Conectează-te cu noi

Social-Cultură

Dej | ”Veşnică pomenire a memoriei martirilor evrei care au pierit în lagăre…” – FOTO

Publicat acum

pe

Sala de conferinţe a Muzeului Municipal Dej a fost, joi, 7 iunie 2018, gazda unui eveniment editorial deosebit: lansarea volumului ,,Istoria comunităţilor evreieşti din Dej, Beclean, Târgu Lăpuş, Reteag, Ileanda şi împrejurimile acestora”, ediţia în limba română a autorului Singer Zoltan.

Cartea de peste 700 de pagini a apărut la Editura Hasefer Bucureşti, 2017, fiind tradusă din limba maghiară de Juliana Kopeczi şi îngrijită de dr. Raluca Moldovan, conferenţiar la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. Ediţia în limba română beneficiază de o prefaţă scrisă de prof. univ. dr. Randolph L. Braham, director al Institutului pentru Studierea Holocaustului din New York.

O istorie a comunităţilor evreieşti din comitatul Solnoc-Dăbâca, plină de emoţie, tragism şi poate mai puţin cunoscută a fost prezentată în faţa dejenilor de către prof. Constantin Albinetz, director al Muzeului Municipal Dej, Yael Singer, nepoata autorului (Israel) şi dr. Raluca Moldovan.

Autorul, el însuşi un supravieţuitor al Holocaustului, îşi prezintă drama personală în introducerea lucrării, scriind: ,,după aproape doi ani de muncă forţată în Ucraina, m-am întors în Dej în primăvara anului 1944, iar după alte două săptămâni îmi duceam deja de mână pe cei doi fii ai mei în ghetoul dejean, de unde am fost deportaţi împreună cu toată familia. Mama, soţia mea, împreună cu cei doi fii ai noştri şi cei doi fraţi ai mei au pierit în camerele de gazare. M-am întors singur din deportare, în vara anului 1945…”. În încheiere autorul notează: ,,M-am dedicat trup şi suflet pentru a contribui cu tot ce am eu mai frumos şi mai bun, cu toate forţele mele la realizarea acestei lucrări şi astfel simt că am slujit o dată în plus comunitatea evreiască”.

În cele nouă capitole volumul prezintă istoria de aproape un secol a comunităţilor evreieşti din comitatul Solnoc-Dăbâca (în perioada interbelică judeţul Someş), o istorie în care este prezentată pe larg ascensiunea şi căderea dramatică a evreimii din Transilvania de nord-vest.

În primele cinci capitole autorul vorbeşte despre viaţa şi dispariţia comunităţilor evreieşti din Dej, Beclean, Târgu Lăpuş, Reteag, Ileanda şi împrejurimile acestor localităţi. Până la revoluţia de la 1848-1849, evreii au cerut în repetate rânduri drepturi cetăţeneşti egale cu cele ale maghiarilor, saşilor şi secuilor, după modelul Supplex-urilor româneşti. După revoluţie comunităţile evreieşti se consolidează şi se dezvoltă. Până la jumătatea secolului al XIX-lea, evreii nu aveau voie să locuiască în oraşele transilvănene, excepţie făcea Alba-Iulia. Ei s-au aşezat în schimb în satele din jurul oraşelor, unde puteau intra doar în zilele de târg şi numai până la apusul Soarelui. Evreii din comitatul Solnoc-Dăbâca au fost: medici generalişti, stomatologi, medici veterinari, avocaţi, notari, meşteşugari, negustori, ceasornicari-bijutieri, tăbăcari, blănari, sticlari, croitori, negustori ambulanţi. În anul 1834 este consemnat primul evreu care a închiriat un spaţiu comercial în Dej.

Constituţia din anul 1849 confirmă libertatea credinţei religioase şi lasă la latitudinea comunităţilor locale acceptarea străinilor. În 11 iulie 1851 reprezentanţii comunităţilor evreieşti din Transilvania au trimis o nouă petiţie la Viena, iar guvernul le acordă dreptul de a se aşeza nestingherit în oraşele şi satele Transilvaniei, după care în anul 1858 au primit dreptul de a face parte din bresle şi societăţi comerciale, de a arenda şi cumpăra pământ. După emanciparea totală evreii au participat din plin la dezvoltarea economică, industrializarea şi modernizarea oraşelor şi localităţilor unde s-au aşezat. Pe lângă o viaţă economică intensă, evreii au avut şi o bogată viaţă culturală, atât laică cât şi religioasă.

În preajma celui de-al Doilea Război Mondial în Transilvania se aflau 200.000 de evrei, din care 170.694 au ajuns sub autoritatea maghiară horthistă, fiindu-le pecetluită soarta. În judeţul Someş, în anul 1930, locuiau 8449 evrei, iar în Dej locuiau 3360 evrei, aproximativ 800 de familii.

În capitolul al VI-lea este prezentat Holocaustul evreilor şi evenimentele care i-au urmat. La sfârşitul războiului în anul 1944 a început drama populaţiei evreieşti din Dej şi din judeţul Someş. În urma mai multor decrete ale guvernului horthist s-a hotărât exterminarea evreilor. În 3 mai 1944 autorităţile horthiste ale oraşului au declanşat acţiunea de ghetoizare a evreilor în pădurea Bungăr, astfel au fost închişi aproximativ 7800 de evrei din Dej şi localităţile judeţului Someş. În perioada cât a funcţionat ghetoul, evreii au fost maltrataţi, schingiuiţi şi înfometaţi.

Deportarea evreilor spre lagărele naziste ale morţii s-a făcut cu vagoane de marfă, în trei etape: primul transport în 28 mai 1944 când au fost deportaţi 3150 evrei; al doilea în 6 iunie 1944 când au fost deportaţi 3160 evrei; al treilea în 8 iunie 1944 fiind deportaţi ultimii 1364 evrei. În total au fost deportaţi 7674 evrei, majoritatea dintre ei au fost exterminaţi în lagărul de la Auschwitz-Birkenau.

În ultimele trei capitole, Singer Zoltan prezintă soarta supravieţuitorilor după al Doilea Război Mondial, continuarea vieţii în Israel şi reliefează munca titanică pe care a desfăşurat-o pentru documentarea, tipărirea şi lansarea primei ediţii a volumului la Tel-Aviv, în 9 februarie 1970.

Cu prilejul lansării volumului în limba română, preşedintele Comunităţii Evreilor din Dej, Mişu Rosenberg declara: „Multe fapte scrise în această carte nu ne erau necunoscute, din cauză că părinţii noştri refuzau să mai vorbească despre evenimentele care le trezeau amintiri imposibil de îndurat. Citind cartea lui Singer Zoltan am primit răspunsuri la aceste întrebări care ne chinuiau de mult timp. Ca preşedinte al Comunităţii Evreilor din Dej, simt că am obligaţia de a conserva acele dovezi care atestă trecerea noastră prin aceste locuri şi am speranţa că reînnoirea vieţii spirituale şi culturale evreieşti în oraşul nostru este încă posibilă”.

Volumul lansat joi la Muzeul Municipal Dej este o veşnică pomenire a memoriei martirilor evrei care au pierit în lagărele de exterminare naziste fie în camerele de gazare. Toate aceste comunităţi prospere odinioară au fost pustiite şi aproape că nu mai există nimic care să amintească de viaţa evreilor de aici.

autor: Constantin Albinetz

Social-Cultură

Pesta porcină a ajuns în comuna Chiuiești, în zona tampon a județului Cluj!

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă

Virusul pestei porcine africane (PPA) a fost diagnosticat la mistreți, în județul Bistrița-Năsăud, la două cazuri, pe raza fondului de vânătoare 3 Agrieș, într-o zonă situată la aproximativ 1 km de limita cu județul Maramureș și 12 km față de județul Cluj.

Suspiciunea a fost emisă la data de 16.01.2019 în urma emiterii unui buletin de analiză de către LSVSA Maramureș. Probele au fost imediat trimise către IDSA București care a confirmat suspiciunea.

Imediat, serviciile veterinare au intervenit, zona a fost dezinfectată și carcasele au fost distruse.

A fost convocată o ședință a Centrului Local pentru Combaterea Bolilor (CLCB) Bistrița-Năsăud, sub coordonarea subprefectului, pentru adoptarea planului de măsuri privind controlul, combaterea şi eradicarea pestei porcine africane, precum și pentru adoptarea zonelor de restricții, care va fi completat în ședința CLCB.

Au fost stabilite o serie de măsuri, cum ar fi: vânarea integrală a mistreţilor din zona afectată prin metode de vânătoare care nu dislocă efectivul, respectiv prin pândă şi dibuire, toți porcii domestici din din zonele infectate să fie ținuți în adăposturile lor sau în alte locuri unde pot fi izolați de porcii sălbatici, care nu trebuie să aibă acces la nici un produs susceptibil de a intra apoi în contact cu porcii din exploatație, reducerea efectivului de mistreţi pentru zonele neafectate de PPA, prin vânarea cotei de vânătoare și a cotei suplimentare de intervenţie în funcţie de nivelul optim aprobat prin acte normative.

Totodată, au fost notificate Direcțiile Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din județele Maramureș și Cluj.

Ancheta epidemiologică este în desfășurare.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social din punct de vedere economic.

Am fost notificați în cursul zilei de astăzi (n.r. vineri, 18 ianuarie) de către colegii de la Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Bistrița-Năsăud de faptul că s-a confirmat un focar în mediul silvatic în județul Cluj pe o porțiune foarte mică, undeva la 900 de metri în comuna Chiuiești, care intră în zona de tampon, respectiv zona de protecție. Am instituit primele măsuri în zonă. Județul Cluj nu este afectat de restricții de ordin sanitar veterinar în momentul de față. Luni va fi o ședință de centru de local a bolilor la Prefectură pentru a pune în aplicare măsurile care se impun în astfel de cazuri”, a transmis Ioan Oleleu, directorul DSVSA Cluj, potrivit monitorulcj.ro.

Vineri, 18 ianuarie, Pesta Porcină Africană (PPA) evolua în 297 localități din 16 județe, cu un număr de 1.127 de focare (dintre care 18 în exploatații comerciale). În alte 3 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 364.539 de porci afectați de boală și există 743 de cazuri la mistreți.

Până vineri, 18 ianuarie, au fost despăgubiți 8.535 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.120.910 de lei.

Continuă să citești

Social-Cultură

Școala Gimnazială Chiuiești rămâne și astăzi închisă din cauza vremii!

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă

Urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile şi în conformitate cu deciziile luate de comitetele pentru situaţii de urgenţă, cursurile şcolare din 59 de unităţi de învăţământ preuniversitar din judeţele Maramureş (56), Cluj (2) şi Harghita (1) vor fi suspendate integral vineri, 18 ianuarie 2019.

Orele de curs vor fi recuperate, conform calendarului stabilit de fiecare unitate de învăţământ, cu aprobarea inspectoratelor şcolare judeţene.

Şcoli închise vineri în Cluj

În două şcoli din Cluj vor fi suspendate cursurile integral vineri. Este vorba despre școlile din localitățile Chiuiești și Săcuieu.

Ministerul Educației Naționale precizează că situația a fost comunicată unităților de învățământ, urmând ca situația să fie actualizată, în funcție de evoluția la nivel local.

În Maramureş, autorităţile au decis ca astăzi, 18 ianuarie 2019, să închidă 56 de şcoli.

Este vorba despre unităţi de învăţământ din Baia Mare, Cavnic, Boiu Mare, Vima Mică, structura Aspra și Preluca Nouă.

Colegiul Economic „Pintea Viteazu” din oraşul Cavnic, judeţul Maramureş, va avea cursurile suspendate, din cauza zăpezilor, fiind afectaţi de această situaţie peste 500 de elevi.

Purtătorul de cuvânt al ISJ Maramureş, Adriana Meşter, a declarat că orele vor fi recuperate de elevi în următoarea perioadă.

Şcoli închise în Harghita, vineri, 18 ianuarie

În judeţul Harghita, o singură unitate de învîţământ este închisă astăzi.

Orele de curs vor fi recuperate, conform calendarului stabilit de fiecare unitate de învățământ, cu aprobarea inspectoratelor școlare județene.

Continuă să citești

Social-Cultură

Ce filme rulează în Cinematograful 3D din Dej, în perioada 18-24 ianuarie

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă

Primăria Municipiului Dej anunță programul Sălii Multimedia 3D din incinta Muzeului Municipal Dej, în perioada 18-24 ianuarie 2019.

VINERI – 18 ianuarie 2019

  • ORA 16:00 – KONG (“INSULA CRANIILOR”, 3D FANTASY/ACTION, A.P. – 12ANI., 120 MIN)

SÂMBĂTĂ – 19 ianuarie 2019

  • ORA 11:00 – PETE ȘI DRAGONUL (ANIMAȚIE, ESTE DUBLAT ÎN LIMBA ROMÂNĂ, A. G., 98 MIN.)
  • ORA 13:00 – 15:00 – EXISTĂ POSIBILITATEA ÎNCHIRIERII SĂLII MULTIMEDIA PENTRU ANIVERSĂRI (PENTRU MAI MUILTE INFORMATII SUNATI LA NR 0264212525- MUZEUL MUNICIPAL DEJ)
  • ORA 16:00 – ELIZA GRAVES (”NIMENI NU ESTE CEEA CE PARE” DRAMA/HORROR , N.- 15 ANI, 108 MIN.)

MARȚI – 22 ianuarie 2019

  • ORA 16:00 – EDUWARD SCISSORHANDS (,”EDUWARD OMUL FOARFECE” FANTASY/COMEDY, A.P..-12. ANI., 103 MIN.)

MIERCURI – 23 ianuarie 2019

  • EVENIMENTE DEDICATE UNIRII PRINCIPATELOR

JOI – 24 ianuarie 2019

  • ZI LIBERĂ

Dragi spectatori, biletele pot fi procurate din incinta Librăriei Municipale Dej, de marți până sâmbătă, în intervalul orar 8:00 – 16:00, cu maxim o zi înainte de rularea filmului sau cu o oră înaintea rulării filmului. Biletele se vând în limita locurilor disponibile, iar accesul în sală cu mâncare și băuturi alcoolice este strict interzis”, se precizează într-un comunicat de presă.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare