Conectează-te cu noi

Naţional

Nu uitați! România trece, la noapte, la ORA DE VARĂ! Cum potrivim ceasurile

Publicat acum

pe

loading...

Ultima duminică a lunii martie aduce cu sine schimbarea de la ora de iarnă la cea de vară. Mai exact pe 31 martie, românii îşi vor da ceasurile înainte pentru a trece la ora de vară.

În fiecare an, în ultima duminică a lunii martie, românii îşi dau ceasul cu o oră înainte, deoarece România trece la ora de vară. Mai exact, în noaptea ce desparte 30 martie de 31 martie 2019, toate ceasurile din România vor fi date cu o oră înainte. Ora 03:00 va deveni ora 04:00.

Ziua de 31 martie va avea doar 23 de ore, în loc de 24 de ore din această cauză. Ceasurile se vor da înainte în acelaşi moment în toate ţările Uniunii Europene.

Ora de vară a fost prima dată propusă de un entomolog din Noua Zeelandă, George Vernon Hudson, în 1895. 110 ţări din întreaga lume folosesc astăzi acest mecanism. În Europa, Islanda este singura ţară care nu foloseşte ora de vară. Rusia a început să aplice acest sistem din 1981, însă a renunţat după 20 de ani, pe motiv că nu vrea să streseze cetăţenii.

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Până în 1939 ora de vară a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie (în 1932: 22 mai), ora 00:00 şi prima duminică din octombrie, ora 01:00 (ore locale). Între 1 aprilie 1940, ora 00:00, şi 2 noiembrie 1942, ora 03:00, ora de vară a fost în vigoare permanent în România.

Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată. Ora de vară a fost reintrodusă în România începând cu 1979. În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună.

Din 1997, ora de vară începe în România în ultima duminică din martie şi se încheie în ultima duminică din octombrie, la fel ca în toate ţările europene.

Cum ne afectează trecerea la ORA DE VARĂ

Medicii sunt de părere că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de vară, deoarece trebuie să se trezească cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit.

Pentru cei care suferă de anumite probleme de sănătate, efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mai serioase.

Cei mai mulţi dintre noi îşi vor ajusta ceasul biologic destul de rapid. După câteva zile se vor obişnui cu noul program„, spune Xiaoyong Yang, un profesor asistent la Universitatea Yale.

Totuşi, pentru anumite grupuri de oameni, cei care suferă de depresie sau de probleme cardiace, unele cercetări sugerează că (n.r. ei) dezvoltă un risc mai mare de sinucidere, respectiv, atacuri de cord„, spune Yang.

Studiile au demonstrat că pe perioada de vară sunt mai puţine infracţiuni şi accidente rutiere, iar oamenii consumă mai puţină energie electrică. De asemenea, ţările cu mai multe ore de lumină naturală au locuitori mai fericiţi.

După ce ceasurile vor fi date înainte cu o oră, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (numit impropriu şi GMT) va fi de trei ore.

Pe perioada lunilor de vară, când soarele răsare la ora 4.30 şi apune la ora 20.00, s-a recurs la această convenţie, aplicată în România din anul 1979, pentru folosirea optimă a luminii naturale şi reducerea iluminatului artificial.

În conformitate cu Convenţia fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus.

Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, ce trece prin localitatea Greenwich, din Marea Britanie, în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2. România se află în fusul orar 2.

Naţional

Iohannis solicită sesiune extraordinară pentru alegerea primarilor în două tururi

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, luni, că a trimis Parlamentului solicitarea de a convoca sesiune extraordinară pentru asumarea răspunderii Guvernului pe legea privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin, scrie Agerpres.

Potrivit şefului statului, sesiunea ar urma să aibă loc în perioada 27 – 31 ianuarie.

Tocmai am trimis la Parlament scrisorile prin care solicit convocarea celor două Camere în sesiune extraordinară. Solicit această sesiune extraordinară pentru a discuta angajarea răspunderii Guvernului pentru alegerea primarilor în două tururi. Sesiunea extraordinară urmează să aibă loc săptămâna viitoare, între 27 şi 31 ianuarie”, a spus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

El a subliniat că toate demersurile care sunt conforme cu Constituţia sunt legitime.

Restul, este decizie politică. Evident, un politician, un partid politic vine cu acele propuneri pe care le consideră oportune. Important este să fie constituţionale şi legale. (…) Există anumite recomandări pe care le considerăm extrem de importante, dar există anumite discuţii care nu s-au concretizat în recomandări şi sunt vehiculate de unii politicieni drept recomandări. (…) Da, este bine să ţinem cont de ceea ce se întâmplă şi în restul Uniunii Europene, fiindcă nu vrem să facem notă discordantă, vrem să fim parte din Uniunea Europeană şi în acest domeniu”, a susţinut Iohannis.

El şi-a arătat din nou scepticismul cu privire moţiunea de cenzură.

Şeful statului a afirmat că alegerea primarilor în două tururi de scrutin nu ar intra în contradicţie cu alegerea preşedinţilor de Consilii judeţene din rândul consilierilor judeţeni.

Nu există niciun fel de contradicţie, fiindcă o comunitate îşi alege un primar. O comunitate, o localitate are o identitate de comunitate locală. Această identitate, la nivel judeţean, fie nu există, fie este extrem de diluată şi nu putem să facem comparaţie între reprezentativitatea unui primar şi reprezentativitatea unui preşedinte al Consiliului judeţean. Pentru primar sunt de părere că este foarte bine să fie ales din două tururi, iar pentru preşedintele Consiliului judeţean părerea mea este că trebuie să fie ales de consilierii judeţeni, din rândul Consiliului Judeţean”, a explicat Klaus Iohannis.

În scrisorile transmise preşedinţilor celor două Camere, Teodor Meleşcanu şi Marcel Ciolacu, Iohannis cere sesiune extraordinară având în vedere decizia Guvernului de a-şi angaja răspunderea asupra proiectului privind modificarea şi completarea Legii 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii 393/2004 privind statutul aleşilor locali.

De asemenea, el invocă faptul că reglementările cuprinse în această iniţiativă legislativă urmăresc asigurarea cadrului normativ necesar pentru realizarea unei legături mai durabile între alegători, aleşi şi comunitatea locală, cu implicaţii directe asupra bunei funcţionări a autorităţilor locale. Proiectul vizează măsuri urgente într-un domeniu de maximă importanţă pentru societate, indică şeful statului.

Acest proiect de lege reprezintă ordinea de zi a sesiunii extraordinare a cărei convocare a solicit”, a scris Iohannis.

Săptămâna trecută, şeful statului a declarat că sprijină demersul Guvernului de a-şi angaja răspunderea în Parlament cu privire la alegerea primarilor în două tururi de scrutin şi că va solicita întrunirea Parlamentului în sesiune extraordinară.

Continuă să citești

Naţional

Blue Monday 2020 | 20 ianuarie, „cea mai deprimantă zi” din acest an

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Cea de-a treia zi de luni a anului, care în 2020 cade pe 20 ianuarie, este considerată a fi cea mai deprimantă zi a anului, la această concluzie ajungând un psiholog britanic care a creat o formulă matematică pentru a identifica cele mai dificile momente ale anului, transmite Mediafax.

Teoria despre „Blue Monday” (Lunea tristă, n.r.) a apărut în 2005, când psihologul britanic Cliff Arnall a creat o formulă matematică elaborată pentru a calcula cele mai îngrozitoare zile ale anului.

Psihologul a luat în considerare condiţile meteo din această perioadă, facturile la utilităţi, datoriile, nivelul motivaţional, sărbătorile de iarnă, precum şi faptul că mulţi oameni urăsc zilele de luni. Astfel, Cliff Arnall a stabilit că cea de-a treia zi de luni a anului este cea mai deprimantă zi, având în vedere că, în această perioadă, oamenii manifestă o stare de tristeţe, inactivitate şi consumă carbohidraţi în exces.

Însă această teorie a psihologului a fost cauza unor dispute, întrucât acesta a creat formula ca parte a unei campanii de marketing pentru o companie de turism.

La origine, „Blue Monday” a făcut parte dintr-o campanie publicitară, lansată de o agenţie de turism – Sky Travel -, care promova avantajele călătoriilor realizate în luna ianuarie.

Ideea a fost preluată apoi şi de un producător de îngheţată, într-o altă campanie publicitară, care promova, în iunie, produsele acelei companii, profitând de conceptul opus lui „Blue Monday – cea mai fericită zi a anului.

În 2016, potrivit aceloraşi specialişti, cea mai fericită zi a anului va corespunde datei de 17 iunie, a treia zi de vineri din luna respectivă.

Un studiu realizat pe un eşantion de 2.000 de britanici a arătat că persoanele care stau lângă fereastră sau care ies la plimbare pot scăpa mai uşor de starea de depresie din această perioadă a anului. De asemenea, experţii recomandă sporturile specifice iernii sau, dacă vremea este mult prea friguroasă, exerciţiile la sală.

Continuă să citești

Naţional

Crește ajutorul de deces. Asigurații sau pensionarii vor primi aproape 5.500 de lei

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Valoarea ajutorului de deces pentru asiguraţi sau pensionari creşte în acest an la 5.429 lei, conform Legii bugetului asigurărilor de stat pentru 2020 publicate în Monitorul Oficial. Şi cuantumul indemnizaţiei pentru rudele celor decedaţi va fi mmajorat la 2.715 lei, scrie Mediafax.

Potrivit legii menţionate este majorată valoarea ajutorului de deces de la 5.163 de lei la 5.429 de lei. De asemenea, indemnizaţia rudelor persoanelor care au decedat este majorată în acest an de la 2.582 de lei la 2.715 lei.

Potrivit articolului 16, Capitolul III din Legea Bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020, cuantumul ajutorului de deces este stabileşte în următoarele cazuri, după cum urmează:

„a) asiguratului sau pensionarului, la 5.429 lei; b) unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, la 2.715 lei”, arată articolul respectiv.

De asemenea, potrivit Legii în vigoare, veniturile pentru bugetul ajutorului de şomaj pentru anul 2020 va fi de de 2,1 miliarde de lei, cu cheltuieli în valoare de 1,9 miliarde de lei.

Comparativ cu 2019, excendul bugetului ajutorului de şomaj este mai mic în acest an. În 2020 sunt 256 milioane lei, faţă de 320 milioane lei excedent în bugetul ajutorului de şomaj de anul anul anterior.

Salariul minim brut a fost majorat, începând cu 1 ianuarie 2020, de la 2.080 de lei la suma de 2.230, iar pentru personalul încadrat pe funcţii unde sunt necesare studiile superioare, salariul minim rămâne de 2.350 de lei lunar.

Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor de stat pentru anul 2020 au fost promulgate, luni, de preşedintele Klaus Iohannis, după ce Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament pe cele două acte normative pe 23 decembrie 2019.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare