Conectează-te cu noi

Naţional

Ministrul de Finanțe anunță sesizarea parchetului, în legătură cu modul în care PSD a gestionat finanțele „Au făcut un buget paralel, după metoda Al Capone”

Publicat acum

pe

loading...

Ministrul de Finanțe anunță sesizarea parchetului, în legătură cu modul în care PSD a gestionat finanțele: “Au făcut un buget paralel, după metoda Al Capone”. Erau 4 miliarde de lei nereturnate ca TVA către firme și vor fi încă 4 miliarde de lei până la finalul anului, pentru concediile medicale ale angajaților.

Florin Cîțu, ministrul Finanțelor Publice din Guvernul condus de Ludovic Orban, a susținut o conferință de presă, în care a anunțat că va sesiza Parchetul, pentru modul în care Guvernul Vioricăi Dăncilă a gestionat finanțarea. Ministrul a anunțată că „România și economia au fost conduse după două bugete. A fost unul prezentat în Parlament, cel care nu a fost asumat nici de premier nici de ministrul Finanțelor, și al doilea buget, cu toate informațiile reale, folosit pentru baronii locali”, scrie Biziday.

Principalele declarații ale lui Florin Cîțu:

Vom vorbi despre situația reală din economie, am avut o săptămână în care m-am uitat pe datele reale. Am avut câteva discuții cu partenerii internaționali, iar, ca o primă concluzie, cam tot ce am găsit aici a depășit cele mai pesimiste așteptări.

Am aflat că situația reală nu era anticipată și cunoscută nici de partenerii internaționali. Concluzia este că România și economia au fost conduse după două bugete. A fost unul prezentat în Parlament, cel care nu a fost asumat nici de premier nici de ministrul Finanțelor, și al doilea buget, cu toate informațiile reale, folosit pentru baronii locali. Este metoda folosită de Al Capone, cu două registre. Așa e situația și aici, astăzi.

Apar două întebări. Ce facem cu acest jaf? Cei nevinovați trebuie să plătească sau doar cei care au beneficiat după acest jaf din banii publici? Eu voi sesiza organele competente. În acești ani de zile, PSD a promovat măsuri economice și ne-a spus că vor curge lapte și miere. Nu a fost așa. Situația reală e mult mai gravă.

O altă concluzie e că totul a fost premedidat. Pe de o parte aveam indicii, pentru că își dădeau derogări de la legea responsabilității fiscale, astăzi vedem că în ultimii trei ani au fost afectate fundamentele economiei românești. Din păcate economie funcționează după principii, o decizie luată azi își vede efectele în viitor. Astăzi le vedem.

Încep cu bugetul. În ultimii 3 ani datele au fost schimbate discreționar. Bugetul național a fost într-un instrument în slujba partidului. Instrumentele erau rectificările bugetare. La început, bugetele păreau dimensionate OK. Rectificările luau banii și îi transferau către baroni. Nu se putea face fără complicitatea Comisiei de Prognoză și artificii contabile. Când am spus cifrele, m-au compătimit și s-au speriat dar partenerii erau fericiți că la București au un partener onest.

A doua problemă a fost revoluția fiscală, multe salarii au scăzut, nu s-au transferat contribuțiile pentru că ordonanța e încă în Parlament. Avem o gaură de 2 miliarde de lei la bugetul asigurărilor sociale de stat. Nu am auzit-o niciodată pe Olguța Vasilescu, care e guralivă, și ne dă lecții. Nu a spus nimic. Tot aici a fost și reducerea procentului către pilonul II de pensii, toate acestea au afectat economia. Și, desigur Ordonanța de Urgență 114, care a pus pe butuci șase sectoare din economie! Au mai fost discuții și despre TVA, când am ajuns aici erau peste 4 miliarde de lei TVA nereturnat. Avem planul să returnăm, nimeni nu va avea banii nereturnați.

Au mai fost discuții despre reforma în Sănătate. Legea Salarizării promitea că nu va crea haos. Dar, la Finanțe, un lucru descoperit a fost că avem după 10 luni o datorie către companiile care plătesc concediile (CNAS trebuie să dea banii pentru concedii). Avem deja o gaură de 1.8 miliarde de lei. Președintele CNAS și-a luat concediu, e bolnav, ironia sorții. Estimarea pentru 12 luni se duce spre 4 miliarde de lei dacă nu facem ceva. Toate informațiile de astăzi sunt în protocolul de predare primire pe care eu nu l-am semnat încă, pentru că vreau să adaug lucruri. Analiza continuă, voi semna după ce voi include totul.

Deși oamenilor li se spunea că va fi mai bine, oamenii au ales să plece din România. Un PIB care crește, dar care se împarte la mai puțini, dă impresia de bunăstare. Aceste diferențe dintre optimismul PSD și pesimismul instituțiillor internaționale. Nu ai cum să treci peste acest adevăr. Această creștere este pe consum. Fără investiții nu poți să crești consumul. Ca o concluzie aici, tot ce s-a întâmplat se reduce la a lua banii de la investiții și duși la baroni. Totul ținut într-un buget paralel.

La fiecare rectificare aveam indiciul că asta se întâmplă. Partenerii erau îngrijorați, vă spun că astăzi așa cum arată situația trebuie să ne facem prieteni din toți cei care ne pot ajuta cu finanțarea. Bineînțeles că unii intuiau situația, împreună vom găsi soluții. Despre buget pot vorbi ore în șir. Am o propunere să avem o conferință cu BNR, cred că ar fi o premieră să vedem cele două instituții prezentând situația. E o invitație pentru domnul guvernator.

Despre rectificarea bugetară:

Veniturile estimate pe primele nouă luni trebuie să fie la 249 miliarde de lei. Sunt la 228 de miliarde de lei, restul e gaură. De unde vine diferența? Jumătate reprezintă bani necolectați, cealaltă din fonduri europene. 11 miliarde sunt banii necolectați din economie, restul din exterior. Deficitul la 9 luni trebuia să fie la 2.28, azi e 2.84, mai mult decât trebuia să fie la finalul anului.

Pe cheltuieli, se vede foarte bine că banii pentru investiții nu sunt cheltuiți. Pare bizar că nu vrei să cheltuiești pe fonduri europene, dar banii sunt luați și duși către salarii. Nu a existat niciodată un interes pentru a investi, doar pentru a-i transfera. Mai am un slide, am tot discutat despre bugetul de pensii. În Parlament a fost o dezbatere, la 10 luni deficitul e de 2.9 miliarde de lei. Este o diferență de 6 miliarde doar la zece luni, la final va arăta mult mai rău dacă nu facem ceva. Deficitul o să fie în jur de patru la sută, peste patru la sută. Dacă nu facem nimic deficitul va fi peste patru la sută. Aici era cea mai importantă informație. La pensii v-am spus cum arată, 3.7. Acestea erau cifrele importante, bineînțeles că situația preluată nu este una fericită dar de fiecare dată vom încerca să găsim soluții. Rectificarea e primul obiectiv în acest mandat.

Sursa – Biziday

Naţional

Ministrul Sănătăţii a suplimentat cu 35.000 a numărului de doze de vaccin antigripal

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Ministrul Sănătăţii, Victor Costache, a aprobat suplimentarea cu încă 35.000 a numărului de doze de vaccin antigripal pentru campania de vaccinare a persoanelor cu risc ridicat de îmbolnăvire, anunţă, vineri, Ministerul Sănătăţii (MS), potrivit Mediafax.

Ministerul Sănătăţii a decis măsuri suplimentare pentru prevenirea, limitarea şi tratarea îmbolnăvirilor prin gripă, anunţă sursa citată.

Astfel, a fost organizată o colaborare interdisciplinară cu Institutele de Boli Cardiovasculare din Bucureşti, Cluj Napoca, Tg Mureş, Timişoara, dar şi cu Spitalul Polisano din Sibiu pentru asigurarea unei tehnici extracorporale de suport cardiac şi respirator prelungit pentru persoanele cu insuficienţă respiratorie severă – ECMO.

Este o tehnologie modernă folosita ca suport în astfel de situaţii”, precizează MS.

Până la data de 19 ianuarie 2020, un număr de 1.447.831 de persoane la risc au fost imunizate din cele 1.500.000 doze achiziţionate de Ministerul Sănătăţii.

Continuă să citești

Naţional

24 ianuarie – Unirea Principatelor Române şi paşii făcuţi spre apariţia statului român

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Ziua în care, în 1859, colonelul moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitorul Ţării Româneşti, devenind primul lider al Principatelor Unite şi, după câţiva ani, al statului unitar România, este marcată pe 24 ianuarie.

Cuza era domnitorul Moldovei din 5/17 ianuarie 1859. La Iaşi, cei care susţineau unirea deţineau 33 de locuri din cele 55 ale Adunării Elective, dar erau înscrişi nu mai puţin de 38 de candidaţi. Aceştia s-au retras pe rând în favoarea lui Alexandru Ioan Cuza. Ultima opţiune, Grigore Sturdza se dovedise că are obligaţii faţă de interesele Rusiei şi ale Poloniei, astfel că Alexandru Ioan Cuza a fost ales cu unanimitate de voturi.

Reprezentant al Partidei Naţionale, Alexandru Ioan Cuza era susţinut numai de liberali pentru desemnarea ca domn şi în Ţara Românească. Adunarea Electivă de la Bucureşti era dominată de conservatori, care însă susţineau doi candidaţi diferiţi, Gheorghe Bibescu, fost domn între 1843 şi 1848, şi Barbu Ştirbei, care se mai aflase la conducerea Valahiei de două ori, între 1849 şi 1853 şi între 1854 şi 1856.

Fost participant la mişcarea revoluţionară din 1848, Cuza a fost ales cu unanimitate de voturi după ce conservatorii nu au putut să se hotărască asupra unui singur candidat propriu.

Unirea celor două principate a început practic în anul 1848, atunci când s-a realizat uniunea vamală între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

În 1859, Conferinţa puterilor garante de la Paris (26 martie – 25 august 1859) a recunoscut dubla alegere a lui Cuza ca domn al celor două principate. Abia pe 4 decembrie 1861, Poarta Otomană recunoaşte unirea pe durata domniei lui Cuza.

Perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza coincide cu reformele de unificare şi modernizare a instituţiilor din cele două principate. Împroprietărirea ţăranilor şi secularizarea averilor mănăstireşti, ca şi opţiunile personale ale domnitorului au atras opoziţia elitelor sociale din acele vremuri şi au încurajat zvonuri privind intenţia lui Cuza de a instaura o dinastie personală, astfel că, la 11 februarie 1866, acesta a fost obligat să abdice.

În locul său a fost adus pe tron principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, constituţia adoptată în acel an denumind noul stat România.

24 IANUARIE, ZI LIBERĂ LEGALĂ ÎN ROMÂNIA

În 2016, data de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată nelucrătoare, adăugându-se sărbătorilor legale.

De asemenea, în anul 2020, românii vor avea 15 zile libere legale, potrivit Codului Muncii. Sunt în total 15 zile libere legale, din care 11 sunt în timpul săptămânii.

În anul 2020 vor exista următoarele zile libere legale:

  • 1 şi 2 ianuarie 2020 – Anul nou (miercuri şi joi)
  • 24 ianuarie – Ziua Principatelor Române (vineri)
  • 17 aprilie – Vinerea mare (vineri)
  • 19, 20 aprilie – Paştele (duminică, luni)
  • 1 mai – Ziua Muncii ( vineri)
  • 1 iunie – Ziua Copilului (luni)
  • 7 şi 8 iunie – Rusalii – (duminică, luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni)
  • 1 decembrie – Ziua Naţională a României (marţi)
  • 25 şi 26 decembrie – Crăciunul (vineri, sâmbătă)

Continuă să citești

Naţional

Rovinietă 2020: Noutăți și tarife pentru taxa de drum

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Potrivit legislației în vigoare, atunci când folosesc rețeaua de drumuri din țara noastră, fie ele drumuri naționale, europene sau autostrăzi, șoferii trebuie plătească o taxă de utilizare a acestora, taxă numită rovinietă.

În condițiile în care, în anul încheiat recent, au apărut câteva noutăți privind rovinieta, printre care și posibilitatea recuperării parțiale, în anumite condiții, a banilor plătiți pe ea, prezentăm azi cele mai importante informații despre taxa de drum, inclusiv tarifele valabile în acest an.

Noutățile privind rovinieta

O primă modificare privind rovinieta a apărut în luna aprilie a anului trecut. Astfel, după cum stabilește Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 748/2019, atunci când vinde o mașină ce are o rovinietă valabilă, vânzătorul poate cere Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) returnarea banilor pentru perioada de valabilitate rămasă a rovinietei.

Mai exact, cel ce vinde mașina poate cere returnarea banilor pentru perioada dintre momentul în care noul proprietar plătește taxa de drum și data de expirare a rovinietei încheiate de el, adică din momentul în care cele două roviniete se suprapun.

Apoi, numărul camerelor fixe utilizate de CNAIR pentru a-i identifica pe cei ce circulă pe drumurile din țara noastră fără să aibă o vinietă valabilă s-a majorat, în mai multe etape, și a ajuns acum la 106. Pe lângă camerele fixe, CNAIR mai utilizează, pentru a verifica existența sau valabilitatea rovinietelor, și 14 camere video mobile, distribuite pe întreg teritoriul național.

Cât plătesc, în acest an, șoferii pentru rovinietă

Legat de sumele pe care trebuie să le plătească șoferii pentru cumpărarea unei roviniete, acestea au rămas neschimbate și în acest an. Concret, conform Ordonanței Guvernului nr. 15/2002, în ceea ce privește autoturismele, tarifele rovinietei sunt de trei euro pentru șapte zile, șapte euro pentru 30 de zile, 13 euro pentru 90 de zile și 28 de euro pentru 12 luni.

Apoi, în cazul vehiculelor de transport marfă cu masa totală admisibilă tehnic (MTMA) mai mică sau egală cu 3,5 tone, tarifele sunt de șase euro pentru șapte zile, 16 euro pentru 30 de zile, 36 de euro pentru 90 de zile și 96 de euro pentru 12 luni.

Pentru vehiculele de transport marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone și mai mică sau egală cu 7,5 tone tarifele sunt de patru euro pentru o zi, 16 euro pentru șapte zile, 32 de euro pentru 30 de zile, 92 de euro pentru 90 de zile și 320 de euro pentru 12 luni.

Pe de altă parte, OG nr. 15/2002 stabilește și amenzile ce se pot aplica celor care circulă cu mașina pe drumurile publice fără să aibă o rovinietă valabilă, acestea fiind cuprinse între 250 și 4.500 de lei. Amenzile cele mai mici se dau în cazul autoturismelor (250 – 500 de lei), în timp ce amenzile cele mai mari se dau în cazul vehiculelor de transport de marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12 tone (3.000 – 4.500 de lei).

Reamintim că, începând din 2018, în cazul unei mașini vândute, noul proprietar este cel care trebuie amendat pentru circularea pe drumurile publice fără rovinietă valabilă, nu vechiul deținător, iar circularea cu mașinile, pe drumurile publice, fără a avea rovinietă valabilă se prescrie în patru luni, nu în șase, așa după cum se întâmpla anterior.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare