Conectează-te cu noi

Naţional

Pensii speciale pentru aleșii locali! Codul administrativ a fost adoptat de Senat

Publicat acum

pe

Plenul Senatului a adoptat luni propunerea legislativă privind Codul administrativ al României, printre prevederi regăsindu-se şi introducerea pensiilor speciale pentru aleşii locali, care vor fi suportate din bugetul de stat, scrie Mediafax.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 85 de voturi „pentru”, 11 abţineri şi 21 de voturi „împotrivă”.

Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare”, se arată în articolul 248 din proiectul Codului administrativ.

Tot în proiectul de lege adoptat se arată că pensiile speciale ale aleşilor locali vor fi suportate din bugetul de stat prin bugetul ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice.

Nu vor beneficia de indemnizaţii speciale primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea de infracţiuni.

Astfel, un primar de comună va primi o indemnizaţie de 800 de lei, în timp ce primarul general al Capitalei va primi o indemnizaţie de 1.400 de lei. Edilii care au avut trei mandate vor primi, la încetarea acestora, suma propusă pentru un mandat înmulţită cu trei.

Impactul urmează să fie făcut de Ministerul Finanţelor. La primarii de comună în jur de 800 de lei înseamnă această indemnizaţie, iar primarul Capitalei de 1.400 de lei pentru un mandat. Sunt vreo 200 de cazuri de primari de comune cu peste trei mandate”, a menţionat preşedintele Comisiei speciale, Marcel Ciolacu.

O altă prevedere din proiectul de lege adoptat prevede: „Indemnizaţia pentru limită de vârstă se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0.40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată”, potrivit art.248.

De asemenea, prin eliminarea literei f din articolul 262 al Codului administrativ, primarii şi primarii generali nu mai sunt declaraţi incompatibili în exercitarea calităţii de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială. Astfel, aceştia pot avea întreprinderi individuale sau de familie, însă, ei nu pot să facă afaceri cu instituţiile publice, inclusiv cu primăriile, potrivit preşedintelui Comisiei speciale pentru elaborarea Codului administrativ, Marcel Ciolacu.

În Plenul Senatului, în timpul dezbaterilor senatorul USR, Florina Presadă şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la amendamentele aduse Codului penal, începând discuţia şi despre mitingul iniţiat de PSD sâmbăta trecută, moment în care preşedintele care conducea Plenul, Claudiu Manda, a invitat-o în bancă pe senatoare, menţionând: „Rămâne cum a spus Brăiloiu”, făcând aluzie la jignirea pe care Băiloiu i-a adus-o senatoarei la sfârşitul anului trecut.

Senatul a fost primă cameră sesizată, forul decizional fiind Camera Deputaţilor.

 

FOTO – Arhivă

Naţional

Liber la angajări la stat! „Primăriile sunt un fel de SRL al primarului. În sectorul medical se aplică regula 2 la 1”

Publicat acum

pe

Angajatorii din sectorul „sănătate şi asistenţă socială“ au creat 13.700 de noi locuri de muncă în ultimul an, efectivul de salariaţi din acest sector ajungând la 386.200 de persoane în luna iulie a acestui an, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

De asemenea, instituţiile de stat din sectorul „administraţie publică şi apărare“ au creat 3.300 de noi locuri de muncă în perioada iulie 2017- iulie 2018, astfel că numărul de salariaţi din acest domeniu a ajuns la 207.900 de persoane în iulie 2018, arată Ziarul Financiar.

În sănătate şi în administraţia publică s-a majorat numărul de salariaţi pentru că au crescut salariile. Primăriile au liber la ora actuală să angajeze oricât, sunt un fel de SRL al primarului, câtă vreme există bani, pot angaja cât vor. În sectorul medical, efectivul de personal a crescut deoarece au crescut salariile, era deficit de personal şi se aplică regula 2 la 1: la 2 angajaţi plecaţi din sistem, poţi angaja unu“, a explicat Bogdan Hossu, lide­rul confederaţiei sindicale Cartel Alfa, conform sursei citate.

Pe de altă parte, în învăţământ numărul de salariaţi a scăzut în ultimul an cu 3.100 de persoane, ajungând la 346.500 de persoane în iulie 2018.

 

FOTO – Arhivă

Continuă să citești

Naţional

DECLIN demografic accentuat: România a pierdut anul trecut 120.000 de locuitori

Publicat acum

pe

La 1 ianuarie 2018, populaţia rezidentă a României a fost de 19,5 milioane de persoane, în scădere cu 120,7 mii, faţă de perioada similară din 2017, scăderea fiind cauzată de sporul negativ, numărul persoanelor decedate depăşind numărul născuţilor vii cu 71.125 de persoane, anunţă INS.

Populaţia urbană, precum şi cea de sex feminin sunt majoritare (53,8%, respectiv 51,1%). Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze (ridicându-se la 116,9 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani), ecartul dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi peste şi populaţia tânără de 0 14 ani ajungând la 513 mii persoane (3,5 milioane faţă de 3,03 milioane de persoane), în creştere faţă de 439 mii persoane la 1 ianuarie 2017.

Institutul Naţional de Statistică (INS) arată în datele centralizate că raportul de dependenţă demografică a crescut de la 50,1 la 50,9 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte.

Soldul migraţiei internaţionale temporare de lungă durată a fost negativ (-53.381 persoane). La 1 ianuarie 2018, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 10,4 milioane de persoane, în scădere cu 0,3% faţă 1 ianuarie 2017. Populaţia feminină la 1 ianuarie 2018 a fost de 9,9 milioane, în scădere cu 0,6% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2017 remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 114,4 (la 1 ianuarie 2017) la 116,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2018).

Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie s-a menţinut la valoarea determinată pentru 1 ianuarie 2017 (15,6%), în timp ce ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a înregistrat o creştere de 0,4 puncte procentuale (de la 17,8% în 2017 la 18,2% la 1 ianuarie 2018). Astfel, raportul de dependenţă demografică a crescut de la 50,1 (la 1 ianuarie 2017) la 50,9 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2018). România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul de emigrare constituind cea de a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării”, precizează Institutul Naţional de Statistică.

Soldul migraţiei internaţionale în anul 2017 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu peste 53 mii persoane. În cursul anului 2017, bărbaţii au emigrat într-o proporţie mai mare decât femeile (50,9%). Şi în rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (53,5%).

Potrivit INS, populaţia rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor (cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie) care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.

 

Sursa – Mediafax

Continuă să citești

Naţional

Care sunt prevederile OUG pe legile justiţiei adoptate de Guvern

Publicat acum

pe

Tudorel Toader a prezentat, luni, prevederile OUG pe legile justiţiei care a fost adoptată de Guvern, precizând că sunt schimbări în privinţa detaşărilor procurorilor, că interviurile pentru procurorii-şefi vor fi transmise în direct, arhivate şi văzute de oricine şi că ministrul poate sesiza IJ.

„Se măreşte vechimea pentru cei în magistratură, pentru cei care vor dovedi funcţia de procuror general ÎCCJ, prim-adjunctul, funcţiile de conducere de la DNA şi DIICOT, care va fi durata de vechime minimă de 15 ani. Deci de la 8 ani la 15 ani”, a declarat Tudorel Toader.

Ministrul a spus că prin OUG se stabilesc şi paşii de urmat referitor la numirea procurorilor de rand înalt. Astfel, sunt introduse în lege interviuri transmise în direct pentru procurorii-şefi, care vor fi arhivate şi vor putea fi văzute de oricine.

„La nivelul Ministerului Justiţiei, când se fac acele interviuri pentru a se propune preşedintelui candidaturile la nivel de rang înalt, Comisia a spus să dăm dovadă de mai multă transparenţă. Am preluat de la CSM respectivele interviuri şi susţineri de proiecte manageriale şi vor fi transmise în direct, vor fi arhivate şi vor putea fi văzute de oricine e interesat”, a precizat Toader.

Schimbări sunt şi în ceea ce priveşte detaşările procurorilor. Procurorul general nu va mai decide detaşările de la parchete, ci Secţia pentru Procurori a CSM.

„Astăzi când vorbim, detaşările de procurori, inclusiv în funcţii de conducere, se realizează de către Secţia de procurori, când e vorba de parchete de pe lângă Curtea de Apel, de la judecătorii. Detaşarea, delagarea o dispune procurorul general al României. S-a vorbit de separarea carierelor între procurori şi judecători, ca să decidă Secţia procurori CSM în privinţa carierei procurorilor, iar secţia judecători a CSM să decidă la CSM”, a completat Toader.

La DIICOT şi DNA, creşte vârsta la 10 ani de experienţă în profesie, pentru a accede în funcţia de procuror la aceste structuri. „Am eliminat posibiltatea revocării procurorului din structura DNA, DIICOT de către procurorul şef în prezenta avertismentului, cea mai mică sancţiune. Viitorii procurori care vor funcţiona la Secţia de investigare a infracţiunilor în justiţie vor beneficia de procurori detaşaţi în condiţiile legii”, a spus Toader.

O altă prevedere a OUG este cea potrivit căreia ministrul Justiţiei poate sesiza Inspecţia Judiciară.

„Comisia de la Veneţia a reţinut faptul că cei doi reprezentanţi ai societăţii civile în CSM nu au drept de vot în plenul CSM. Şi ne scrie Comisia de la Veneţia cât de important e ca aceştia să aibă drept de vot. Înţeleg acum că dezinformarea e cauza. Constituţia spune că reprezentanţii societăţii civile participă la plenul CSM, cu drept de vot. E adevărat că în lege nu scria explicit că au drept de vot, dar cei doi reprezentanţi ai CSM întotdeauna au participat la plen şi au avut drept de vot. Dar ca să fie limpede reprezentanţii societăţii civile participă cu drept de vot la lucrările plenului CSM, astfel cum scrie în Constituţie. Ministrul Justiţiei poate sesiza Inspecţia Judiciară pentru a se stabili dacă sunt săvârşirite abateri disciplinare de procurori. Numai de procurori, subliniez. Prin raportare la 132 din Constituţie care spune că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei. Autoritatea ar fi pur declarativă, dacă nu ai avea şi un instrument juridic”, a precizat ministrul Justiţiei.

O altă modificare se referă la revocarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. „Faptul că membrii CSM pot fi revocaţi din funcţie, dacă citez „pierd încrederea celor care i-au ales”. Ori încrederea e factor de natură subiectivă care nu poate fi cuantificat şi atunci acelaşi lucru în care eu am încredere, altul să nu aibă încredere. Această abordare subiectivă nu trebuie să se reflecte în statutul unui membru al CSM. E recomandarea Comisiei de la Veneţia. Am eliminat-o şi am preluat elemente procedurale primite de la reprezentanţi ai CSM”, a completat Toader.

Ordonanţa de urgenţă prevede şi o serie de modificări în ceea ce pruveşte amânarea pensionării anticipate a magistraţilor. Dacă varianta iniţială a OUG prevedea amânarea pensionărilor anticipate până pe 31 decembrie 2022, cea adoptată de Guvern luni prevede amânarea doar până la finele anului 2019. „Pentru a ţine echilibrul între dorinţa unora de a se pensiona la 20 de ani în profesia de magistrat, de a răspunde preocupărilor Comisiei de la Venetia, s-a adoptat soluţia amânării până la finele lui 2019, timp în care se va vedea cum se aşează sistemul”, a declarat ministrul, conform Mediafax.

Guvernul a adoptat, în şedinţa de luni, ordonanţa de urgenţă care aduce modificări Legilor Justiţiei.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare