Conectează-te cu noi

Naţional

De ce un pahar de bere pe zi este sănătate curată

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă

Berea este cea mai populară băutură din categoria celor obținute printr-un proces de fermentare. Consumul acesteia în cantități moderate a fost legat de-a lungul timpului de posibile efecte benefice pentru sănătate, spre deosebire de situațiile de abstinență sau de consum excesiv, scrie doctorulzilei.ro.

Aceste efecte benefice, rezultate doar în condițiile unui consum moderat, se datorează în special ingredientelor sale, care fac din bere o sursă importantă de polifenoli.

Polifenolii reprezintă un complex de substanțe bioactive care ne ajută în lupta cu radicalii liberi și reduc efectele toxice ale acestora. În plus, aceștia pot prezenta proprietăți antiinflamatorii. Conținutul de polifenoli din bere provine în cea mai mare parte din malț, aproximativ 80-90%, iar 10-20% din hamei.

Polifenolii sunt furnizați organismului nostru prin intermediul alimentelor pe care le consumăm și sunt produșii intermediari ai metabolismului, ceea ce înseamnă că ajung în intestinul gros păstrându-și integral proprietățile, unde vor intra în contact cu flora intestinală. Aceasta îi va transforma în produși cu o greutate moleculară mai mică și cu proprietăți importante în relația cu gazda. Studiile sugerează că polifenolii din bere pot influența compoziția florei intestinale, favorizând dezvoltarea de bacterii benefice și împiedicând proliferarea altor bacterii dăunătoare. Prezența bacteriilor benefice în organism ar putea fi asociată cu o mai bună sănătate a metabolismului.

Potrivit unui studiu realizat anul trecut în cadrul Institutului de Știință și Tehnologie a Alimentației și Nutriției al Consiliului Superior de Cercetare Științifică din Spania, consumul moderat de bere ar putea contribui la o mai mare diversitate a bacteriilor în flora intestinală. Studiul a fost realizat în Europa, pe un eșantion de 395 de subiecți sănătoși și a analizat cantitatea și frecvența consumului, activitatea fizică desfășurată, alimentația și starea generală de sănătate.

Fermentarea care are loc în cadrul procesului de fabricare a berii crește biodisponibilitatea nutrienților și produce componente antimicrobiene, antioxidante, bioactive. Studii recente sugerează faptul că ar rezulta și modificări în compoziția microbiotei intestinale, atribuite acțiunii compușilor fenolici după consumul de băuturi obținute prin fermentare. Berea este una dintre cele mai populare băuturi dintre cele obținute prin acest proces, ce poate asigura organismului nostru minerale, vitamine din grupul B și carbohidrați, fiind, în același timp, o sursă extraordinară de antioxidanți, desigur, în condițiile unui consum moderat”, spune dr. Corina Zugravu, Președintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție.

Flora intestinală este reprezentată de totalitatea microorganismelor vii care găzduiesc aparatul digestiv. Printre numeroasele sale funcții, se evidențiază protejarea sistemului imunitar, exercitând un efect de barieră și ajutând la combaterea agresiunilor altor microorganisme, pentru a păstra integritatea mucoasei intestinale. În plus, ajută organismul să prelucreze anumite alimente pe care stomacul și intestinul subțire nu le pot descompune și contribuie la producția de vitamine B și K. O floră intestinală sănătoasă și echilibrată este esențială pentru asigurarea unei funcții digestive adecvate.

Consumul moderat de bere este definit de Organizația Mondială a Sănătății drept o cantitate de 660 ml/zi pentru bărbați și 330 ml/zi pentru femei. În condițiile în care sunt respectate aceste recomandări, consumul de bere poate fi inclus cu succes într-o alimentație echilibrată și sănătoasă, având în vedere conținutul relativ redus de alcool pe care îl conține și ingredientele 100% naturale din care este preparată: drojdie, hamei, apă și cereale.

Sursa – doctorulzilei.ro

Naţional

23 aprilie, Ziua Forțelor Terestre!

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă

Ziua Forţelor Terestre este sărbătorită la 23 aprilie. Această dată a fost stabilită odată cu sărbătoarea creştină a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, patronul spiritual şi ocrotitorul acestei categorii de forţe ale armatei. Anul acesta, sărbătoarea Sfântului Gheorghe are loc în 29 aprilie, potrivit unei hotărâri a Sfântului Sinod.

Sfântul Gheorghe este reprezentat în iconografie călare pe un cal şi străpungând cu suliţa un balaur, imagine ce a rămas peste veacuri ca model de curaj în lupta cu diavolul. Sfântul Gheorghe a fost ocrotitorul armatei lui Ştefan cel Mare. Icoana Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă care se lupta cu balaurii, era pictată sau cusută pe steagurile de luptă ale domnului moldovean. Un astfel de exemplu este Steagul Sfântului Ştefan cel Mare, unul dintre cele mai valoroase obiecte istorice şi liturgice păstrate până în zilele noastre. Acesta îl înfăţişează, pe o parte, pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, ocrotitorul soldaţilor şi al armatei, şezând pe un tron domnesc şi având la picioare un balaur cu trei capete. Deasupra, se află doi îngeri ai Domnului, care ţin în mâini o sabie şi o coroană, încununându-l, astfel, pe sfânt cu o cunună mucenicească veşnică.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a rămas astfel patronul spiritual şi ocrotitorul Forţelor Terestre. Armata de uscat reuneşte armele şi specialităţile care au compus-o şi care o compun dintotdeauna: infanteria, vânătorii de munte, tancurile, artileria, geniul, apărarea NBC etc, potrivit „Calendarului Tradiţiilor Militare” (2010).

Bazele moderne ale Forţelor Terestre datează din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca urmare a Revoluţiei de la 1848, a întemeierii statului român modern prin Unirea de la 1859 şi a înfăptuirii politicii militare a lui Alexandru Ioan Cuza, principalele arme şi specialităţi componente existând încă din anii 1859-1860.

În prezent, Forţele Terestre reprezintă o componentă importantă a securităţii României, având capacitatea de a acţiona în toată gama operaţiunilor militare.

Cu prilejul Zilei Forţelor Terestre, se organizează manifestări dedicate acestei sărbători în toate garnizoanele din ţară şi în teatrul de operaţii din Afganistan, acestea cuprinzând expoziţii, vizionări de filme documentare, exerciţii de mânuire a armamentului, prezentări de tehnică militară, armament şi echipamente, ceremonii militare de depuneri de coroane şi jerbe de flori la monumentele eroilor, concerte ale muzicilor militare şi spectacole artistice susţinute de către formaţiile cercurilor militare.

Continuă să citești

Naţional

Prognoza meteo pentru această săptămână. Vremea se va schimba brusc!

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă

Vremea se va schimba brusc în cursul acestei săptămâni. De la averse, tunete, fulgere şi temperaturi modeste, vom trece la atmosferă ca de vară, scrie Digi24.

Luni, norii vor fi prezenţi în cea mai mare parte a ţării. Ploile vor apărea la început în zonele nord-vestice şi centrale, iar după lăsarea nopţii, în cele vestice, sud-vestice şi centrale. Vor fi averse însoţite de tunete şi fulgere. Izolat, se vor aduna cantităţi de apă de 15-20 l/mp. La altitudini mari va ninge. Vântul va avea viteze mari pe creste şi în sudul Banatului, iar rafalele vor depăşi 75 km/h.

Fenomenele vor continua şi marți în aceleaşi zone, dar de miercuri, vremea se va linişti peste tot. Câţiva stropi de ploaie vor mai cădea doar prin nord şi nord-vest. În rest, mult soare şi temperaturi tot mai ridicate, mai scrie sursa citată.

Joi, se va depăşi pragul unei zile de vară, adică 25 de grade Celsius, în special în jumătatea de vest a ţării.

Continuă să citești

Naţional

A început Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare!

Publicat acum

pe

Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este ultima săptămână a Postului Paştilor, de la Sâmbăta lui Lazăr până în Ziua de Paşti. În această săptămână se fac slujbe bisericeşti pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe pământ înainte de răstignire şi învierea Lui. Slujbele Utreniei din Săptămâna Mare se săvârşesc seara, sub formă de Denie, conform obiceiului străvechi potrivit căruia ziua începe la apusul soarelui şi se termină la apusul zilei următoare.

Prima zi din Săptămâna Mare începe cu Vecernia de sâmbătă seara în memoria Intrării Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor).

Lunea Mare

Din această zi începe Săptămâna Patimilor (Sfintele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos). Iosif cel prefrumos – fiul cel mai mic al patriarhului Iacov, născut din Rahila – este icoană a lui Hristos, pentru că, asemenea lui, şi Domnul nostru a fost invidiat de iudei, a fost vândut de ucenicul său cu treizeci de arginţi, a fost închis în groapa întunecoasă a mormântului.

Sculându-Se de acolo prin El însuşi, împărăţeşte peste Egipt, adică peste tot păcatul, îl învinge cu putere şi, ca un iubitor de oameni, ne răscumpără prin darea hranei celei de taină, dându-Se pe El însuşi pentru noi şi ne hrăneşte cu pâine cerească.

Tot în aceeaşi zi facem pomenire de smochinul cel neroditor care s-a uscat prin blestemul Domnului (Matei 21, 17-19). Ca să convingă poporul nerecunoscător că are putere îndestulătoare şi spre a pedepsi, ca un Bun nu vrea să-şi arate puterea Sa de a pedepsi faţă de om, ci faţă de ceva care are o fire neînsufleţită şi nesimţitoare.

Istoria smochinului a fost aşezată aici spre a îndemna la umilinţă, după cum istoria lui Iosif a fost aşezată spre a ne înfăţişa pe Hristos. Fiecare suflet lipsit de orice roadă duhovnicească este un smochin. Dacă Domnul nu găseşte în el odihnă, a doua zi, adică după viaţa aceasta de acum, îl usucă prin blestem şi-l trimite în focul veşnic.

Marţea Mare

Această zi ne pregăteste pentru intrarea în cămara Mântuitorului, cu două parabole strict eshatologice – parabola celor zece fecioare (Matei 25, 1-13) şi parabola talantilor (Matei 25, 14-30; Luca 19, 12-27).

Când Domnul se suia la Ierusalim şi se ducea la Patimă, a spus ucenicilor Săi şi aceste două parabole, pentru ca nu cumva cineva trăind în feciorie să nu se îngrijească şi de celelalte virtuţi şi mai ales de milostenie, prin care se vădeşte strălucirea fecioriei.

Pe cinci dintre fecioare le numeşte înţelepte căci împreună cu fecioria au avut şi minunatul şi îmbelşugatul undelemn al milostivirii. Pe celelalte cinci le numeşte nebune pentru că, deşi şi ele aveau virtutea fecioriei, nu aveau în aceeaşi măsură milostenie. Pe când se scurgea noaptea acestei vieţi au adormit toate fecioarele, adică au murit. Cu adevărat moartea se numeşte somn. Pe când dormeau ele, strigăt mare s-a făcut la miezul nopţii; cele care au avut undelemn din belşug au intrat cu mirele la deschiderea uşilor, iar cele nebune, pentru că nu aveau undelemn din destul îl căutau după ce s-au sculat din somn.

Pentru aceasta deci, au rânduit dumnezeieştii Părinti pilda celor zece fecioare, împreună cu cea a talanţilor, ca să ne îndemne să veghem necontenit şi să fim gata să ieşim în întâmpinarea adevăratului Mire prin fapte bune, dar mai cu seama prin milostenie, pentru că neştiută este ziua şi ceasul sfârşitului vieţii.

Miercurea Mare

În această zi, se face pomenire de femeia cea păcătoasă (Matei 25, 17-13; Luca 7, 37-50), care a uns cu mir pe Domnul pentru că lucrul acesta s-a întâmplat puţin înainte de mântuitoarea patimă.

Când Iisus s-a suit în Ierusalim şi era în casa lui Simon cel lepros, o femeie păcătoasă s-a apropiat de El şi a turnat pe capul Lui acel mir de mare preţ.

Pomenirea ei s-a pus în acea zi pentru că, după cuvântul Mântuitorului, să se predice pretutindeni şi tuturor fapta ei cea cu multă căldură. Ce-a îndemnat-o oare la asta? Dragostea pe care ea a văzut că o are Hristos pentru toţi, dar mai cu seamă faptul de acum, când L-a văzut că intră în casa unui lepros. Se gândea deci femeia că îi va vindeca boala după cum l-a vindecat şi pe acela. Şi într-adevăr Hristos a tămăduit-o dându-i iertare de păcate.

Joia Cinei celei de Taină

Patru lucruri mai prăznuim în această zi: spălarea picioarelor, Cina cea de taină, Rugăciunea din grădina Ghetsimani şi vânzarea şi prinderea Domnului.

Înainte de a începe Cina, Hristos S-a sculat, Şi-a dezbrăcat hainele şi El singur a spălat picioarele tuturor. Prin aceasta a vrut să îl facă pe Iuda să se ruşineze, iar celorlalţi să le aducă aminte să nu umble după întâietăţi: “Cel care vrea să fie întâiul să fie slujitorul tuturor” (Marcu 9, 35), dându-Se El însusi pildă. La sfârşitul mesei aduce vorbă şi despre vânzarea Lui. După puţin timp, luând pâinea a zis: “Luaţi, mâncaţi”; la fel şi paharul, zicând: “Beţi dintru acesta toţi, acesta este Sângele Meu, al Legii celei Noi. Aceasta să o faceţi întru pomenirea Mea” (Matei 26, 26-28).

După aceea, arătându-Se om, spune ucenicilor: “Întristat este sufletul meu până la moarte” (Matei 26, 38) şi S-a rugat în Grădina Ghetsimani cu sudoare de sânge (Luca 22, 44). Iuda cunostea locul şi, luând câţiva soldaţi, a venit să-L prindă. A fost prins şi dus la Ana, la Caiafa, şi în cele din urmă la Pilat. Acum Petru se va lepăda de trei ori de Hristos, tăgăduind că-L cunoaşte.

Pentru a ne reaminti de toate acestea, seara se scoate în mijlocul bisericii Sfânta Cruce.

Săptămâna Mare: Vinerea Patimilor

În această zi, se pomenesc sfintele şi mântuitoarele şi înfricosătoarele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi. Se mai face încă pomenire de mărturisirea mântuitoare făcută de tâlharul recunoscător care a fost împreună cu El.

Biserica numeşte Patimile Domnului: sfinte – pentru că Cel ce le-a răbdat este Sfântul Sfinţilor, sfinţenia însăşi; mântuitoare – pentru că ele sunt preţul cu care Domnul a răscumpărat neamul omenesc din robia păcatului; înfricoşătoare pentru că nu poate fi ceva mai înfricoşător decât ocara pe care Făcătorul a răbdat-o de la făptura Sa.

În această zi nu se săvârşeşte Liturghia pentru că însuşi Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum; este vreme de post total, pentru că Mirele s-a luat de la noi. (Matei 9, 15). Se fac numai ceasurile împărăteşti care ne pun înainte nemărginita smerenie a Domnului, Crucea cea dătătoare de viaţă şi credinţa tâlharului.

Seara săvârşim denia prohodului Domnului, care este ultima treaptă a tânguirii pentru Hristos, înainte de Învierea Sa. Se înconjoară de trei ori biserica cu Sfântul Epitaf – semn al celor trei zile petrecute în mormânt.

Sâmbăta Mare

În această sfântă zi, prăznuim îngroparea dumnezeiască a Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi pogorârea în iad, prin care neamul nostru, fiind chemat din stricăciune, a fost mutat spre viaţă veşnică.

Cuvântul lui Dumnezeu a stat cu trupul în mormânt iar cu sufletul lui curat şi dumnezeiesc Se pogoară în iad. Sufletul a fost despărţit prin moarte de trup şi l-a dat în mâinile Tatălui. Şi-a dat şi propriul Său sânge, preţ de răscumpărare pentru noi. Trupul Domnului a suferit şi despărţirea sufletului de trup, dar nicidecum stricăciunea în înţelesul unei putreziri a trupului.

Învierea Domnului

Ajunşi în ziua Sfintei Învieri, Biserica ne cere: „În Ziua Învierii să ne luminăm cu prăznuirea şi unii pe alţii să ne îmbrăţişăm, şi să le zicem fraţi şi celor ce ne urăsc pe noi şi aşa să strigăm: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”.

Continuă să citești

RECLAMĂ

PUBLICITATE

loading...

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare