Conectează-te cu noi

Naţional

Alegeri prezidențiale 2019! Care este procedura de vot

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Mandatul de Preşedinte al României este de cinci ani, iar în data de 10 noiembrie a avut loc primul tur de scrutin. Al doilea tur de scrutin a fost programat să aibă loc pe 24 noiembrie, tot în intervalul orar 07.00 – 21.00.

Unde pot vota alegătorii

Cetăţenii pot vota la una dintre următoarele secţii de votare, potrivit informaţiilor puse la dispoziţie pe site-ul AEP:

  • în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii.
  • dacă se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.
  • dacă persoana îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea.
  • în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la vot.

Votarea în ţară începe duminică, la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, cât şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23.59.

Ce acte îţi trebuie ca să poţi vota

Cetăţenii pot vota cu un act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; titlul de călătorie; carnetul de serviciu militar.

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar şi titlul de călătorie pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Care este procedura de vot

Alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), potrivit hotărârii AEP.

SIMPV are rolul de a semnala dacă:

  • persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;
  • persoanei care s-a prezentat la vot i-a fost interzisă exercitarea dreptului de vot;
  • alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia de votare respectivă;
  • alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secţie de votare;
  • alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă;
  • alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin;
  • alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondenţă, votul prin corespondenţă transmis de acesta fiind recepţionat de biroul electoral competent.

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează, potrivit informaţiilor furnizate de AEP.

Cetăţeanul român care, din motive temeinice constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.

Când poate fi solicitată urna specială şi de către cine?

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT”, buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea.

Pot solicita urna specială şi persoanele care în ziua votării se află în ţară şi care din cauza specificului activităţii pe care o desfăşoară nu se pot prezenta la secţia de votare.

De asemenea, pot solicita urna specială şi persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale. În această situaţie, procedura de exercitare a dreptului de vot este stabilită prin decizie a BEC.

În cazul în care într-un penitenciar este solicitată exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale de mai mult de 400 de persoane aflate în detenţie, cererile de votare prin intermediul urnei speciale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află penitenciarul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

Cererile de votare prin intermediul urnei speciale formulate de persoanele cu drept de vot internate în spitale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află spitalul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

Care sunt condiţiile în care poate fi suspendată votarea într-o secţie de vot

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive întemeiate.

Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră.

Suspendarea este anunţată prin afişare la uşa sediului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi timp.

Candidaţii şi persoanele acreditate care asistă la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp.

Votul în diaspora

Votul la secţiile din străinătate se desfăşoară pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. Astfel, la primul tur de scrutin românii din diaspora vor vota între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.

Prin urmare, votul în diaspora se va desfăşura vineri, 8 / 22 noiembrie, între orele 12-21, sâmbătă, 9 / 23 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00 şi duminică, 10 / 24 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00.

Pentru toate cele trei zile de votare, la ambele tururi de scrutin, există posibilitatea de prelungire până la ora 23.59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de vot la ora 21.00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei.

Românii din străintate pot vota şi prin corespondenţă, dacă s-au înregistrat pe www.votstrainatate.ro cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă. În diaspora, cei mai mulţi au optat pentru votul prin corespondenţă, respectiv 41.003, iar 38.944 au ales votul la secţii.

Românii din străinătate pot afla la ce secţie de votare sunt arondaţi accesând www.registrulelectoral.ro Prin introducerea datele personale şi alegătorul din diaspora poate afla secţia de votare la care a fost arondat, inclusiv adresa acesteia.

Lista secţiilor de votare organizate în străinătate este publicată pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

Alegătorii din străinătate pot vota în baza unui act de identitate valabil, emis de statul român, şi anume: – cartea de identitate; – cartea de identitate provizorie; – buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic; – paşaportul diplomatic electronic; – paşaportul de serviciu; – paşaportul de serviciu electronic; – paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; – paşaportul simplu temporar; – titlul de călătorie; – carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Procedura de votare este similară cu cea pentru alegătorii din România.

Naţional

Ministrul Sănătăţii a suplimentat cu 35.000 a numărului de doze de vaccin antigripal

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Ministrul Sănătăţii, Victor Costache, a aprobat suplimentarea cu încă 35.000 a numărului de doze de vaccin antigripal pentru campania de vaccinare a persoanelor cu risc ridicat de îmbolnăvire, anunţă, vineri, Ministerul Sănătăţii (MS), potrivit Mediafax.

Ministerul Sănătăţii a decis măsuri suplimentare pentru prevenirea, limitarea şi tratarea îmbolnăvirilor prin gripă, anunţă sursa citată.

Astfel, a fost organizată o colaborare interdisciplinară cu Institutele de Boli Cardiovasculare din Bucureşti, Cluj Napoca, Tg Mureş, Timişoara, dar şi cu Spitalul Polisano din Sibiu pentru asigurarea unei tehnici extracorporale de suport cardiac şi respirator prelungit pentru persoanele cu insuficienţă respiratorie severă – ECMO.

Este o tehnologie modernă folosita ca suport în astfel de situaţii”, precizează MS.

Până la data de 19 ianuarie 2020, un număr de 1.447.831 de persoane la risc au fost imunizate din cele 1.500.000 doze achiziţionate de Ministerul Sănătăţii.

Continuă să citești

Naţional

24 ianuarie – Unirea Principatelor Române şi paşii făcuţi spre apariţia statului român

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Ziua în care, în 1859, colonelul moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitorul Ţării Româneşti, devenind primul lider al Principatelor Unite şi, după câţiva ani, al statului unitar România, este marcată pe 24 ianuarie.

Cuza era domnitorul Moldovei din 5/17 ianuarie 1859. La Iaşi, cei care susţineau unirea deţineau 33 de locuri din cele 55 ale Adunării Elective, dar erau înscrişi nu mai puţin de 38 de candidaţi. Aceştia s-au retras pe rând în favoarea lui Alexandru Ioan Cuza. Ultima opţiune, Grigore Sturdza se dovedise că are obligaţii faţă de interesele Rusiei şi ale Poloniei, astfel că Alexandru Ioan Cuza a fost ales cu unanimitate de voturi.

Reprezentant al Partidei Naţionale, Alexandru Ioan Cuza era susţinut numai de liberali pentru desemnarea ca domn şi în Ţara Românească. Adunarea Electivă de la Bucureşti era dominată de conservatori, care însă susţineau doi candidaţi diferiţi, Gheorghe Bibescu, fost domn între 1843 şi 1848, şi Barbu Ştirbei, care se mai aflase la conducerea Valahiei de două ori, între 1849 şi 1853 şi între 1854 şi 1856.

Fost participant la mişcarea revoluţionară din 1848, Cuza a fost ales cu unanimitate de voturi după ce conservatorii nu au putut să se hotărască asupra unui singur candidat propriu.

Unirea celor două principate a început practic în anul 1848, atunci când s-a realizat uniunea vamală între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

În 1859, Conferinţa puterilor garante de la Paris (26 martie – 25 august 1859) a recunoscut dubla alegere a lui Cuza ca domn al celor două principate. Abia pe 4 decembrie 1861, Poarta Otomană recunoaşte unirea pe durata domniei lui Cuza.

Perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza coincide cu reformele de unificare şi modernizare a instituţiilor din cele două principate. Împroprietărirea ţăranilor şi secularizarea averilor mănăstireşti, ca şi opţiunile personale ale domnitorului au atras opoziţia elitelor sociale din acele vremuri şi au încurajat zvonuri privind intenţia lui Cuza de a instaura o dinastie personală, astfel că, la 11 februarie 1866, acesta a fost obligat să abdice.

În locul său a fost adus pe tron principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, constituţia adoptată în acel an denumind noul stat România.

24 IANUARIE, ZI LIBERĂ LEGALĂ ÎN ROMÂNIA

În 2016, data de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată nelucrătoare, adăugându-se sărbătorilor legale.

De asemenea, în anul 2020, românii vor avea 15 zile libere legale, potrivit Codului Muncii. Sunt în total 15 zile libere legale, din care 11 sunt în timpul săptămânii.

În anul 2020 vor exista următoarele zile libere legale:

  • 1 şi 2 ianuarie 2020 – Anul nou (miercuri şi joi)
  • 24 ianuarie – Ziua Principatelor Române (vineri)
  • 17 aprilie – Vinerea mare (vineri)
  • 19, 20 aprilie – Paştele (duminică, luni)
  • 1 mai – Ziua Muncii ( vineri)
  • 1 iunie – Ziua Copilului (luni)
  • 7 şi 8 iunie – Rusalii – (duminică, luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni)
  • 1 decembrie – Ziua Naţională a României (marţi)
  • 25 şi 26 decembrie – Crăciunul (vineri, sâmbătă)

Continuă să citești

Naţional

Rovinietă 2020: Noutăți și tarife pentru taxa de drum

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Potrivit legislației în vigoare, atunci când folosesc rețeaua de drumuri din țara noastră, fie ele drumuri naționale, europene sau autostrăzi, șoferii trebuie plătească o taxă de utilizare a acestora, taxă numită rovinietă.

În condițiile în care, în anul încheiat recent, au apărut câteva noutăți privind rovinieta, printre care și posibilitatea recuperării parțiale, în anumite condiții, a banilor plătiți pe ea, prezentăm azi cele mai importante informații despre taxa de drum, inclusiv tarifele valabile în acest an.

Noutățile privind rovinieta

O primă modificare privind rovinieta a apărut în luna aprilie a anului trecut. Astfel, după cum stabilește Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 748/2019, atunci când vinde o mașină ce are o rovinietă valabilă, vânzătorul poate cere Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) returnarea banilor pentru perioada de valabilitate rămasă a rovinietei.

Mai exact, cel ce vinde mașina poate cere returnarea banilor pentru perioada dintre momentul în care noul proprietar plătește taxa de drum și data de expirare a rovinietei încheiate de el, adică din momentul în care cele două roviniete se suprapun.

Apoi, numărul camerelor fixe utilizate de CNAIR pentru a-i identifica pe cei ce circulă pe drumurile din țara noastră fără să aibă o vinietă valabilă s-a majorat, în mai multe etape, și a ajuns acum la 106. Pe lângă camerele fixe, CNAIR mai utilizează, pentru a verifica existența sau valabilitatea rovinietelor, și 14 camere video mobile, distribuite pe întreg teritoriul național.

Cât plătesc, în acest an, șoferii pentru rovinietă

Legat de sumele pe care trebuie să le plătească șoferii pentru cumpărarea unei roviniete, acestea au rămas neschimbate și în acest an. Concret, conform Ordonanței Guvernului nr. 15/2002, în ceea ce privește autoturismele, tarifele rovinietei sunt de trei euro pentru șapte zile, șapte euro pentru 30 de zile, 13 euro pentru 90 de zile și 28 de euro pentru 12 luni.

Apoi, în cazul vehiculelor de transport marfă cu masa totală admisibilă tehnic (MTMA) mai mică sau egală cu 3,5 tone, tarifele sunt de șase euro pentru șapte zile, 16 euro pentru 30 de zile, 36 de euro pentru 90 de zile și 96 de euro pentru 12 luni.

Pentru vehiculele de transport marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone și mai mică sau egală cu 7,5 tone tarifele sunt de patru euro pentru o zi, 16 euro pentru șapte zile, 32 de euro pentru 30 de zile, 92 de euro pentru 90 de zile și 320 de euro pentru 12 luni.

Pe de altă parte, OG nr. 15/2002 stabilește și amenzile ce se pot aplica celor care circulă cu mașina pe drumurile publice fără să aibă o rovinietă valabilă, acestea fiind cuprinse între 250 și 4.500 de lei. Amenzile cele mai mici se dau în cazul autoturismelor (250 – 500 de lei), în timp ce amenzile cele mai mari se dau în cazul vehiculelor de transport de marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12 tone (3.000 – 4.500 de lei).

Reamintim că, începând din 2018, în cazul unei mașini vândute, noul proprietar este cel care trebuie amendat pentru circularea pe drumurile publice fără rovinietă valabilă, nu vechiul deținător, iar circularea cu mașinile, pe drumurile publice, fără a avea rovinietă valabilă se prescrie în patru luni, nu în șase, așa după cum se întâmpla anterior.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare