită. (Articolul 86 – Constitutia României)

Participarea la şedinţele Guvernului

Preşedintele României poate lua parte la şedintele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea tarii, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.

Preşedintele României prezidează şedintele Guvernului la care participă. (Articolul 87 – Constituția României)

Mesaje

Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii. (Articolul 88 – Constituţia României)

Promulgarea legilor

Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii. Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea. (Articolul 77 – Constituţia României).

Dizolvarea Parlamentului

Dupa consultarea preşedinților celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă. (Articolul 89 – Constituţia României)

Referendumul

Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional. (Articolul 90 – Constituţia României )

Politica externă

Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României. (Articolul 91 – Constituţia României)

Apărarea țării și securitatea națională

Atribuții în domeniul apărării

Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. În caz de agresiune armată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. (Articolul 92 – Constituția României)

Măsuri excepționale

Preşedintele României, instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă, în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la înştiinţarea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora. (Articolul 93 – Constituţia României)

Consiliul Suprem de Apărare a Țării

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea natională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii. (Articolul 119 – Constituția României)

Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
d) acordă graţierea individuală.

( Art. 94 – Constituția României)

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare