Bugetare participativă la Dej, UN VIS! ”Nu e o idee rea”, dar PSD-iștii au votat ÎMPOTRIVĂ! – FOTO/VIDEO

Deși au susținut timp de aproape o oră că sunt de-acord cu ideea de ”bugetare participativă”, ba chiar primarul a spus că o și aplică deja într-un mod asemănător, social-democrații din Consiliul Local Dej au votat ”împotriva” proiectului inițiat de PNL.

Grupul PNL din Consiliul Local Dej a propus astăzi, în plen, un ”proiect de hotărâre privind aprobarea unor măsuri pentru implementarea procesului de bugetare participativă la nivelul Municipiului Dej”. Ce înseamnă bugetare participativă? Bugetarea participativă este un proces prin care ideile, iniţiativele sau proiectele comunităţii pot să ”prindă viață”. Mai exact, membrii comunității dejene ar putea să se implice direct în îmbunătăţirea calităţii vieţii, pe principiul ”și părerea mea contează” sau ”particip efectiv la stabilirea priorităților în cheltuirea banilor”. O idee modernă, de actualitate, aplicată deja în orașe mari din țară, unde cetățenii au venit cu idei și inițiative și au avut ocazia ca acestea să devină proiecte benefice comunității.

Astăzi, în cadrul ședinței ordinare pe luna martie, ideea de ”bugetare participativă” a ajuns în cele din urmă și la Dej, ca urmare a unui proiect inițiat de grupul PNL. Prezentarea ideii i-a aparținut consilierului local Marius Butuza. ”Acest gen de activitate bugetară a fost implementat de către primăriile câtorva reședințe de județ. Ideea nu este una originală, nici nu am pretins așa ceva. Consider că este o idee inovatoare, modernă și dincolo de avantajele evidente va duce la o comunicare cu cetățeanul. Implicarea cetățeanului în procesul de derulare și de inițiere a unor proiecte care țin cont de viața de zi cu zi a lor va conduce la nașterea spiritului civic. Implicarea lor va duce și la eficientizarea acestei administrații”, a declarat Butuza, care a mai anunțat că speră ca în anul 2019 să fie propuse primele proiecte în acest sens.

Social-democrații au deschis ”asaltul” prin glasul povestitorului Gheorghe Giurgiu care a înșirat ”motivele” pentru care comisia de cultură a dat aviz negativ proiectului (celelalte comisii au anunțat ”vot în plen”). Primul motiv ar fi că bugetul investițional pe anul acesta a fost epuizat, iar în anii următori trebuie alocate cotele de cofinanțare pentru proiectele multianuale. O altă scuză – spunem noi – a fost următoarea: ”bugetarea participativă s-a aplicat în oraș mari, reședințe de județ, cu bugete incomparabil mai mari decât municipiul Dej”. Corect, ar spune unii, dar nu s-a discutat nicio sumă până acum (nu a fost trecută nici în proiect), iar aceasta poate fi adaptată în funcție de posibilități.

După ce în prima fază i-au acuzat pe PNL-iști că au ”plagiat” proiectul (afirmația i-a aparținut tânărului Andrei Bradea), PSD-iștii – prin vocea aceluiași Giurgiu – s-au contrazis singuri. ”Toate municipiile mari, reședințe de județ, în care s-au deraulat asemenea proiecte au creat o platformă online pe care cetățenii au publicat proiectele și după selectarea celor eligibile tot online au fost votate de cetățeni. În proiectul propus azi s-a optat pentru ședințe cu cetățenii, ori știm că la ședințe cetățenii nu participă în număr semnificativ”, a explicat Giurgiu. În final, consilierul a făcut ”revista presei” și a anunțat că la Cluj ”bugetarea participativă” a fost un eșec și că această idee, citând dintr-un alt ziar, ”este un concurs de popularitate prin care câștigă nu cel mai bun proiect, ci inițiatorul cu cei mai mulți prieteni” (n.r. – în Cluj s-a mers pe varianta votului online).

Apoi, viceprimarul Teodora Muncelean a povestit că a luat parte o singură dată la o ședință a unui asemenea consiliu, în Cluj, însă au participat prea puține persoane, iar discuțiile au fost lipsite de consistență, fără o viziune de ansamblu a dezvoltării orașului. ”Nu știu dacă la Dej ar avea succes un asemenea proiect, dacă nici la Cluj până acum nu a dat roade”, a specificat Muncelean.

”Trei, patru cetățeni, spune domnișoara viceprimar… În regulă! Pentru început doar atâția au fost, dar spiritul civic și responsabilitatea încep să se miște, oamenii văd și vin cu idei noi. Vrem să deschidem și să îi implicăm”, a punctat și Aurelian Mureșan. L-a urmat Giurgiu, care și-a nuanțat poziția: ”Eu nu am zis că bugetarea participativă nu este bună… (…) numai că orice idee bună, aplicată pe baza unui proiect insuficient fundamentat, distruge această idee și acesta este pericolul… Ideea este foarte bună, nu am negat-o”.

Deși primarul ar fi fost ”purtătorul de stindard al bugetării participative” – așa cum l-a numit Butuza pe Morar, liniștindu-l că el, alături de Consiliul de Bugetare, va tria proiectele -, edilul a avut altă părere… că deja face un soi de ”participare bugetativă”, sub o altă formă, ba chiar că nu de acum, ci de ani buni!

”Eu am apreciat inițiativa de bugetare participativă, în prima fază a proiectului. Știam de ea de 4-5 ani… Eu, fără să fac un proiect de hotărâre, am făcut asta: am consultat cetățenii, am fost în fiecare zonă a orașului, pe fiecare stradă și am aflat toate problemele cetățenilor. Nu am așteptat acest proiect”, a declarat Morar Costan, care a ținut apoi o adevărată prezentare a investițiilor și proiectelor realizate sau începute în ultimul timp. Pretextul? Pentru a puncta toate cotele de cofinanțare ale proiectelor multianuale și pentru a arăta că nu se poate modifica distribuția bugetară pe următorii ani.

Parcă neatentă la tot ce spus primarul în ultimele 15 minute, Jorgeta Mihăeștean a subliniat – deși nu mai era cazul – că ”Primăria trebuie să susțină cota care se impune la fiecare proiect de genul acesta. În următorii doi, trei ani bugetul este foarte bine împărțit”. Apoi, și ea a subliniat că ”eu nu spun că ideea (n.r. – de participare bugetativă) nu este bună”.

De cealaltă parte, liberalul Simion Buburuz a adus aminte de ’89 și a explicat că doar atunci funcționa principiul ”om’ face mai târziu, altădată, că acum nu avem bani…” (ca replica la cele spuse de PSD-iști), iar Butuza a precizat că ”acest proiect a avut doar scopuri bune, de a încerca să modernizăm actul administrativ, să aducem cetățenii mai aproape de primărie”.

”Motivul principal pentru care nu o să votez genul acesta de propunere este legat de faptul că sunteți un pic repetitiv și redundant. Există astfel de consultări la nivelul populației. Chiar acum, de două sau de trei luni, funcționează o pagină de Facebook, un grup inovativ în care se discută altfel. În era în care noi vorbim despre tehnologia informării și comunicării, social-media și toate aceste lucruri, dumneavoastră vreți să ne ducem la ședințe…”, și-a justificat Laura Boian votul, cu câteva minute înainte de a apăsa pe butonul ”împotrivă”.

În final, Aurelian Mureșan a promis că dacă nu va trece proiectul îl va repune pe ordinea de zi într-o altă ședință (într-o formă îmbunătățită care să includă inclusiv premierea celei mai bune soluții). Până la urmă ”administrația nu s-a mai deschis către cetățeni”, iar votul – oarecum previzibil încă de la anunțarea avizului comisiilor – s-a confirmat: doar opt voturi ”pentru”, o abținere și 10 ”împotrivă”. Evident, proiectul nu a trecut, dar ”există speranță!”, după cum au glumit liberalii.

Toate discuțiile avute pe marginea acestui proiect pot fi urmărite în MATERIALUL VIDEO de mai jos.