Conectează-te cu noi

Social-Cultură

Ce filme vor rula la cinematograful 3D din Dej în perioada 21-23 august

Publicat acum

pe

loading...

Primăria Municipiului Dej anunță programul Sălii Multimedia 3D din incinta Muzeului Muzelui Municipal Dej, pentru perioada 21-23 august 2018.

MARȚI – 21 august 2018

  • ORA 17:00 – LIFE OF CRIME (”SCHIMB DE DAME”, COMEDY /CRIME, N.12 ANI, 94 MIN.)

MIERCURI – 22 august 2018

  • ORA 17:00 – THE PRIDE AND THE PASSION ( ”MÂNDRIE ȘI PASIUNE, ACTION/ DRAMA A.G., 126 MIN)

JOI – 23 august 2018

  • ORA 17:00 – WHISKEI TANGO FOXTROT (”REPORTERIȚA AMERICANĂ ”, COMEDY /DRAMA, A.P.-12, 107 MIN.)

Dragi spectatori, biletele pot fi procurate din incinta Librăriei Municipale Dej, de marți până sâmbătă, în intervalul orar 8:00 – 16:00, cu maxim o zi înainte de rularea filmului sau cu o oră înaintea rulării filmului. Biletele se vând în limita locurilor disponibile, iar accesul în sală cu mâncare și băuturi alcoolice este strict interzis”, se precizează într-un comunicat de presă.

 

FOTO – Arhivă

Social-Cultură

Campanie de donare de sânge, marți și miercuri, la Dej!

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Marți și miercuri, 4 și 5 februarie, va avea loc la Dej o nouă campanie de donare de sânge.

Campania de donare de sânge, organizată de Centrul Regional de Transfuzie Cluj în colaborare cu Spitalul Municipal Dej, se va desfășura cu începere de la ora 8:30, în incinta Policlinicii Dej, la etajul I, în sala de ședințe.

Biletele de ordine se ridică marți, 4 februarie, de la Fişier (parter Policlinică), începând cu ora 07:30. Potrivit organizatorilor, pe parcursul celor două zile vor putea dona 120 de persoane, câte 60 de persoane pe zi. Campania se adresează persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani, care au o greutate corporală de peste 50 de kilograme, puls normal (60-100 bătăi/minut), iar tensiunea arterială sistolică cuprinsă între 100 și 180 mmHg.

Pot dona sânge doar cei care nu au suferit în ultimele 6 luni intervenţii chirurgicale. Femeile trebuie să nu fie însărcinate, să nu fie în perioada de lăuzie sau în perioada ciclului menstrual.

Donatorii nu trebuie să consume grăsimi sau băuturi alcoolice cu cel puţin 48 de ore înaintea donării, să nu fie sub tratament pentru diferite afectiuni (hipertensiune, boli de inima, boli renale, boli psihice, boli hepatice, boli endocrine) și să nu fii avut antecedente: hepatice, TBC, malarie, sifilis, epilepsie și alte boli neurologice, boli psihice, bruceloză, ulcer, diabet zaharat, boli de inimă, boli de piele (psoriazis, vitiligo), miopie (peste (-) 6 dioptrii) sau cancer.

Înainte de donare:

  • puteţi consuma o cană cu ceai sau cafea, un mic dejun puţin consistent, legume, fructe
  • veniți la donare odihnit!
  • nu fumați cu cel puțin o oră înainte și după donare

Drepturile donatorului:

  • eliberarea la cerere a analizelor medicale efectuate (grupa sanguină, Rh, hemoleucogramă, hepatita B, hepatita C, HIV, HTLV, analize biochimice)
  • eliberarea a 7 bonuri valorice
  • eliberarea unei adeverinţe pentru o zi libera
  • eliberarea unei adeverinţe pentru reducere 50% pe mijloacele de transport în comun

Continuă să citești

Social-Cultură

Fosilele unui mamut descoperite la Nireș, expuse la Muzeul Municipal din Dej – FOTO

Publicat acum

pe

loading...

Chiar dacă puţini locuitori ai municipiului Dej sau cei din împrejurimi știu că în perioada paleolitică, în care se află acum muncipiul Dej, existau şi trăiau mamuţii, unele dintre cele mai mari mamifere de uscat din istoria omenirii.

Dovadă o reprezintă fosilele de mamut expuse în prezent la Muzeul Municipal din Dej. Acestea au fost descoperite în zona exploatărilor de sare de pe teritoriul localității Nireș, aflată la 12 km de municipiul Dej, potrivit Ziarul Națiunea.

Resturile fosile de mamut de la Muzeul Municipal Dej au fost descoperite şi expuse la muzeu în jurul anului 1950. Nu există informaţii concrete privind data la care au fost găsite respectivele fosile, însă într-un articol din acea vreme se menţionează că dejenii au putut să viziteze exponatele, încă de la începutul anilor `50.

Una dintre ipoteze justifică existența acestor fosile în apropierea izvoarelor sărate, deoarece în acea perioadă oamenii nu avea cum să conserve carnea pe perioade îndelungate și accesau sarea în acest scop. Astfel, aceştia locuiau în zona surselor de apă sărată, unde depozitau și carnea de mamut.

Sau, o altă ipoteză, este aceea că mamuții aveau nevoie de sare, așa cum toate mamiferele ierbivore din prezent caută sarea pentru consum (oile, vacile, căprioarele, etc.) și astfel drumul lor trecea pe la izvoarele sărate de la Nireș.

Nireș, numit mai demult Sasnireș, Sas-Mireșu, Sasmireșu („Mestecănișu Săsesc”, sau „Sătucul cu Mesteceni”, „Mestecăniș”) este un sat din comuna Mica (jud. Cluj). În subsolul regiunii există o importantă acumulare de sare gemă, care se extinde între localitățile Nireș și Unguraș de-a lungul Văii Bandău, afluent al Someșului Mic.
Corpul de sare are o lungime de cca 5 km (oríentare est-vest), o lățime de 0,6-1 km și o grosime de 200-400 m. Masivul de sare face parte din zona puțin tectonizată de la nord de Gherla, unde sarea a conservat în bună parte poziția stratigrafică inițială, fiind supusă doar la ușoare fenomene de lentilizare, boltire și laminare. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici în diferite scopuri.

În pleistocen zona munților Rodna și Călimani era acoperită de o mare calotă de gheață. La marginea acestor regiuni glaciare, în zonele numite periglaciare, clima era rece și umedă, iar flora era săracă, de tundră. În aceste condiții trăia mamutul, iar omul preistoric trăia în peșteri sau adăposturi amenajate pe trase sub stânci. Acestei perioade glaciare (pleistocen sau paleoliticul mediu și superior) îi urmează o perioadă mai caldă, temperată și umedă numită halocen, timp în care fauna și flora își modifică aspectul, iar mamuții dispar. Așadar, topirea și retragerea spre nord a ghețarilor, după glaciațiunea Würn, a dus la modificări importante ale florei și faunei, apropiind-o tot mai mult de cea din zilele noastre.

În mai multe localități din județul Bistrița Năsăud (Săsarm, Sângiorgiu Nou, Uriu, Dipșa și Fântânele) au fost descoperite mai multe resturi fosile de mamut. La nord de localitatea Săsarm, pe Valea Slatinii (la 30 de km de municipiul Dej), în depozitele cuaternare de scurgeri din pantă, au fost identificate mai multe oase de mamut: două fragmente mari de defensă, trei molari, un fragment de mandibulă, un fragment de tibie și alte fragmente osoase mai mici. Sedimentele în care au fost descoperite asemenea resturi fosile sunt mâluri galbene, ușor nisipoase, cu benzi negre și brun-roșcate, datorate unor acumulări mai mari de substanță organică, sau prezenței oxizilor de fier și mangan. Acest strat de mâl galben se află pe un strat de argilă saliferă cu intercalații de gresii și sare masivă, deschisă în malurile abrupte ale unor văi.

Acești versanți sunt puternic afectați de alunecări de teren în urma cărora au ieșit la lumină sedimente mai vechi și resturi osoase de Elephas primigenius Blum (cunoscut ca și Mammuthus primigenius). Așadar, resturile de mamut provin din depozite cuaternare situate în apropierea unor zone de apariție la suprafață a masivului de sare ori a unor izvoare sărate, fântâni sau bălți sărate. Studiile viitoare ar trebui să găsească o legătură între sare, mamuți și omul preistoric. Mamutul a fost vânat excesiv de oamenii din paleolitic cunoscându-se astăzi adevărate depozite de oase, alcătuite din fildeși (defense), măsele (molari) și oase de mamuți. Urme ale activității intenționate a omului preistoric pentru procurarea hranei au fost atestate în mai multe descoperiri, ele fiind reprezentante prin unelte de os, măciuci, străpungătoare, răzuitoare. Sunt destul de frecvenţe și uneltele confecționate din oase de mamut.

Continuarea articolului, AICI!

Continuă să citești

Social-Cultură

Iubitorii de istorie, așteptați la Muzeul Municipal Dej la prezentarea istoriei și realizărilor Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Primăria Municipiului Dej invită dejenii joi, 30 ianuarie 2020, începând ora 12:00, la Muzeul Municipal Dej în Sala multimedia unde va avea loc prezentarea proiectului de solidaritate și promovare intitulat ,,Institutul de Istorie ”George Barițiu” la Centenar (1920- 2020). Prezentarea istoriei, activităților și realizărilor Institutului”.

Sunt așteptați toți dejenii iubitori de istorie care de-a lungul timpului au lecturat cărți editate de cercetătorii sau de către iluștrii directori ai institutului clujean: Ioan Lupaș (1920-1945), Alexandru Lapedatu (1920-1938), Ioan Moga (1945-1949), Constantin Daicoviciu (1949-1973), Ștefan Pascu (1973-1990), Aurel Răduțiu (1990-1995), Camil Mureșanu (1995- 2007), Nicolae Edroiu (2007-2018), Ioan Bolovan (2018-prezent).

Institutul de Istorie din Cluj a luat ființă în februarie 1920, la scurt timp după organizarea și inaugurarea Universității românești, având ca principal obiectiv cercetarea istoriei Transilvaniei. În acel context, însuși regele Ferdinand I al României, prezent la solemnitățile prilejuite de inaugurarea Universității, a decis acordarea de sprijin financiar și material pentru înființarea la Cluj a unui asemenea institut care să studieze trecutul Transilvaniei.

Pentru a marca cei 100 de ani de existență ai Institutului, acțiunea desfășurată și la Muzeul Municipal Dej este gândită sub forma unui eveniment care va avea loc simultan în cel puțin 100 de instituții de învățământ și cultură din țară (licee, universități, muzee, institute de cercetare, arhive, asociații profesionale, ONG-uri).

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare