Conectează-te cu noi

Naţional

4 zile până la alegerile prezidenţiale. Câte secţii sunt deschise şi care este procedura de vot

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Mai sunt patru zile până la prezidenţiale, iar în România vor fi deschise 18.748 de secţii şi în străinătate 835, scrie Mediafax.

Potrivit BEC, un număr de 18.748 de secţii de votare vor fi deschise duminică, 10 noiembrie, la alegerile prezidenţiale, iar în străinătate 835 pentru românii de peste hotare. În competiţia pentru prezidenţiale s-au înscris şi au fost validaţi 14 candidaţi.

Mandatul de Preşedinte al României este de cinci ani, iar în data de 10 noiembrie va avea loc votul în ţară la alegerile prezidenţiale, între orele 07.00 şi 21.00. Al doilea tur de scrutin a fost programat să aibă loc pe 24 noiembrie, tot în intervalul orar 07.00 – 21.00.

Unde pot vota alegătorii

Cetăţenii pot vota la una dintre următoarele secţii de votare, potrivit informaţiilor puse la dispoziţie pe site-ul AEP:

  • în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii.
  • dacă se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.
  • dacă persoana îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea.
  • în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la vot.

Votarea în ţară începe duminică, la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, cât şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23.59.

Ce acte îţi trebuie ca să poţi vota

Cetăţenii pot vota cu un act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; titlul de călătorie; carnetul de serviciu militar.

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar şi titlul de călătorie pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Care este procedura de vot

Alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), potrivit hotărârii AEP.

SIMPV are rolul de a semnala dacă:

  • persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;
  • persoanei care s-a prezentat la vot i-a fost interzisă exercitarea dreptului de vot;
  • alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia de votare respectivă;
  • alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secţie de votare;
  • alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă;
  • alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin;
  • alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondenţă, votul prin corespondenţă transmis de acesta fiind recepţionat de biroul electoral competent.

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează, potrivit informaţiilor furnizate de AEP.

Cetăţeanul român care, din motive temeinice constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.

Când poate fi solicitată urna specială şi de către cine?

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT”, buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea.

Pot solicita urna specială şi persoanele care în ziua votării se află în ţară şi care din cauza specificului activităţii pe care o desfăşoară nu se pot prezenta la secţia de votare.

De asemenea, pot solicita urna specială şi persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale. În această situaţie, procedura de exercitare a dreptului de vot este stabilită prin decizie a BEC.

În cazul în care într-un penitenciar este solicitată exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale de mai mult de 400 de persoane aflate în detenţie, cererile de votare prin intermediul urnei speciale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află penitenciarul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

Cererile de votare prin intermediul urnei speciale formulate de persoanele cu drept de vot internate în spitale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află spitalul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

Care sunt condiţiile în care poate fi suspendată votarea într-o secţie de vot

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive întemeiate.

Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră.

Suspendarea este anunţată prin afişare la uşa sediului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi timp.

Candidaţii şi persoanele acreditate care asistă la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp.

Votul în diaspora

Votul la secţiile din străinătate se desfăşoară pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. Astfel, la primul tur de scrutin românii din diaspora vor vota între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.

Prin urmare, votul în diaspora se va desfăşura vineri, 8 / 22 noiembrie, între orele 12-21, sâmbătă, 9 / 23 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00 şi duminică, 10 / 24 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00.

Pentru toate cele trei zile de votare, la ambele tururi de scrutin, există posibilitatea de prelungire până la ora 23.59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de vot la ora 21.00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei.

Românii din străintate pot vota şi prin corespondenţă, dacă s-au înregistrat pe www.votstrainatate.ro cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă. În diaspora, cei mai mulţi au optat pentru votul prin corespondenţă, respectiv 41.003, iar 38.944 au ales votul la secţii.

Românii din străinătate pot afla la ce secţie de votare sunt arondaţi accesând www.registrulelectoral.ro Prin introducerea datele personale şi alegătorul din diaspora poate afla secţia de votare la care a fost arondat, inclusiv adresa acesteia.

Lista secţiilor de votare organizate în străinătate este publicată pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

Alegătorii din străinătate pot vota în baza unui act de identitate valabil, emis de statul român, şi anume: – cartea de identitate; – cartea de identitate provizorie; – buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic; – paşaportul diplomatic electronic; – paşaportul de serviciu; – paşaportul de serviciu electronic; – paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; – paşaportul simplu temporar; – titlul de călătorie; – carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Procedura de votare este similară cu cea pentru alegătorii din România.

Naţional

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Ce rol are președintele României și care sunt atribuțiile acestuia

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Pentru o mai bună cunoaștere a funcționării celor trei mari puteri în stat în contextul Alegerilor prezidențiale 2019, Dej24.ro vă prezină rolul și atribuțiile președintelui României.

Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 – Constituţia României)

Alegerea Preşedintelui

Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. […] Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi succesive. (Articolul 81 – Constituţia României)

Durata mandatului

Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales. Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. (Articolul 83 – Constituţia României)

Incompatibilităţi şi imunităţi

În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată. Preşedintele României se bucură de imunitate. Preşedintele nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. (Articolul 84 – Constituţia României)

Suspendarea din funcţie

În cazul săvârşirii unor fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui. (Articolul 95 – Constituţia României)

Punerea sub acuzare

Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare. Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare. (Articolul 96 – Constituţia României)

Vacanţa funcţiei

Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. În termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte. (Articolul 97 – Constituţia României)

Interimatul funcţiei

Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor. Pe durata interimatului nu se pot transmite mesaje adresate Parlamentului, nu poate fi dizolvat Parlamentul şi nu se poate organiza referendumul. (Articolul 98 – Constituţia României)

Actele Preşedintelui

În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului. Decretele emise de Preşedintele României privind tratatele internaţionale încheiate în numele României, acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai României, aprobarea înfiinţării, desfiinţării sau schimbării rangului misiunilor diplomatice, mobilizarea parţială sau generală a forţelor armatei, respingerea agresiunilor armate îndreptate împotriva ţării, instituiriea stării de asediu sau stării de urgenţă, precum şi în ceea ce priveşte conferirea de decoraţii şi titluri de onoare, acordarea gradului de mareşal, de general şi de amiral şi în ceea ce priveşte acordarea graţierii individuale, se contrasemnează de prim-ministru. (Articolul 100 – Constituția României)

Politica internă

Numirea Guvernului

Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Președintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membrii ai Guvernului. Daca prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea revoca şi numi pe unii membri ai Guvernului numai pe baza aprobării Parlamentului acordată la propunerea primului-ministru. (Articolul 85 – Constituţia României)

Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul de credinţă. (Articolul 104 – Constituţia României)

Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru. Dacă primul-ministru îşi pierde calitatea de membru al Guvernului, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru până la formarea noului Guvern. (Articolul 107 – Constituţia României)

Consultarea Guvernului

Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită. (Articolul 86 – Constitutia României)

Participarea la şedinţele Guvernului

Preşedintele României poate lua parte la şedintele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea tarii, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.

Preşedintele României prezidează şedintele Guvernului la care participă. (Articolul 87 – Constituția României)

Mesaje

Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii. (Articolul 88 – Constituţia României)

Promulgarea legilor

Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii. Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea. (Articolul 77 – Constituţia României).

Dizolvarea Parlamentului

Dupa consultarea preşedinților celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă. (Articolul 89 – Constituţia României)

Referendumul

Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional. (Articolul 90 – Constituţia României )

Politica externă

Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României. (Articolul 91 – Constituţia României)

Apărarea țării și securitatea națională

Atribuții în domeniul apărării

Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. În caz de agresiune armată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. (Articolul 92 – Constituția României)

Măsuri excepționale

Preşedintele României, instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă, în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la înştiinţarea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora. (Articolul 93 – Constituţia României)

Consiliul Suprem de Apărare a Țării

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea natională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii. (Articolul 119 – Constituția României)

Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
d) acordă graţierea individuală.

( Art. 94 – Constituția României)

Continuă să citești

Naţional

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Cine sunt cei 14 candidați intrați în cursă

Publicat acum

pe

loading...

Românii sunt așteptați în secțiile de votare în 10 și 24 noiembrie, pentru a-l alege pe cel care va conduce România în următorii cinci ani. În cursa pentru mandatul de președinte au intrat 14 candidați.

Ordinea acestora a fost stabilită de către Biroul Electoral Central (BEC) prin tragere la sorți.

  1. Primul este chiar președintele Klaus Iohannis, care își dorește un al doilea mandat la Palatul Cotroceni. Este susținut de PNL. Născut la Sibiu, are 60 de ani și a absolvit Facultatea de Fizică de la Cluj. A fost profesor de fizică, iar apoi inspector școlar. Vreme de 14 ani, între 2000 și 2014, a fost primar al municipiului Sibiu. A câștigat primul mandat de președinte cu peste 6, 2 milioane de voturi, după o finală cu Victor Ponta.
  2. Pe poziția a doua a buletinului de vot găsim un fost ambasador în Danemarca și Islanda. Theodor Paleologu, 46 de ani, a renunțat la diplomație pentru a intra în politică în 2008. A fost ales deputat de București (PDL/PMP) și a deținut postul de ministru al Culturii timp de un an. A studiat Filosofia la Sorbona și are un doctorat în științe politice la Universitatea Ludwig Maximilian din München. Este susținut de PMP.
  3. Dan Barna, propus de alianța USR – PLUS pentru funcția de președinte, este pe poziția a treia a buletinului de vot. Deputat și președinte al Uniunii Salvați România, s-a născut în urmă cu 44 de ani la Sibiu și este jurist de profesie. În 2016 a fost secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene în guvernul Cioloș.
  4. Următorul candidat, pe poziţia a patra a buletinului de vot este liderul UDMR, Kelemen Hunor. Are 51 de ani și este deputat din anul 2000. A fost ministru al Culturii în două rânduri. Kelemen Hunor are specializări în medicină veterinară, dar și în filosofie. Este autorul unui roman și a mai multor volume de poezie. Pentru activitatea literară a obținut în anul 1995 Premiul Uniunii Scriitorilor.
  5. Viorica Dăncilă este candidatul PSD la funcția de președinte al României. A ajuns la conducerea Guvernul României în ianuarie 2018, iar din luna mai a acestui an a preluat conducerea PSD, după încarcerarea fostului lider, Liviu Dragnea. Viorica Dancilă a fost europarlamentar între 2009 și 2018. Născută la Roșiorii de Vede, are 55 de ani, este absloventă a Institutului de Petrol și Gaze din Ploiești și a fost inginer și profesor de tehnologie.
  6. Un alt fost europarlamentar, Cătălin Ivan este candidatul Partidului Alternativa pentru Demnitate Naţională (ADN). Cătălin Ivan, 40 de ani, este economist, iar cele două mandate din Parlamentul European le-a obținut pe listele PSD.
  7. Urmează pe buletinele de vot un fost deputat PSD, Ninel Peia, care candidează din partea partidului Neamul Românesc.
  8. Cel mai tânăr dintre candidați, Sebastian-Constantin Popescu, este reprezentantul partidului Noua Românie.
  9. Pe poziția a noua îl găsim pe John Ion Banu, fondatorul partidului Națiunea Română.
  10. Fostul actor Mircea Diaconu, susținut de ALDE și Pro România completează lista candidaților. Are 69 de ani și a intrat în politică în 2008, când a fost ales senator pe listele PNL. Iar în 2012 a fost pentru câteva luni ministru al Culturii în cabinetul condus de Victor Ponta. În ultimii cinci ani a fost europarlamentar independent. Acum este susținut de Pro România și de ALDE.
  11. Un alt actor și director de circ, Bogdan Stanoevici, este candidatul independent aflat pe poziția a 11-a a buletinului de vot. A fost ministru pentru românii de pretutindeni în guvernul Ponta.
  12. Ramona Ioana Bruynseels, 39 de ani, este candidata Partidul Puterii Umaniste din România. A absolvit Facultatea de Drept din Cluj și are un masterat în managementul administrației publice la Școala de Guvernare John F. Kennedy, în cadrul Universității Harvard. A fost consilier de stat pentru mediul de afaceri în aparatul premierului Viorica Dăncilă.
  13. Urmează cel mai bogat dintre candidați, cel puțin potrivit declarațiilor de avere. Viorel Cataramă, 64 de ani, candidează susținut de Partidul Dreapta Liberală, formațiune pe care a înființat-o după plecarea din Partidul Național Liberal. Este om de afaceri și a fost senator PNL.
  14. Lista este încheiată de Alexandru Cumpănaşu, unchiul Alexandrei Măceșanu, care a decis să candideze independent la Președinție după tragedia de la Caracal în care nepoata sa a fost ucisă. Este președintele Asociației pentru Implementarea Democrației și președinte al Coaliției Naționale pentru Modernizarea României.

Continuă să citești

Naţional

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Ghidul votantului: Cum se votează

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Primul tur al alegerilor prezidențiale are loc, la nivel național, duminică, 10 noiembrie. Al doilea tur de scrutin este programat pentru 24 noiembrie.

Mandatul de Preşedinte al României este de cinci ani, iar în data de 10 noiembrie va avea loc votul în ţară la alegerile prezidenţiale. Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente. În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea de voturi se organizează al doilea tur de scrutin în data de 24 noiembrie 2019, la care participă numai primii 2 candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Cine are dreptul să voteze și cine nu

  • Au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.
  • Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.

Unde pot vota alegătorii

Cetăţenii pot vota la una dintre următoarele secţii de votare, potrivit informaţiilor puse la dispoziţie pe site-ul AEP:

  • în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii.
  • dacă se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.
  • dacă persoana îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea.
  • în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la vot.

Votarea în ţară începe duminică, la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, cât şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23.59.

Ce acte îţi trebuie ca să poţi vota

Cetăţenii pot vota cu un act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; titlul de călătorie; carnetul de serviciu militar.

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar şi titlul de călătorie pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Care este procedura de vot

Alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), potrivit hotărârii AEP.

SIMPV are rolul de a semnala dacă:

  • persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;
  • persoanei care s-a prezentat la vot i-a fost interzisă exercitarea dreptului de vot;
  • alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia de votare respectivă;
  • alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secţie de votare;
  • alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă;
  • alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin;
  • alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondenţă, votul prin corespondenţă transmis de acesta fiind recepţionat de biroul electoral competent.

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.

Potrivit informaţiilor furnizate de AEP ,cetăţeanul român care, din motive temeinice constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare