Conectează-te cu noi

Naţional

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Ce rol are președintele României și care sunt atribuțiile acestuia

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Pentru o mai bună cunoaștere a funcționării celor trei mari puteri în stat în contextul Alegerilor prezidențiale 2019, Dej24.ro vă prezină rolul și atribuțiile președintelui României.

Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 – Constituţia României)

Alegerea Preşedintelui

Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. […] Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi succesive. (Articolul 81 – Constituţia României)

Durata mandatului

Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales. Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. (Articolul 83 – Constituţia României)

Incompatibilităţi şi imunităţi

În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată. Preşedintele României se bucură de imunitate. Preşedintele nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. (Articolul 84 – Constituţia României)

Suspendarea din funcţie

În cazul săvârşirii unor fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui. (Articolul 95 – Constituţia României)

Punerea sub acuzare

Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare. Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare. (Articolul 96 – Constituţia României)

Vacanţa funcţiei

Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. În termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte. (Articolul 97 – Constituţia României)

Interimatul funcţiei

Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor. Pe durata interimatului nu se pot transmite mesaje adresate Parlamentului, nu poate fi dizolvat Parlamentul şi nu se poate organiza referendumul. (Articolul 98 – Constituţia României)

Actele Preşedintelui

În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului. Decretele emise de Preşedintele României privind tratatele internaţionale încheiate în numele României, acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai României, aprobarea înfiinţării, desfiinţării sau schimbării rangului misiunilor diplomatice, mobilizarea parţială sau generală a forţelor armatei, respingerea agresiunilor armate îndreptate împotriva ţării, instituiriea stării de asediu sau stării de urgenţă, precum şi în ceea ce priveşte conferirea de decoraţii şi titluri de onoare, acordarea gradului de mareşal, de general şi de amiral şi în ceea ce priveşte acordarea graţierii individuale, se contrasemnează de prim-ministru. (Articolul 100 – Constituția României)

Politica internă

Numirea Guvernului

Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Președintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membrii ai Guvernului. Daca prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea revoca şi numi pe unii membri ai Guvernului numai pe baza aprobării Parlamentului acordată la propunerea primului-ministru. (Articolul 85 – Constituţia României)

Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul de credinţă. (Articolul 104 – Constituţia României)

Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru. Dacă primul-ministru îşi pierde calitatea de membru al Guvernului, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru până la formarea noului Guvern. (Articolul 107 – Constituţia României)

Consultarea Guvernului

Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită. (Articolul 86 – Constitutia României)

Participarea la şedinţele Guvernului

Preşedintele României poate lua parte la şedintele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea tarii, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.

Preşedintele României prezidează şedintele Guvernului la care participă. (Articolul 87 – Constituția României)

Mesaje

Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii. (Articolul 88 – Constituţia României)

Promulgarea legilor

Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii. Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea. (Articolul 77 – Constituţia României).

Dizolvarea Parlamentului

Dupa consultarea preşedinților celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă. (Articolul 89 – Constituţia României)

Referendumul

Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional. (Articolul 90 – Constituţia României )

Politica externă

Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României. (Articolul 91 – Constituţia României)

Apărarea țării și securitatea națională

Atribuții în domeniul apărării

Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. În caz de agresiune armată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. (Articolul 92 – Constituția României)

Măsuri excepționale

Preşedintele României, instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă, în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la înştiinţarea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora. (Articolul 93 – Constituţia României)

Consiliul Suprem de Apărare a Țării

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea natională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii. (Articolul 119 – Constituția României)

Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
d) acordă graţierea individuală.

( Art. 94 – Constituția României)

Naţional

Tarife mai mici la telefonia mobilă!

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Noul prag maxim de tarifare este unul tranzitoriu, până la adoptarea unui tarif de terminare a apelurilor la puncte mobile unic la nivel european preconizată a avea loc până la finalul anului 2020, scrie Agerpres.

Operatorii de telefonie mobilă care activează pe piaţa din România vor percepe un tarif maxim de terminare a apelurilor la puncte mobile de 0,76 eurocenţi/minut, în scădere cu 10% faţă de 0,84 eurocenţi/minut, cât este în prezent, începând cu 1 ianuarie 2020, a anunţat, miercuri, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

Această măsură de reglementare a fost deja consultată cu industria din România şi a primit acum şi avizul Comisiei Europene, precizează instituţia, conform sursei cittate.

Stabilirea tarifului la 0,76 eurocenţi/minut este o măsură tranzitorie, până la adoptarea unui tarif de terminare a apelurilor la puncte mobile unic la nivel european preconizată a avea loc până la finalul anului 2020.

Potrivit sursei citate, noul tarif va fi perceput de către toţi operatorii de telefonie mobilă desemnaţi cu putere semnificativă pe piaţa serviciilor de terminare a apelurilor la puncte mobile în propriile reţele publice de telefonie: Lycamobile S.R.L., Orange România S.A., Vodafone Romania S.A., RCS&RDS S.A. şi Telekom Romanian Mobile Communications S.A.

Tariful de 0,76 eurocenţi/minut a fost calculat ca medie a tarifelor de terminare a apelurilor la puncte mobile stabilite în statele membre ale Uniunii Europene, pe baza unui model de cost LRIC pur. Conform prevederilor Directivei (UE) 2018/1972, intrate în vigoare la data de 20 decembrie 2018, până cel târziu la 31 decembrie 2020 se vor aplica tarife maxime de terminare a apelurilor la puncte mobile unice la nivelul Uniunii Europene.

Tariful stabilit de ANCOM se va aplica pentru apelurile naţionale, pentru apelurile iniţiate din Spaţiul Economic European (SEE), dar şi pentru apelurile iniţiate din afara SEE, dacă acordurile internaţionale în vigoare nu permit instituirea unui regim diferit de tarifare.

Măsurile ANCOM pentru stabilirea tarifului maxim de terminare a apelurilor la puncte mobile au fost consultate la nivel naţional în perioada august – septembrie 2019, agreate cu industria din România în luna octombrie şi notificate Comisiei Europene, BEREC şi autorităţilor naţionale de reglementare din celelalte state membre ale Uniunii Europene.

În data de 15 noiembrie 2019, Comisia Europeană a comunicat ANCOM că nu are observaţii faţă de măsura propusă. În urma parcurgerii procesului de consultare naţională şi europeană, ANCOM a comunicat la sfârşitul lunii noiembrie deciziile furnizorilor. Deciziile sunt disponibile pe pagina de internet a ANCOM.

Continuă să citești

Naţional

Cu cât scade preţul la carburanţi de la 1 ianuarie

Publicat acum

pe

loading...

Deputatul PNL Robert Sighiartău a afirmat că, începând cu 1 ianuarie 2020, odată cu eliminarea supraaccizei la carburanţi, românii vor plăti, în medie, cu 20 de lei mai puţin la un plin de combustibil de 60 de litri, potrivit Mediafax.

Dacă faceţi un calcul supraacciza însemna 0,32 cenţi. Cu TV-ul aferent pe această valoare înseamnă undeva la 0,38 cenţi pe litru. Dacă se face un calcul la un plin de 60 de litri înseamnă peste 20 şi ceva de lei la un plin de combustibil”, a spus Robert Sighiartău, în Parlament, întrebat cu cât o să scadă preţul la carburanţi de la 1 ianuarie.

Liberalul a subliniat că din 2020 contractele part-time nu vor mai fi supraimpozitate.

PNL şi-a respectat promisiunea de a elimina supracciza la carburant şi supraimpozitarea contractelor part-time. PNL a demonstrat astăzi că nu are un dublu limbaj. Noi am spus încă din opoziţie că aceste suprataxări nu aduc nimic bun pentru români sau pentru bugetul de stat. Astăzi românii au câştigat, vor avea combustibil mai ieftin din ianuarie. Din ianuarie 2020 contractele part-time nu vor mai fi supraimpozitate. Dacă munceşti două ore sau patru ore muncite plăteşti taxe pentru acele două ore muncite sau patru ore muncite, nu cum plăteau înainte pentru opt ore. Sunt măsuri reparatorii”, a completat Sighiartău.

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, proiectul de lege care vizează modificarea Codului Fiscal prin eliminarea supraaccizei la carburanţi şi a supraimpozitării contractelor part-time.

Deputaţii au adoptat proiectul de lege cu 280 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi două abţineri.

Continuă să citești

Naţional

Studiu: De ce traversează pietonii neregulamentar strada?

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Peste 90% dintre pietonii români traversează neregulamentar cel puţin de câteva ori pe an, iar aproape 50% recunosc că traversează neregulamentar de mai multe ori pe lună, arată un sondaj realizat online, la care au participat peste 16.200 de respondenţi.

Cu toate acestea, 7 din 10 sunt de acord că acest obicei este unul periculos, arată acelaşi sondaj, iar riscurile cresc şi mai mult în perioada de iarnă, atât din punctul de vedere al pietonilor, cât şi al şoferilor.

De ce traversează pietonii neregulamentar?

43% dintre pietonii români traversează neregulamentar destul de des, arată rezultatele sondajului: 34% trec strada prin locuri nemarcate sau ilegal de mai multe ori pe lună, în timp ce 9%, aproape în fiecare zi. Pe de altă parte, 49% au precizat că traversează neregulamentar rar, de câteva ori pe an. Doar 8% dintre respondenţi au declarat că nu fac niciodată acest lucru.

Întrebaţi dacă sunt de părere că traversarea prin locuri nemarcate este periculoasă, 68% au fost de acord cu această afirmaţie, iar 23% au apreciat că această activitate este periculoasă „uneori”. 9% consideră că „nu este, dacă eşti foarte atent”.

Care sunt, însă, motivele care determină pietonii să traverseze neregulamentar? 51% dintre participanţii la sondaj au motivat că trecerea de pietoni este poziţionată prea departe de locul unde au nevoie să traverseze, iar 31% dintre ei spun că fac acest lucru pentru că prind un moment de pauză în trafic, care le permite să treacă fără să încurce circulaţia. Doar 6% au declarat că se grăbesc şi nu pot aştepta la semafor, atunci când traversează neregulamentar, în timp ce 12% au citat alte motive.

88% dintre participanţii la sondaj au declarat că, înainte de a traversa strada pe trecerea de pietoni, se asigură că şoferii maşinilor i-au văzut şi că au timp să oprească. 10% fac acest lucru destul de des, iar 2%, doar ocazional.

„Iarna, la volan” – campanie naţională de informare

Traversarea neregulamentară a pietonilor s-a numărat printre principalele cauze ale accidentelor grave în anul 2018, conform datelor publicate în „Buletinul siguranței rutiere. Raport anual 2018”, realizat de Poliţia Română.

În paralel, iarna, condiţiile meteo nefavorabile cresc riscul unui accident rutier, iar şofatul implică mai multă atenţie decât oricând. De exemplu, distanţa de frânare pe carosabil ud poate creşte de până la 2 ori, iar pe carosabil acoperit cu zăpadă sau gheaţă, chiar de până la 10 ori. Mai mult, într-o situaţie de urgenţă, un şofer obişnuit are nevoie de aproximativ 1,5 secunde pentru a reacţiona, iar vizibilitatea redusă poate împiedica şoferul să perceapă în timp util pericolul.

În cadrul sondajului desfăşurat online, în perioada 10 iulie – 10 septembrie 2019, au participat 16.235 de respondenţi, dintre care 15.121 de şoferi (93%). În total, 85% dintre participanţii la sondaj sunt bărbaţi, iar în ceea ce priveşte categoriile de vârstă, aproape jumătate au între 18 – 25 de ani, 20%, între 26 şi 34 de ani şi 23%, între 35 – 55 de ani.

Sursa – Radio Cluj

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare