DEJ | Orășelul de la marginea orașului. „Mall-ul industrial” al județului Cluj

În timp ce reşedinţa de judeţ se profilează tot mai mult pe clădiri de birouri unde oamenii stau în faţa computerelor, municipiul Dej devine o zonă industrială profilată pe producţie. Parcul industrial va grupa până la 10 hale şi 6.000 de angajaţi şi va fi o platformă complexă, cu zonă de agrement, lac, magazine şi restaurant, potrivit Ziua de Cluj.

„Toată lumea face acum la Cluj clădiri de birouri, dar trebuie să avem şi producţie, iar noi mergem pe această direcţie. Mai mult decât atât, vrem să dăm în folosinţă un incubator de afaceri pe 10.000 mp unde să se poată dezvolta orice întreprinzător din zonă care are un prototip, o idee de produs. Eu i-am zis mall industrial, în analogie cu mall-urile comerciale, unde găseşti o diversitate de magazine, cu profil diferit. Noi le vom asigura aici condiţii de lucru moderne, apă curentă, gaz, energie, internet.

De exemplu, există în apropiere un producător de mobilier din fier forjat care face acum acest lucru într-un grajd, dar livrează numai în Franţa; acesta şi-ar găsi locul potrivit aici. Să ne înţelegem: şi multinaţionalele sunt bune, creează multe locuri de muncă, atât doar că Ministerul Finanţelor Publice trebuie să creeze condiţiile legale pentru ca acestea să lase bani şi aici, de exemplu să reinvestească profitul”, consideră Adriana Cristea, preşedintele Arc Parc Dej (APD), conform Ziua de Cluj.

Producţie pentru Lafayette şi Armani

Parcul industrial privat grupează acum patru grupuri internaţionale, majoritatea profilate pe producţia de piese auto: Trelleborg AB (Suedia) – 8.000 mp, IMM Hydro Est (Italia) – 6.500 mp, Sauter Turning Process (Germania) – 5.500 mp, Fujikura Automotive (Japonia) – 4.500 mp. Investiţiile totale din APD se ridică până acum la peste 30 de milioane de euro: numai Trelleborg şi Sauter au adus tehnologie de 16 milioane de euro.

Negocieri se poartă cu un producător de saltele cu o unitate de producţie în Europa de Est care a solicitat o suprafaţă de până la 10.000, iar în aproprierea clădirii administrative există cerere de spaţiu din partea unui producător de pungi pentru Galeriile Lafayette şi pentru brandul Armani. În prezent, între unităţile de producţie germană şi italiană se ridică o hală de 6.300 mp.

La rândul său, clădirea administrativă, cu 2.000 mp, găzduieşte 13 de întreprinderi mici şi mijlocii din domeniile contabilitate, construcţii, consultanţă, protecţia muncii, dar este solicitată integral de o companie informatică, iar în acest caz întreaga activitate de aici va fi transferată în perimetrul viitorului incubator, potrivit sursei citate.

Platforma APD se întinde pe 40 ha, dintre care 7 ha vor găzdui, în zona incubatorului de afaceri (alături de care vor fi amplasate un service auto şi o staţie de alimentare cu carburant), şi trei blocuri pentru angajaţi, cu 300 de apartamente şi garsoniere, situate lângă lacul deja amenajat. Zona urmează să cuprindă un supermarket, un restaurant şi o grădiniţă pentru copiii angajaţilor.

Se conturează un mini-oraş

APD este furnizor de gaz şi energie electrică, iar strategia vizează construirea unei centrale producătoare de energie care să valorifice nu numai deşeurile produse de agenţii economici din perimetru, ci şi cei din municipiu, reducând astfel cantitatea de deşeuri care se ducea de la Dej la Cluj-Napoca.

De doi ani, APD şi-a constituit propria societate de construcţii, care are acum 27 de angajaţi, şi care îi permite astfel să reducă substanţial costurile de construcţie, demers care se reflectă şi în chiria finală percepută investitorilor.

APD este ocupat acum în proporţie de 35%, având 1.300 de angajaţi, iar după ce toate halele construite aici vor fi ocupate, acesta va găzdui până la 6.000 de salariaţi. Modelul de la Dej urmează să fie replicat şi la Iaşi de către APD, zona fiind interesantă pentru investitori din perspectiva forţei de muncă disponibile.

Pe de altă parte, APD este înconjurat de capacităţi de producţie din afara perimetrului parcului care găzduiesc alţi 1.700 de angajaţi. Cu alte cuvinte, cu familii cu tot, în jur de 25.000 de oameni vor depinde de acest obiectiv industrial.

Titlul de parc industrial este actul administrativ emis solicitantului de către organul de specialitate al administraţiei publice centrale care conferă platformei industriale ori terenului destinat parcului industrial regimul juridic de parc industrial prevăzut de legea nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale.

50.000 de euro de încasat de la municipalitate

Conducerea APD a semnalat Primăriei Dej că, deşi deţine titlul de parc industrial şi trebuie să aibă facilităţi fiscale prevăzute în legislaţie, nu a beneficiat decât în 2013, în urma unei decizii judecătoreşti, de scutiri de impozit pe terenuri şi pe clădiri, situaţie existentă în doar trei localităţi din ţară. „Este vorba despre o sumă de 50.000 de euro pe care am putea să o folosim pentru dezvoltare. Răspunsul primit de la municipalitate este că ei nu ştiau dacă pot să aplice singuri scutirile sau este nevoie de o hotărâre de consiliu local”, spune preşedintele APD.

Semne bune pentru zona Dejului

Omul de afaceri Ioan Tecar a beneficiat până acum, prin grupul Pehart Tec, controlat de fondul de investiţii Abris Capital Partners, o facilitate de credit de 24 de milioane de euro pentru finanţarea fabricilor sale de la Dej (județul Cluj) şi Sebeş (județul Alba), având o capacitate de 100.000 tone/an de hârtie tissue, respectiv 30.000 de tone produs finit. O altă iniţiativă aparţine grupului Serviciile Comerciale Române care şi-a propus să repornească fabrica de celuloză şi hârtie Someş Dej prin acţionarul Chimcomplex Borzeşti, iniţativă încă neconcretizată.

Parcuri industriale în Transilvania

• Braşov (11): Braşov, Zărneşti,Săcele, Codlea, Făgăraş, Victoria, Prejmer
• Cluj (9): Tetarom I-IV, Turda I-II, Poieni, Dej, C. Turzii
• Bihor (3): Eurobusiness I-II, Oradea
• Sibiu (3): Sibiu, Mediaş, Şura Mică
• Timiş (3): Sînandrei I-II, Giarmata
• Alba (2): Cugir, Ocna Mureş
• Hunedoara (2): Hunedoara, Călan
• Arad (1): Arad
• Bistriţa-Năsăud (1): Bistriţa Sud
• Covasna (1): Sf. Gheorghe
• Sălaj (1): Sălaj
• Satu Mare (1): Petreşti
• Mureş (1): Târgu-MureşSursa: MDRAP

Facilităţi acordate parcurilor industriale

• scutire de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinației sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului industrial
• scutire de la plata impozitului pe terenuri, corespunzător terenului aferent parcului industrial
• scutire de la plata impozitului pe clădiri, corespunzător clădirilor care fac parte din infrastructura parcului industrial
• scutiri, numai cu acordul autorităților administrației locale, de la plata oricăror taxe datorate bugetelor unităților administrativ-teritoriale pentru eliberarea oricăror certificate de urbanism, autorizații de construire sau de desființare de construcții pentru terenurile și clădirile din infrastructura parcului
• alte facilități ce pot fi acordatede autoritățile administrației publice locale

Sursa – ziuadecj.realitatea.net