Conectează-te cu noi

Social-Cultură

Cazania lui Varlaan, expusă la Muzeul Municipal Dej – FOTO

Publicat acum

pe

expozitie muzeu dej (2)

Muzeul Municipal Dej, în colaborare cu Primăria Municipiului Dej și Consiliul Local Dej, invită dejenii pentru a admira exponatul lunii februarie – Cazania lui Varlaan (Iași, 1643), dar și alte cărți religioase vechi.

Expoziția (2-28 februarie) face parte din cadrul campaniei “90 de ani de la înfiinţarea Muzeului Dej (1925-2015)”. Cazania lui Varlaam este prima carte românească tipărită în Moldova (Iași-1643). Aceasta este una dintre numeroasele comori bibliofile rămase ca dovadă a măiestriei artei, condeiului şi cuvântului scris din veacurile trecute, fiind o mărturie a spiritualităţii neamului românesc. Lucrarea a fost alcătuită şi îngrijită de Mitropolitul Varlaam în perioada domniei lui Vasile Lupu.

Cazania sau Carte românească de învățătura la duminicile de peste an, la praznice împărătești și la sfinți mari, a fost prima carte româneasca tipărita în Moldova, în tipografia Trei Ierarhi (Trisvetitele) de la Iaşi. Cazania sau paucenia (cum mai era numită în epocă) a fost răspândită în toate provinciile românești, dar mai ales în Transilvania, numărându-se până astăzi printre cele mai de seama scrieri din istoria culturii românești. Monumentalitatea și importanţa lucrării se reflectă prin circulaţia sa neîntreruptă de-a lungul timpului.

Deși aparent este o carte de predici, Cazania Mitropolitului Varlaam este o lucrare menita sa apere Ortodoxia. Subliniază rolul tradiției bisericești, apărând cinstirea Maicii Domnului, a Sfinților si a Sfintei Cruci. Adresata întregii seminții românești, Cazania a fost pentru vreme îndelungata mijloc excepțional de cultivare a unității naționale, a limbii române și a credinței strămoșești. Caracterul ei misionar este dovedit de faptul ca azi cele mai numeroase exemplare se găsesc în Transilvania, unde toți românii împărtășeau ortodoxia în momentul apariției acestei lucrări. În această provincie românii se aflau sub presiunea prozelitismului cultelor reformate sau a catolicismului.

Domnitorul Vasile Lupu şi mitropolitul Varlaam oameni de culți și animaţi de dorinţa de a sprijini promovarea culturii, cu ajutorul lui Petru Movilă Mitropolitului Kievului, au înființat în anul 1642 o tipografie, în chiliile mănăstirii Trei Ierarhi, care a lucrat sub oblăduirea mitropolitului Varlaam.

În marile mănăstiri ale Moldovei existau importante centre de copiere a manuscriselor dar Mitropolia nu a avut până în  anul 1642 o tipografie, precum în Transilvania, unde în anul 1508, Macarie tipărea Liturghierul.

Astfel, începând cu 20 decembrie 1642 au ieșit de sub tiparul Mănăstirii „Sf. Trei Ierarhi“ mai multe lucrări, dintre care amintim: Scrisoarea de mulțumire a delegaților greci la Sinodul de la Iași din 1642; Catehismul slavon (1642) Cazania (1643), Cele șapte Taine, Răspunsul la Catehismul calvinesc, Pravila lui Vasile Lupu, Paraclisul Născătoarei de Dumnezeu etc.

La îndemnul mitropolitului Varlaam, domnitorul Vasile Lupu a întemeiat la „Sf. Trei Ierarhi“ prima școala de grad înalt din Moldova, după modelul Academiei duhovnicești de la Kiev, înființată acolo de Sfântul Ierarh Petru Movilă.

Mitropolitul Varlaam va rămâne o personalitate marcanta în istoria Bisericii și a culturii românești. Nici ostilitățile ateiste fata de Biserica n-au putut împiedica recunoștința poporului român fata de meritele sale culturale. Ba chiar și în perioada comunista manualele școlare îl menționau pentru contribuția la dezvoltarea limbii române. Promotor al păcii în timpul vieții sale, Mitropolitul Varlaam s-a străduit sa cultive pacea între persoane, între Biserici, între popoare.

Cu prilejul Sinodului de la Iași din anul 1642, Mitropolitul Varlaam a reușit sa stopeze tensiunile care existau în vremea sa între teologii greci – observatori exigenți ai Tradiției – și cei ruteni – care, din cauza vecinătăților geografice, au suferit unele influente catolice – și să realizeze o viziune teologica unitara. De asemenea, a reușit să-i împace pe domnitorii români, Vasile Lupu al Moldovei și Matei Basarab al Ţarii Românești, care provocaseră lupte între fiii aceluiași neam. În semn de pace, a reușit sa-i determine pe aceștia ca, fiecare în tara celuilalt, să construiască câte o biserică. Astfel, Matei Basarab a ctitorit biserica de la Soveja, județul Vrancea, iar Vasile Lupu a reconstruit din temelie Biserica Stelea din Târgoviște.

Biserica Ortodoxa Română cinstește la 30 august pe Sf. Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei. Sfântul Ierarh Varlaam a fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 2007. Pentru râvna sa în apărarea dreptei credințe, pentru viețuirea sfântă și pentru lumina duhovnicească pe care a dăruit-o poporului român, Biserica Ortodoxa Româna l-a trecut în rândul sfinților pe Mitropolitul Varlaam Motoc al Moldovei, la 350 de ani de la trecerea sa la cele veșnice.

RECLAMĂ

loading...

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER