Conectează-te cu noi

Naţional

Bacalaureatul continuă cu proba scrisă la Limba şi literatura maternă

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Elevii aparţinând minorităţilor naţionale vor susţine, joi, proba scrisă la Limba şi literatura maternă din cadrul celei de-a doua sesiuni a examenului de Bacalaureat, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale.

Proba obligatorie a profilului este programată pe 23 august, iar pe 26 august – proba la alegere a profilului şi specializării.

Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A) se desfăşoară în zilele de 27 august şi 28 august, fiind urmată de evaluarea competenţelor în limba maternă (proba B) în 29 august. Evaluarea competenţelor digitale (proba D) are loc în zilele de 30 august şi 2 septembrie, iar evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională (proba C) este programată în zilele de 2 şi 3 septembrie.

Afişarea primelor rezultate, în centrele de examen şi pe site-ul bacalaureat.edu.ro, este prevăzută pentru data de 3 septembrie (până la ora 12,00). În aceeaşi zi, vor putea fi depuse contestaţiile, între orele 12,00 şi 16,00.

Rezultatele finale vor fi făcute publice în data de 7 septembrie.

Peste 43.500 de candidaţi s-au înscris în cea de a doua sesiune din acest an a examenului de Bacalaureat. Din totalul celor înscrişi, peste 28.700 de candidaţi provin din promoţia 2018 – 2019, iar peste 14.800 de candidaţi sunt din promoţiile anterioare.

Accesul candidaţilor în centrele de examen la probele scrise se face între orele 7,30 – 8,30, pe baza unui act de identitate valid, cu fotografie.

Timpul destinat redactării unei lucrări scrise este de trei ore, calculat din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate.

Pentru rezolvarea subiectelor candidaţii vor trebui să folosească numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor – doar creion negru. Pentru probele scrise la Matematică şi Geografie, candidaţii pot apela doar la instrumente de desen. La probele scrise, mijloacele de calcul sunt interzise, iar hârtia folosită este doar cea distribuită de asistenţi.

Toate sălile de examen au în dotare camere funcţionale de supraveghere audio-video, precizează MEN.

Nu este permis accesul cu manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc. care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor şi nici cu telefoane mobile sau cu orice mijloc electronic de calcul/comunicare.

Candidaţilor le este interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notiţe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare în interior sau cu exteriorul.

Cei surprinşi în astfel de situaţii vor fi eliminaţi din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceştia ori de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane şi indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise. Drept consecinţă, nu vor mai putea participa la probele următoare şi vor fi lipsiţi de posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale. De asemenea, aceşti candidaţi nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului, informează Ministerul Educaţiei.

MEN pune la dispoziţie linia Telverde (0800801100) pentru sesizarea eventualelor nereguli din cadrul examenului. Aceasta va fi disponibilă în perioada 21 – 22 august, respectiv luni, 26 august, între orele 8,00 – 16,00, iar vineri, 23 august, între orele 8,00 – 14,00.

Pentru a fi declarat promovat, un absolvent de liceu trebuie să îndeplinească următoarele condiţii, cumulativ: să susţină toate probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale; să susţină toate probele scrise şi să obţină nota 5 la fiecare dintre acestea; să obţină media 6 cel puţin la probele scrise.

Naţional

Ministrul de Interne: Convorbirile jandarmilor din 10 august au fost desecretizate. Luni ajung la DIICOT

Publicat acum

pe

FOTO – ANDREEA ALEXANDRU
loading...

Convorbirile jandarmilor din timpul protestului Diasporei din 10 august 2018 au fost desecretizare, după ce ministrul de Interne, Marcel Vela a dat un ultimatum care a expirat vineri seara, scrie Mediafax. Sunt 250 de ore de convorbire, din care 248 au legătură cu misiunea.

Ministrul de Interne, Marcel Vela, a declarat, sâmbătă, la Realitatea Plus, că au fost desecretizate convorbirile jandarmilor, din timpul protestului Diasporei, din 10 august 2018, fiind vorba de 250 de ore de convorbiri, din care aproximativ 248 au legătură cu misiunea.

Au fost desecretizate convorbirile aseară (vineri seara – n.r.). Au fost în jur de 298 de ore de convorbiri, dintre care 250, aproximativ, aveau legătura cu misiunea. Din aceste convorbiri, doar două ore au legătură cu tactica, zona de dispunere a unor forţe şi protecţie a unor obiective din jurul zonei Piaţa Victoriei. Cele două ore au şi alte elemente care sunt secretizate în alte misiuni, documente şi instituţii. În consecinţă, cele 248 de ore din cele 250 sunt desecretizate şi luni le vom înainta către DIICOT iar pe cele doua ore care conţin şi secrete ale unor alte instituţii sau care ţin de numărul de jandarmi, de dispunerea lor şi de alte misiuni, nu legate de Piaţa Universităţii, le vom analiza cele două ore săptămâna viitoare pentru a decide cum şi în ce mod le desecretizam şi pe cele două ore”, a spus Vela.

Ministrul de Interne a precizat că în cazul în care convorbirile nu erau desecretizare la expirarea ultimatumului, putea trage concluzia că este rea voinţă şi ar fi dispus schimbarea întregii conduceri a Jandarmeriei, precum şi alte măsuri administrative.

Până aseara, echipa de la minister şi conducerea Jandarmeriei au înaintat tot ceea ce se putea desecretiza, adică din cele 250 de ore, 248 vor fi luni la dispoziţia Parchetului”, a mai spus Vela.

Marcel Vela a menţionat că Parchetul a solicitat să le fie comunicate documentele şi convorbirile desecretizate.

Înainte de a fi desecretizate au fost ascultate de comisii, conform legii. Fiecare minut a fost ascultat ca să se observe, să se decidă dacă sunt conţinute în acele convorbiri cuvinte, fraze care fac referire la alte (…) care sunt secrete de serviciu la alte instituţii”, a mai spus ministrul Marcel Vela.

Continuă să citești

Naţional

Duminică are loc concursul de rezidenţiat! 8.876 de absolvenţi candidează pe 4.710 locuri

Publicat acum

pe

loading...

Ministerul Sănătăţii organizează concursul de intrare în Rezidenţiat în domeniile medicină, medicină dentară şi farmacie, care va avea loc duminică în 6 centre universitare din ţară, scrie Mediafax. La sesiunea de anul acesta s-au înscris 8.876 de absolvenţi, care candidează pe 4.710 locuri.

Concursul se va desfăşura în 6 centre universitare: Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara, după aceeaşi metodologie ca şi în anii trecuţi, pe o durată de 4 ore, sub formă de test-grilă cu 200 de întrebări.

În această sesiune au depus dosarele pentru participare la concurs 8.876 absolvenţi ai universităţilor de medicină şi farmacie (6.283 pentru medicină, 1.740 pentru medicină dentară, 853 pentru farmacie).

Absolvenţii candidează pe un număr de 4.710 locuri şi posturi pe cele 3 domenii de pregătire (3.960 locuri şi posturi la domeniul medicină, 398 medicină dentară şi 256 farmacie şi 96 locuri pentru ministerele cu reţea sanitară proprie – MApN, Ministerul Justiţiei şi MAI).

“Cele 6 centre universitare îndeplinesc condiţiile pentru organizarea concursului de intrare în Rezidenţiat, dar şi pentru pregătirea unui număr suplimentar de rezidenţi. Am cerut ca acest concurs să se desfăşoare în spiritul corectitudinii şi al transparenţei, principiile acestei guvernări. Anul acesta nu schimbăm regulile în timpul jocului, dar, în condiţiile în care resursa umană este deficitară căutăm soluţii ca toţi absolvenţii care reuşesc să treacă pragul de 60 la sută din punctajul maxim pe domeniu, pe ţară, să fie admişi”, a declarat Victor Costache, ministrul Sănătăţii.

Din data de 5 decembrie 2019 s-a afişat pe site-ul www.rezidenţiat.ms.ro şi pe site-urile facultăţilor de medicină şi farmacie repartizarea candidaţilor pe săli în funcţie de domeniul pentru care s-au înscris.

În perioada 17-19 decembrie 2019 se va face alegerea posturilor/locurilor de candidaţi în funcţie de punctajul obţinut.

Între 6-14 ianuarie 2020, viitorii rezidenţi vor semna contractele individuale de muncă cu unităţile sanitare, iar între 14-16 ianuarie se va face repartiţia pe clinici de pregătire.

Încadrarea în unităţile medicale ca rezidenţi este prevăzută în 1 februarie 2020.

Continuă să citești

Naţional

Sfântul Nicolae, ajutorul celor sărmani şi cel care umple ghetuţele cu daruri sau cu nuieluşe

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Sfântul Nicolae, sărbătorit pe 6 decembrie, supranumit „Făcătorul de minuni”, ocrotitorul celor săraci, este unul dintre cei mai populari sfinţi ai creştinătăţii, numele lui fiind legat de dărnicie şi compasiune, dar şi de cadourile sau „nuieluşa” pe care le pune în ghetuţele copiilor în ajun.

Arhiepiscopul din Mira, cinstit de toată creştinătatea, Sfântul Nicolae apare ca o figură proeminentă, fiind ocrotitorul marinarilor, pescarilor, farmaciştilor, parfumierilor, dogarilor, copiilor, fetelor care urmează să se căsătorească, şcolarilor, avocaţilor şi al celor care suferă nedreptăţit la judecată. Tot el îi protejează pe cei care fac comerţ pe mare, motiv pentru care chipul său a fost aşezat, de exemplu, pe stema Camerei de Comerţ din Bari, Italia.

A fost un om de o foarte mare cultură teologică, o autoritate în domeniu şi un om cu un profil moral model. Din acest motiv, adesea este pus alături de apostoli. Personalitatea sa cumulează trei elemente principale: ascetismul sirian, nobleţea romană şi inteligenţa greacă. Pentru marea sa bunătate a fost ales arhiereu, iar pentru dreaptă credinţă a fost prins şi întemniţat împreună cu alţi creştini, primind de la Dumnezeu darul facerii de minuni.

A trăit la sfârşitul secolului al III-lea – începutul secolului al IV-lea. S-a născut într-o familie bogată, în localitatea Patara, în provincia Lichia, din partea asiatică a Turciei de astăzi. Încă din copilărie a dovedit credinţă excepţională, iar în timpul tinereţii s-a remarcat prin purtare aleasă, post, discernământ şi viaţă duhovnicească intensă. A studiat la cele mai bune şcoli, unde s-a remarcat prin inteligenţă, iar în bisericile în care intra, uimea pe toţi prin blândeţe şi nobleţe sufletească. Întrucât unchiul său era episcop la Patara, Nicolae a stat o vreme la mănăstirea de acolo, unde a devenit preot.

Sfântul Nicolae a făcut minuni chiar din timpul vieţii sale. În timpul călătoriei spre Ţara Sfântă, o furtună puternică i-a speriat pe cei din corabie, dar Nicolae i-a îndemnat pe toţi să se roage lui Dumnezeu, iar furtuna s-a oprit. Tot atunci, Sfântul Nicolae a înviat un tânăr corăbier care căzuse de pe catarg şi se înecase. De asemenea, în Alexandria, Sfântul Nicolae a vindecat mulţi bolnavi şi demonizaţi.

El a salvat cetatea Mira, tot din Lichia, de foamete, arătându-se în vis unui negustor italian pe care l-a îndemnat să vină să-şi vândă grâul acolo.

Este cunoscut pentru fapta sa legată de un bărbat, care fusese, probabil, bogat, dar care ajunsese într-o situaţie economică delicată şi care avea trei fete pe care voia să le ofere spre desfrânare. Se spune că, ori de câte ori gândul acesta îi revenea omului respectiv, Sfântul Nicolae, episcopul locului, arunca, în taină, o pungă cu galbeni în curtea lui, astfel încât să aibă cu ce să trăiască şi să nu dea fetele spre pierzanie.

De asemenea, în vremea împăratului Constantin, trei tineri, guvernatori locali, au fost acuzaţi pe nedrept de complot împotriva împăratului. Au fost închişi şi urmau să fie decapitaţi. Dar seara, Sfântul Nicolae i-a apărut în vis împăratului, spunându-i că sunt nevinovaţi. Înspăimântat de această viziune, împăratul i-a eliberat.

Datorită minunilor pe care le-a făcut, Sfântul Nicolae este considerat ocrotitorul copiilor, în special al celor săraci, dar şi al marinarilor, al brutarilor, al fetelor nemăritate şi al celor acuzaţi pe nedrept. Sfântul Nicolae este serbat atât de Biserica Ortodoxă, cât şi de cea Romano-catolică, la 6 decembrie.

Moaştele Sfântului Nicolae sunt păstrate la Catedrala din Bari, în Italia, într-o criptă din care izvorăşte un lichid incolor, numit „Mana” sau „Santa Mana”. Potrivit tradiţiei, episcopul acestei eparhii amestecă acest lichid cu apă, îl binecuvinteaza şi-l împarte credincioşilor.

La biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, la kilometrul zero, se află o parte din moaştele Sfântului Nicolae. Totodată, multe lăcaşuri de cult poartă numele Sfântului Nicolae.

Sfântul Nicolae – Moşul care aduce daruri şi le lasă, în ajun, în ghetuţe

În mod tradiţional, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, copiii, dar şi adulţii îşi pun ghetuţele lustruite la uşă pentru ca Moşul să le umple cu daruri.

Înainte, copiii din mănăstiri agăţau şosetele la uşă cu scrisori pentru Sfântul Nicolae în care se lăudau cât de cuminţi au fost.

La sate, ziua de 6 decembrie este considerată data începerii iernii şi se spune că în această zi va ninge, căci Moş Nicolae îşi scutură barba lungă şi albă.

În vestul ţării, sărbătorile de Crăciun încep de la Sfântul Nicolae, când fetele se adună în grup, încă din seara de 5 decembrie şi frământă plăcinte pentru a doua zi. La 9 seara, niciun minut mai devreme sau mai târziu, sosesc flăcăii şi se încinge petrecerea.

Dacă la Sfântul Andrei se punea la încolţit grâul pentru a vedea cum va fi anul care vine, de Sfântul Nicolae se pun în apă crenguţe de pomi fructiferi, pentru ca acestea să înflorească, dovada iertării greşelilor, după cum spun tradiţiile populare.

În colindele româneşti se vorbeşte despre florile dalbe, flori de măr, asta pentru că bătrânii cunoşteau şi ei că acea joardă a Sfântului Nicolae trebuie să fie una de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Naşterea Domnului, înseamnă că sfântul a mijlocit pentru iertarea celui căruia i-a dat crenguţa flori albe.

Sfântul Nicolae este unul dintre numele cele mai îndrăgite şi mai răspândite. Numele este format din cuvintele greceşti nike – victorie, biruinţă şi laos – popor, om ce face parte dintr-un popor victorios.

În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit ziua darurilor şi a activităţilor caritabile. Astfel, în Germania, Franţa şi Olanda, ziua de 6 decembrie este considerată o sărbătoare religioasă, când sunt oferite cadouri copiilor şi săracilor.

Multe ţări şi-au păstrat propriile obiceiuri şi tradiţii de Sfântul Nicolae. Astfel, în unele culturi, Sfântul Nicolae călătoreşte cu un însoţitor care îl ajută. În Olanda, episcopul călătoreşte pe un vapor, sosind pe 6 decembrie. Are la el o carte mare, din care află cum s-au purtat copiii olandezi în timpul anului. Cei cuminţi sunt răsplătiţi cu daruri, iar cei obraznici sunt luaţi de asistentul său, Black Peter.

În Germania, Sfântul Nicolae călătoreşte tot cu un însoţitor, cunoscut drept Knecht Ruprecht, Krampus sau Pelzebock, care vine cu un sac în spate şi o nuia în mână. Copiii obraznici sunt pedepsiţi cu lovituri de nuia.

La creştinii din Ghana, moşul care aduce daruri vine din junglă, în timp ce în Hawai, el coboară din barcă. În Danemarca, cel care aduce daruri cară un sac în spinare şi este purtat de reni. Copiii pregătesc o farfurie cu lapte sau o budincă de orez, în speranţa că aceasta va fi mâncată de elfi, personaje despre care se crede că îl ajută pe aducătorul de daruri.

Polonezii cred că darurile vin de la stele, în timp ce ungurii spun că ele sunt aduse de îngeri.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare