Conectează-te cu noi

Social-Cultură

Dej | ”Veşnică pomenire a memoriei martirilor evrei care au pierit în lagăre…” – FOTO

Publicat acum

pe

Sala de conferinţe a Muzeului Municipal Dej a fost, joi, 7 iunie 2018, gazda unui eveniment editorial deosebit: lansarea volumului ,,Istoria comunităţilor evreieşti din Dej, Beclean, Târgu Lăpuş, Reteag, Ileanda şi împrejurimile acestora”, ediţia în limba română a autorului Singer Zoltan.

Cartea de peste 700 de pagini a apărut la Editura Hasefer Bucureşti, 2017, fiind tradusă din limba maghiară de Juliana Kopeczi şi îngrijită de dr. Raluca Moldovan, conferenţiar la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. Ediţia în limba română beneficiază de o prefaţă scrisă de prof. univ. dr. Randolph L. Braham, director al Institutului pentru Studierea Holocaustului din New York.

O istorie a comunităţilor evreieşti din comitatul Solnoc-Dăbâca, plină de emoţie, tragism şi poate mai puţin cunoscută a fost prezentată în faţa dejenilor de către prof. Constantin Albinetz, director al Muzeului Municipal Dej, Yael Singer, nepoata autorului (Israel) şi dr. Raluca Moldovan.

Autorul, el însuşi un supravieţuitor al Holocaustului, îşi prezintă drama personală în introducerea lucrării, scriind: ,,după aproape doi ani de muncă forţată în Ucraina, m-am întors în Dej în primăvara anului 1944, iar după alte două săptămâni îmi duceam deja de mână pe cei doi fii ai mei în ghetoul dejean, de unde am fost deportaţi împreună cu toată familia. Mama, soţia mea, împreună cu cei doi fii ai noştri şi cei doi fraţi ai mei au pierit în camerele de gazare. M-am întors singur din deportare, în vara anului 1945…”. În încheiere autorul notează: ,,M-am dedicat trup şi suflet pentru a contribui cu tot ce am eu mai frumos şi mai bun, cu toate forţele mele la realizarea acestei lucrări şi astfel simt că am slujit o dată în plus comunitatea evreiască”.

În cele nouă capitole volumul prezintă istoria de aproape un secol a comunităţilor evreieşti din comitatul Solnoc-Dăbâca (în perioada interbelică judeţul Someş), o istorie în care este prezentată pe larg ascensiunea şi căderea dramatică a evreimii din Transilvania de nord-vest.

În primele cinci capitole autorul vorbeşte despre viaţa şi dispariţia comunităţilor evreieşti din Dej, Beclean, Târgu Lăpuş, Reteag, Ileanda şi împrejurimile acestor localităţi. Până la revoluţia de la 1848-1849, evreii au cerut în repetate rânduri drepturi cetăţeneşti egale cu cele ale maghiarilor, saşilor şi secuilor, după modelul Supplex-urilor româneşti. După revoluţie comunităţile evreieşti se consolidează şi se dezvoltă. Până la jumătatea secolului al XIX-lea, evreii nu aveau voie să locuiască în oraşele transilvănene, excepţie făcea Alba-Iulia. Ei s-au aşezat în schimb în satele din jurul oraşelor, unde puteau intra doar în zilele de târg şi numai până la apusul Soarelui. Evreii din comitatul Solnoc-Dăbâca au fost: medici generalişti, stomatologi, medici veterinari, avocaţi, notari, meşteşugari, negustori, ceasornicari-bijutieri, tăbăcari, blănari, sticlari, croitori, negustori ambulanţi. În anul 1834 este consemnat primul evreu care a închiriat un spaţiu comercial în Dej.

Constituţia din anul 1849 confirmă libertatea credinţei religioase şi lasă la latitudinea comunităţilor locale acceptarea străinilor. În 11 iulie 1851 reprezentanţii comunităţilor evreieşti din Transilvania au trimis o nouă petiţie la Viena, iar guvernul le acordă dreptul de a se aşeza nestingherit în oraşele şi satele Transilvaniei, după care în anul 1858 au primit dreptul de a face parte din bresle şi societăţi comerciale, de a arenda şi cumpăra pământ. După emanciparea totală evreii au participat din plin la dezvoltarea economică, industrializarea şi modernizarea oraşelor şi localităţilor unde s-au aşezat. Pe lângă o viaţă economică intensă, evreii au avut şi o bogată viaţă culturală, atât laică cât şi religioasă.

În preajma celui de-al Doilea Război Mondial în Transilvania se aflau 200.000 de evrei, din care 170.694 au ajuns sub autoritatea maghiară horthistă, fiindu-le pecetluită soarta. În judeţul Someş, în anul 1930, locuiau 8449 evrei, iar în Dej locuiau 3360 evrei, aproximativ 800 de familii.

În capitolul al VI-lea este prezentat Holocaustul evreilor şi evenimentele care i-au urmat. La sfârşitul războiului în anul 1944 a început drama populaţiei evreieşti din Dej şi din judeţul Someş. În urma mai multor decrete ale guvernului horthist s-a hotărât exterminarea evreilor. În 3 mai 1944 autorităţile horthiste ale oraşului au declanşat acţiunea de ghetoizare a evreilor în pădurea Bungăr, astfel au fost închişi aproximativ 7800 de evrei din Dej şi localităţile judeţului Someş. În perioada cât a funcţionat ghetoul, evreii au fost maltrataţi, schingiuiţi şi înfometaţi.

Deportarea evreilor spre lagărele naziste ale morţii s-a făcut cu vagoane de marfă, în trei etape: primul transport în 28 mai 1944 când au fost deportaţi 3150 evrei; al doilea în 6 iunie 1944 când au fost deportaţi 3160 evrei; al treilea în 8 iunie 1944 fiind deportaţi ultimii 1364 evrei. În total au fost deportaţi 7674 evrei, majoritatea dintre ei au fost exterminaţi în lagărul de la Auschwitz-Birkenau.

În ultimele trei capitole, Singer Zoltan prezintă soarta supravieţuitorilor după al Doilea Război Mondial, continuarea vieţii în Israel şi reliefează munca titanică pe care a desfăşurat-o pentru documentarea, tipărirea şi lansarea primei ediţii a volumului la Tel-Aviv, în 9 februarie 1970.

Cu prilejul lansării volumului în limba română, preşedintele Comunităţii Evreilor din Dej, Mişu Rosenberg declara: „Multe fapte scrise în această carte nu ne erau necunoscute, din cauză că părinţii noştri refuzau să mai vorbească despre evenimentele care le trezeau amintiri imposibil de îndurat. Citind cartea lui Singer Zoltan am primit răspunsuri la aceste întrebări care ne chinuiau de mult timp. Ca preşedinte al Comunităţii Evreilor din Dej, simt că am obligaţia de a conserva acele dovezi care atestă trecerea noastră prin aceste locuri şi am speranţa că reînnoirea vieţii spirituale şi culturale evreieşti în oraşul nostru este încă posibilă”.

Volumul lansat joi la Muzeul Municipal Dej este o veşnică pomenire a memoriei martirilor evrei care au pierit în lagărele de exterminare naziste fie în camerele de gazare. Toate aceste comunităţi prospere odinioară au fost pustiite şi aproape că nu mai există nimic care să amintească de viaţa evreilor de aici.

autor: Constantin Albinetz

Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RECLAMĂ

PUBLICITATE

TU AI DAT LIKE?

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER