Conectează-te cu noi

Naţional

Mărțișor 2019. Superstiții, obiceiuri și semnificații

Publicat acum

pe

loading...

Mărţişorul, un obiect-bijuterie prins într-un şnur alb cu roşu ce este oferit celor dragi pe 1 martie, a primit de-a lungul timpului semnificaţii diverse, de la vestitor al primăverii la simbol al renaşterii naturii. Tradiţia este inclusă în lista patrimoniului imaterial al UNESCO.

Decizia de a include mărţişorul în lista patrimoniului imaterial al UNESCO a fost luată de Comitetul pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii. Dosarul a fost depus de România alături de alte trei ţări – Bulgaria, Macedonia şi Republica Moldova – în care această frumoasă tradiţie a primăverii există, cu unele diferenţe de formă, dar în acelaşi spirit al sărbătoririi renaşterii naturii.

Mărţişor 2019. Obiceiuri şi tradiţii

În general, femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. În Moldova însă, obiceiul este ca fetele să dăruiască mărţişoare băieţilor. Împreună cu mărţişorul se oferă adesea şi flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.

Arheologii au descoperit obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate mărţişoare. Au forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, înşirate pe aţă, pentru a fi purtate la gât. Cele două culori sunt deschise interpretărilor: roşul poate semnifica vitalitatea femeii, iar albul – înţelepciunea bărbatului. Astfel, şnurul mărţişorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii.

Semnificaţia firelor alb şi roşu ce se împletesc într-un şnur de care este prins un mic obiect este relevată şi de unele legende. Astfel se spune că Soarele ar fi coborât pe pământ în chip de fată frumoasă şi ar fi fost ţinut prizonier de un zmeu. Pentru a-l elibera, un voinic s-a luptat cu zmeul vărsându-şi sângele în zăpadă. Soarele a urcat din nou pe cer şi, în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

Mărţişorul în trecut

Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieşit la marginea pădurii şi a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Iarna a chemat vântul şi gerul să distrugă floarea şi ghiocelul a îngheţat, însă Primăvara a dat la o parte zăpada, rănindu-se la un deget din cauza mărăcinilor. O picătură de sânge fierbinte a căzut pe floare făcând-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărţişorului fac trimitere la sângele roşu pe zăpada albă.

Se spune că, în vechime, mărţişorul era confecţionat din două fire răsucite de lână colorată – albă şi neagră sau albă şi albastră – şi era dăruit în prima zi din luna martie. Obiceiul mărţişorului este de fapt o secvenţă dintr-un scenariu ritual de înnoire a timpului – primăvara, la moartea şi renaşterea simbolică a Dochiei.

Mărţişorul, tors de Baba Dochia

Unele tradiţii spun că firul mărţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia, în timp ce urca turma la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia torcea firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic. De aceea, mărţişorul este numit de etnologul Ion Ghinoiu „funia zilelor, săptămânilor şi lunilor anului, adunate într-un şnur bicolor”.

Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşul – război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.

1 martie – mărţişor

Răspândit în toate zonele ţării, mărţişorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu, iar folcloristul Simion Florea Marian relatează în cartea „Sărbătorile la români” că în Moldova, Muntenia, Dobrogea şi unele părţi ale Bucovinei exista obiceiul ca părinţii să lege, la 1 martie, copiilor lor o monedă de argint sau de aur la gât sau la mână.

Moneda, legată cu un şnur roşu, un găitan din două fire răsucite din mătase roşie sau albă sau mai multe fire de argint şi aur se numeşte mărţişor, mărţiguş sau marţ. Mărţişorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoşi şi curaţi ca argintul la venirea primăverii. În unele zone, copiii purtau mărţişorul 12 zile la gât, iar apoi îl legau de ramura unui pom tânăr. Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că şi copilului îi va merge bine în viaţă. În alte cazuri, mărţişorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmând să fie alb şi curat ca florile acestor arbuşti.

Mărţişorul aduce belşug în casă

Folcloristul Simion Florea Marian scrie că mărţişorul serveşte celor care îl poartă „ca un fel de amuletă”, dar cine doreşte ca acesta să aibă efectul dorit „trebuie să-l poarte cu demnitate”.

În prezent, mărţişorul este purtat pe toată durata lunii martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că acesta va aduce belşug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini.

Pomii sunt împodobiţi de mărţişoare

La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României şi Moldovei, pomii sunt împodobiţi de mărţişoare. În Transilvania, mărţişoarele se atârnă de uşi, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se vor speria duhurile rele.

Mărţişorul este o tradiţie în România, Republica Moldova şi teritoriile învecinate locuite de români sau aromâni. Obiceiuri similare sunt întâlnite în Bulgaria, Albania, Macedonia.

Sursă: MEDIAFAX

Naţional

Calendarul și metodologia înscrierii copiilor în clasa pregătitoare

Publicat acum

pe

loading...

Prima etapă de înscriere în învăţământul primar – clasa pregătitoare – este cuprinsă între 4 şi 23 martie, iar cea de-a doua – între 23 şi 30 aprilie, potrivit ordinului de ministru privind aprobarea calendarului şi a metodologiei de înscriere a copiilor în învăţământul primar în anul şcolar 2020 – 2021, publicat vineri în Monitorul Oficial.

Părinţii ai căror copii împlinesc 6 ani până la data de 31 august 2020 inclusiv au obligaţia de a înscrie copiii în învăţământul primar în clasa pregătitoare. Cei ai căror copii împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2020 inclusiv pot să îşi înscrie copiii în învăţământul primar – clasa pregătitoare – dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare. Părinţii copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2020 care nu optează pentru înscrierea copiilor în clasa pregătitoare sau ai celor pentru care evaluarea arată că dezvoltarea lor psihosomatică nu poate asigura parcurgerea cu succes a clasei pregătitoare vor fi consiliaţi în vederea înscrierii celor mici la grădiniţă în grupa mare, se arată în document.

Toţi copiii ai căror părinţi solicită înscrierea în clasa pregătitoare la şcoala de circumscripţie sunt înmatriculaţi la unitatea solicitată. Pe locurile libere se înscriu şi, ulterior, sunt înmatriculaţi cei care provin din alte circumscripţii şcolare, inclusiv din alte localităţi.

Potrivit ordinului de ministru, pe 24 februarie, şcolile şi Inspectoratele şcolare judeţene afişează circumscripţiile şcolare şi numărul de clase pregătitoare.

Pe 26 martie, Comisia naţională de înscriere a copiilor în învăţământul primar procesează cererile de înscriere cu ajutorul aplicaţiei informatice şi se face repartizarea la şcoala de circumscripţie.

Între 27 şi 30 martie vor fi procesate, la nivelul unităţilor de învăţământ, cererile prin care se solicită înscrierea la o altă unitate de învăţământ decât şcoala de circumscripţie, pe locurile rămase libere. Tot în această perioadă vor fi admise sau respinse aceste cereri la nivelul comisiei, prin aplicarea criteriilor generale şi specifice de departajare şi validarea de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ a listei candidaţilor admişi în această fază.

Pe 31 martie vor fi analizate cererile părinţilor care au solicitat înscrierea la o altă unitate de învăţământ decât şcoala de circumscripţie, dar nu au fost admişi din lipsă de locuri şi care au exprimat în această fază opţiunea pentru înscrierea în şcoala de circumscripţie.

Pe 1 aprilie vor fi afişaţi, în unităţile de învăţământ şi pe site-ul inspectoratului şcolar, candidaţii înmatriculaţi, numărul de locuri rămase libere şi lista copiilor neînscrişi după prima etapă.

A doua etapă de înscriere va avea loc între 23 şi 30 aprilie, când vor fi depuse cereri-tip de înscriere la secretariatul unităţii de învăţământ aflate pe prima poziţie dintre cele trei opţiuni exprimate pentru etapa a doua de către părinţii copiilor care nu au fost cuprinşi în nicio unitate de învăţământ în etapa anterioară sau care nu au participat la prima etapă.

Pe 7 mai se va afişa la fiecare unitate de învăţământ lista finală a copiilor înscrişi în clasa pregătitoare.

Între 8 şi 15 mai vor fi centralizate şi soluţionate de către inspectoratul şcolar cererile pentru copiii care nu au fost încă înscrişi la vreo unitate de învăţământ. 

Continuă să citești

Naţional

Ministerul Sănătăţii: Românii care se întorc în ţară din zonele italiene cu coronavirus, puşi în carantină

Publicat acum

pe

loading...

Ministerul Sănătăţii anunță printr-un comunicat aptul că până în prezent nu sunt raportate de către autorităţile italiene cazuri de cetăţeni români simptomatici cu noul coronavirus.

„În acest context, România ar putea fi mai expusă la apariţia de cazuri de infecţie cu noul coronavirus pe teritoriul naţional, din cauza dinamicii călătoriilor cetăţenilor români pe rutele terestre şi aeriene dintre cele 2 ţări. Autorităţile de sănătate publică vor include persoanele care sosesc în România din localităţile afectate din regiunea Veneto şi din provincia Lodi/Lombardia sau care au calatorit în aceste localităţi în ultimele 14 zile, în categoria celor care trebuie să stea după intrarea în ţară în condiţii de carantină timp de 14 zile. Aceste măsuri sunt similare cu cele aplicate de autorităţile italiene”, se arată în comunicat.

Măsurile vor fi transmise de către Ministetul Sănătăţii către unităţile sanitare şi medici de familie.

De asemenea, vor fi suplimentate măsurile de control şi prevenire a infecţiei cu noul coronavirus la punctele de frontiera terestre, maritime/ fluviale şi aeriene. Ministerul Sănătăţii va asigura personalul medical necesar în punctele de trecere a frontierei.

Toate persoanele care se încadrează în definiţia de caz suspect vor fi raportate imediat de către toate unităţile sanitare unde acestea se prezintă (unităţile primiri urgenţe, spitale, medici de familie) la direcţiile de sănătate publică şi la Serviciul de monitorizare din cadrul DSU.

„În aceste zile, Ministerul Sănătăţii va completa cadrul legislativ cu măsuri necesare pentru carantină şi pentru managementul cazurilor suspecte şi confirmate de infecţie cu coronavirus (COVID-19). Va fi extinsă campania de informare a populaţiei privind infecţia cu noul coronavirus, măsurile de prevenire individuale şi colective care trebuie luate şi va fi elaborat un buletin de informare zilnic privind evoluţia situaţiei la nivel internaţional şi eventualele măsuri suplimentare luate de autorităţile române”, se mai arată în comunicat.

Continuă să citești

Naţional

Numărul deceselor cauzate de GRIPĂ a ajuns la 44!

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Numărul persoanelor care au murit până în prezent din cauza gripei a ajuns la 44, a anunţat, joi, Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică.

Ultimele patru persoane decedate sunt femei confirmate cu virus gripal tip A, subtip (H1)pdm09: una în vârstă de 41 de ani, din judeţul Iaşi, una de 79 de ani, din judeţul Neamţ, o alta de 64 de ani, din Bucureşti, şi o femeie de 43 de ani, din judeţul Iaşi.

Niciuna din cele patru persoane nu fusese vaccinată antigripal. Femeia din judeţul Iaşi de 41 de ani nu avea condiţii medicale preexistente cunoscute.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare