Conectează-te cu noi

Naţional

Cu salariile mărite de azi luăm mai puțini cartofi decât acum 5 ani când aveam venituri mult mai mici

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

În ultimii 5 ani, salariile nete au crescut consistent, alimentând efectul de avuție în creștere. Avem bani mai mulți în buzunare, dar putem oare cumpăra mai mult din aceeași marfă ca în 2015?

HotNews a obținut de la INS prețurile de acum 5 ani la câteva categorii de produse de bază (cartofi, varză, lapte, ouă ș.a.) și a calculat cât puteam cumpăra atunci și cât am putea cumpăra acum. Pe fiecare județ din țară. Iar răspunsul nu este întotdeauna cel așteptat de guvernanți.

Să luăm cartofii, de pildă. În 2015, prețul la cartofi nu depășea 2 lei/kg, indiferent de județ. Varia între 1.01 lei/kg (în Târgoviște) și 1,9 lei (în Târgu Jiu). Anul acesta, prețurile la cartofi ajungeau la aproape 6 lei (în Reșița).

Cu foarte mici excepții, în 2019 cumperi mai puțini cartofi dintr-un salariu net decât acum 5 ani.

Să luăm varza. Lucrurile stau aici puțin diferit. În 5 județe (Arad, Botoșani, Cluj, Sibiu și Mureș), locuitorii au pierdut la puterea de cumpărare. Își pot cumpăra cu ditamai salariile mărite, mai puțină varză decât puteau lua acum 5 ani.

La ouă s-a câștigat în putere de cumpărare în toate județele, în vreme ce la lapte există de asemenea județe care au pierdut și altele care au câștigat la acest capitol.

Din păcate, oamenii vor fi întotdeauna ţinta perfectă pentru capcanele populiste. Fiecare vede că i-a crescut salariul cu 25% față de acum 5 ani, dar nu stă nimeni să judece dacă a câștigat sau de fapt a pierdut din asta. Dacă tu ai acum un venit net lunar de 4000 de lei față de 2000 acum 5 ani, dar din cei 4000 îți poți cumpăra mai puține mere decât puteai lua cu 2000 de lei în urmă cu 5 ani se cheamă că în termeni reali ai pierdut la salariu.

Este ca şi cum i-ai explica unui copil că este periculos să se joace cu chibrituri, dar el nu ştie foarte exact ce este focul. Omul simte că i-a crescut salariul. Iar dacă încerci să îi explici altfel, eşti privit fie ca snob, fie ca răuvoitor, fie ești acuzat că vii cu chestii prea tehnice. Nicicum nu pici bine”, explică pentru HotNews un specialist care a preferat să nu fie citat.

Problema creșterilor salariale nu e că ele au loc, ci ține de ritmul în care sunt făcute și de dimensiunea lor. Prea des și prea mult, dincolo de ceea ce poate economia susține.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, profesorul Socol invocă pentru această stare de lucruri paradoxul Giffen. „Poți face o analiză propagandă în care să arăți că deși veniturile au crescut puternic românii cumpără mai puțini cartofi, varză …Poți. Numai că ai uitat de paradoxul Giffen, din păcate”, scrie prof. Socol pe pagina sa de Facebook.

Paradoxul Giffen este o excepție care spune că elasticitatea prețului cererii în cazul bunurilor inferioare este pozitivă. Cu alte cuvinte, când prețul lor crește, cantitatea cerută crește și invers, când prețul scade, cantitatea cerută scade.

Un exemplu clasic este acela al creșterii prețului alimentelor de bază, de calitate inferioară, a căror cerere este determinată de sărăcie, ceea ce îi determină pe consumatorii acestor produse să se afle în imposibilitatea de a-și perimite alimente superioare calitativ. Atunci când prețul alimentelor de calitate inferioară crește, aceștia nu își mai pot permite să își cumpere alimente mai bune calitativ și consumă mai multe alimente de calitate inferioară.

RECLAMĂ

TU AI DAT LIKE?

loading...

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER