Conectează-te cu noi

Naţional

Noi înscrieri în Programul Rabla pentru Electrocasnice, începând de astăzi!

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) anunţă că de marţi, ora 10, se fac noi înscrieri pentru obţinerea unui voucher în Programul Rabla pentru Electrocasnice. Prin acest program se pot obţine vouchere de până la 400 de lei pentru un televizor, în schimbul altui aparat vechi.

Începând de marţi, 18 iunie 2019, ora 10, sumele aferente voucherelor neutilizate în termenul de valabilitate, precum şi diferenţele rezultate din modificarea eficienţei energetice a unui echipament aprobat la cererea beneficiarului, de la o clasă superioară la o clasă inferioară în cadrul Programului naţional de înlocuire a echipamentelor electrice şi electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic (Rabla pentru Electrocasnice) vor deveni disponibile pentru noi înscrieri”, se arată într-un comunicat AFM.

Înscrierile persoanelor fizice se realizează prin intermediul aplicaţiei electronice pe pagina web a Administraţiei Fondului pentru Mediu. Finanţarea se va acorda sub formă de vouchere, pentru achiziţionarea de echipamente electrice şi electronice de uz casnic, după cum urmează:

  • 200 lei pentru maşini de spălat rufe cu eficienţa energetică A++;
  • 300 lei pentru maşini de spălat rufe cu eficienţa energetică A+++;
  • 300 lei pentru maşini de spălat vase cu eficienţa energetică A++;
  • 400 lei pentru maşini de spălat vase cu eficienţa energetică A+++;
  • 400 lei pentru aparate de aer condiţionat, inclusiv aparate de aer condiţionat portabile, cu eficienţa energetică la răcire (A+++/ A++);
  • 300lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare cu eficienţa energetică A++;
  • 400 lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare cu eficienţa energetică A+++;
  • 200 lei pentru televizoare cu eficienţa energetică A şi A+;
  • 400 lei pentru televizoare cu eficienţa energetică A++ şi A+++.

Naţional

Un vulcan „adormit” din România ar putea erupe!

Publicat acum

pe

loading...

Un grup de cercetători străini a publicat recent un studiu din care reiese că Masivul Ciomatu-Puturosu din Carpaţii Orientali ar putea redeveni un vulcan activ.

Ultima erupţie a avut loc în urmă cu 30.000 de ani, iar „liniştea îndelungată” a vulcanului a fost considerată de mulţi drept un semn că vulcanul nu va mai erupe niciodată, informează National Geographic, potrivit Mediafax.

Un studiu publicat recent în „Earth and Planetary Science Letters” sugerează că sistemul ascunde o cameră magmatică care ar cuprinde între 20 şi 60 de kilometric cubi de lavă, scrie National Geographic.

Cu toate acestea, descoperirea nu înseamnă neapărat că va avea loc o erupţie în curând. Concluzia studiului este că vulcanul necesită, totuşi, o inspecţie mai amplă. De obicei, vulcanii care au rămas „paşnici” timp de mii de ani sunt trecuţi cu vederea de cercetători.

„Ne uităm de obicei la vulcani activi, bineînţeles pentru că aceştia arată un risc real”, spune autorul studiului, Mickael Laumonier , de la Université Clermont Auvergne, din Franţa. „Dar, nu ar trebui să uităm de alţi vulcani relativi tineri, pentru că aceştia ar putea prezenta un risc care merită analizat”, a adăugat Laumonier.

Prin combinarea unor analize geofizice şi geochimice cu simulări numerice, studiul le-a oferit cercetătorilor o imagine „uimitoare” a ceea ce „mocneşte” sub vulcanul Ciomatu. De asemenea, concluziile studiului ar putea ajuta cercetătorii să înţeleagă mai bine cum evoluează astfel de vulcani de-a lungul timpului.

Cercetătorii au ajuns la concluzia că în jur de 15% din rocile din crusta de sub Ciomatu sunt topite, dar există zone în care procentul ajunge la 45%, nivel care reprezintă punctul de cotitură în care ar putea apărea erupţii, a afirmat Michael Ackerson, curator al secţiei de roci de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Smithsonian”. Sub nivelul de 45%, sistemele vulcanice sunt blocate de roci şi nu pot erupe însă detaliile exacte ale mecanicii care duc la apariţia unui vulcan sau la reactivarea sa nu sunt cunoscute deocamdată.

Vulcanii precum Ciomatu, care nu au mai erupt în ultimii 10.000 de ani, sunt numiţi inactivi. Totuşi, această denumire este oarecum „întâmplătoare”.

Atunci când vine vorba de vulcani, „stins” este un cuvânt foarte dificil. Unii vulcani, precum faimosul Yellowstone din Statele Unite ale Americii, ar putea rămâne „adormit” timp de sute sau mii de ani între erupţii.

Unul dintre semnele care arată potenţialul de erupţie al unui vulcan este chiar magma care ar putea fi găsită sub acesta, iar studii mai vechi desfăşurate la Ciomatu sugerează ca ar putea există un pericol de erupţie. Prin studierea valurilor seismice, cercetătorii au găsit semne că ar exista o cameră magmatică.

Continuă să citești

Naţional

Sfântul Ilie, aducătorul de ploi, este sărbătorit de creştini! Obiceiuri şi tradiţii la români

Publicat acum

pe

loading...

Sfântul Ilie este sărbătorit de creştini, sâmbătă, 20 iulie, ca aducător de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă, dar şi ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, atestată prin numeroase tradiţii şi obiceiuri, scrie Mediafax.

Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul a fost fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi, care locuia în cetatea Tesve din Galaad (Israel). De la această cetate provine numele de Tesviteanul al proorocului.

Ilie se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, ziua prăznuirii sale fiind marcată în calendar cu roşu, însemnare ce nu apare în acest fel la niciun alt prooroc.

Sfântul Prooroc Ilie este una dintre cele mai interesante şi complexe figuri de sfinţi, putând fi considerat un sfânt ecumenic, deoarece este cinstit nu numai în creştinism, ci şi în iudaism şi chiar în tradiţia islamică.

Sfântul Ilie a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea regelui Ahab, în regatul Israel din Samaria.

Potrivit tradiţiei, Sovac a văzut, la naşterea lui Ilie, oameni îmbrăcaţi în veşminte albe care îl înveleau pe fiul său în haine de foc şi îi dădeau să mănânce o flacără. Preoţii templului din Ierusalim au interpretat vedenia considerând că Ilie a fost ales de Dumnezeu pentru slujirea profetică.

Vechiul Testament istoriseşte despre faptele lui Ilie în cărţile numite Regi, de unde aflăm că Sfântul Ilie ajunge la curtea regelui Ahab şi îi vesteşte acestuia că Dumnezeu va pedepsi poporul cu secetă, dacă nu va lepăda credinţa în zeul Baal. Şi pentru că regele, împreună cu poporul lui Israel, au nesocotit cele vestite de Ilie, nu a mai plouat timp de trei ani şi jumătate.

Sfântul Ilie a fost nevoit să se ascundă de mânia regelui Ahab la pârâul Cherit, în Hozeva. Potrivit tradiţiei locului, aici se află peştera în care Sfântul Ilie Tesviteanul a stat trei ani şi şase luni, înainte de a urca pe Muntele Sinai. În peştera Sfântului Ilie se păstrează icoana acestuia, în care sfântul este înfăţişat ca fiind hrănit de corbi. „Şi a zis Domnul către Ilie: «Du-te de aici, îndreaptă-te spre răsărit şi te ascunde la pârâul Cherit, care este în faţa Iordanului. Apă vei bea din acel pârâu, iar mâncare am poruncit corbilor să-ţi aducă acolo!» Şi a plecat Ilie şi a făcut după cuvântul Domnului; s-a dus şi a şezut la pârâul Cherit, care este în faţa Iordanului”, scrie în Vechiul Testament.

Corbii îi aduceau pâine şi carne, iar apă bea din pârâu. Hrana era adusă de la Templul din Ierusalim, locul unde se aduceau jertfe de pâine şi de carne. Pâinea unită cu carnea preînchipuia, astfel, Euharistia, trupul Domnului.

Spre sfârşitul anilor de secetă, pentru cunoaşterea adevăratului Dumnezeu, Sfântul Ilie îi propune regelui să ridice un jertfelnic pe Muntele Carmel, unde să se roage lui Dumnezeu mai întâi prorocii lui Baal, iar apoi el. Acesta a fost momentul în care Ilie a înlăturat cultul zeului Baal, reuşind să coboare foc din cer peste jertfa sa, ceea ce 450 de preoţi ai lui Baal nu reuşiseră să facă.

Sfinţii Părinţi spun că Moise şi Ilie au fost prezenţi la Schimbarea la Faţă de pe Tabor, pentru a li se îndeplini dorinţa de a vedea faţa lui Dumnezeu prin faţa schimbată în lumina lui Hristos. În viaţa lor pământească, ei nu au reuşit să vadă faţa lui Dumnezeu – Moise a văzut doar spatele lui Dumnezeu, pe Muntele Sinai, iar Ilie s-a retras într-o peşteră atunci când Dumnezeu a trecut în adiere de vânt.

În perioada sa pământeană, Ilie a săvârşit şi păcate, cel mai mare fiind uciderea părinţilor săi, la îndemnul diavolului. Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc trasă de cai albi înaripaţi.

În cer, Sfântul Ilie cutreieră norii, fulgeră şi trăsneşte dracii cu biciul său de foc, pentru a-i pedepsi pentru răul care i l-au pricinuit. Şi, pentru că dracii înspăimântaţi se ascund pe pământ prin arbori, pe sub streaşina caselor, în turlele bisericilor şi chiar în trupul unor animale, Sfântul Ilie trăsneşte năprasnic, pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei.

OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE SFÂNTUL ILIE

În ajunul zilei când este sărbătorit Sfântul Ilie, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă. Iar dacă în noaptea dinspre Sfântul Ilie ele visau cânepă verde, acesta era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi. Dacă în vis vedeau cânepă uscată, se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni.

Potrivit tradiţiei, în dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Şi tot de Sfântul Ilie, erau adunate plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.

Femeile duceau în această zi busuioc la biserică, pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice, atunci când copiii lor făceau bube în gură.

Tot tradiţia spune că nu era voie să se consume mere pâna la 20 iulie şi nici nu era voie ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu cădea grindina, obiceiul acesta fiind păstrat şi astăzi. Tot în 20 iulie, merele, considerate fructele Sfântului Ilie, sunt duse la biserică pentru a fi sfinţite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.

Tot de Sfântul Ilie, românii îşi aminteau şi de sufletele morţilor, în special de cele ale copiilor. Femeile chemau copii străini sub un măr, pe care îl scuturau ca să dea de pomană merele căzute. Astfel, se considera că morţii se veselesc.

Bisericile sunt pline, în această zi, cu bucate pentru pomenirea morţilor (Moşii de Sfântul Ilie), iar la casele gospodarilor se organizează praznice mari.

Se credea şi se mai crede şi astăzi că, dacă tună de Sfântul Ilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.

Oamenii mai spun că, după ziua Sfântului Ilie, vor începe ploile mari de vară.

În această perioadă, la sate, apicultorii recoltează mierea de albine, activitate numită şi retezatul stupilor. Recoltarea mierii se face, şi acum, în multe locuri, potrivit datinei, numai de către bărbaţi curaţi trupeşte şi sufleteşte, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ajutaţi de către un copil, femeile neavând voie să intre în stupină. După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele şi vecinii invitaţi la acest moment festiv, gustau din mierea nouă şi se cinsteau cu ţuică îndulcită cu miere.

Ziua Sfântului Ilie marchează şi miezul verii pastorale, când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soţiilor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.

În vechime, se obişnuia ca, tot în această zi, să se organizeze întâlniri ale comunităţilor săteşti de pe ambii versanţi ai Carpaţilor, târguri, iarmaroace şi bâlciuri, unele păstrate până în zilele noastre.

În zona Sibiului, Ilie este considerat un sfânt mânios, care i-ar pedepsi pe cei care lucrează în 20 iulie. Şi pentru că îl ştia mânios, Dumnezeu nu i-a spus niciodată când este ziua lui, te reamă să nu aducă urgie peste oameni, spune legenda.

Ca divinitate solară şi meteorologică, Sfântul Ilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile şi hotărăşte unde şi când să bată grindina.

Sărbătoarea proorocului Ilie Tesviteanul este şi ziua Aviaţiei Române, acest sfânt fiind considerat, începând din 1913, ocrotitorul şi patronul aviatorilor.

Continuă să citești

Naţional

S-a câștigat marele premiu la Loto 6/49! Ce sumă a câștigat fericitul norocos

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Loteria Română anunță că s-a câștigat marele premiu la extragerea Loto 6/49 de joi, 18 iulie. Premiul este în valoare de 4.651.706,40 lei, iar biletul norocos a fost jucat la o agenție din Comănești, județul Bacău.

„La tragerea Loto 6/49, de astăzi, 18 iulie 2019, s-a câștigat premiul de categoria I, în valoare de 4.651.706,40 lei (aproximativ 983.000 euro). Biletul norocos a fost jucat la agenția 04-030 din Comănești, județul Bacău, și a fost completat cu trei variante simple la Loto 6/49, prețul biletului fiind de doar 15,50 lei”, anunță Loteria Română într-un comunicat.

Acesta este cel de-al treilea câștig de categoria I obținut în acest an la Loto 6/49. Ultima dată, premiul de categoria I la Loto 6/49 a fost câștigat în data de 2 iunie și a fost în valoare de 2.898.134,80 lei.

Conform Regulamentului privind organizarea și administrarea jocurilor loto, câștigătorul are la dispoziție 90 de zile începând cu dată tragerii pentru a-și revendica premiul.

Numerele extrase la loto joi, 18 iulie
Rezultatele extragerii loto din 18 iulie 2019:

Loto 6 din 49: 41, 16, 27, 24, 4, 37

Joker: 9 + 1, 31, 12, 44, 5

Loto 5 din 40: 30, 19, 6, 20, 26, 28

Noroc: 1269497

Super Noroc: 946602

Noroc Plus: 480312

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare