Conectează-te cu noi

Politic

REGULI de respectat în campania electorală pentru alegerile europarlamentare

Publicat acum

pe

loading...

Campania electorală pentru alegerile europarlamentare a început, oficial, ieri şi se termină pe 25 mai 2019, ora 7:00.

În perioada menţionată, partidele politice, dar şi candidaţii independenţi, vor trebui să respecte reglementările din Legea nr. 33/2007 şi 334/2006 privind finanţarea partidelor şi campaniile electorale. MEDIAFAX vă prezintă regulile pe care orice candidat va trebui să le respecte în această perioadă.

Sunt interzise în această perioadă materialele de propagandă. respectiv orice material scris, audio sau video care: se referă în mod direct la un candidat sau partid politic care participă la alegeri, clar identificat; este utilizat în perioada campaniei; are obiectiv electoral şi se adresează publicului larg; depăşeşte limitele activităţii jurnalistice de informare a publicului.

Astfel, legal vorbind, bannerele, posterele sau orice alte materiale realizate şi distribuite înainte de această dată nu sunt considerate materiale electorale, ci sunt produse prin care se promovează partidul; un partid se poate promova oricând, chiar şi între alegeri, urmând ca sumele respective să fie declarate către Autoritatea Electorală Permanentă.

De asemenea, potrivit Legii, sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.

Legea prevede că, în perioada campaniei electorală, partidele politice şi candidaţii independenţi pot achiziţiona şi utiliza numai următoarele tipuri de materiale de propagandă:

-afişe cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură;
– afişe prin care se convoacă o reuniune care vor avea 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură şi vor fi amplasate în locurile speciale pentru afişaj;
– materiale de propagandă audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală;
– publicitate în presa scrisă;
– materiale de propagandă online;
– broşuri, pliante şi alte materiale tipărite din aceeaşi categorie.

„Partidele politice au obligaţia de a imprima sau de a utiliza pe materialele de propagandă tip afiş, broşuri, pliante, alte materiale tipărite şi cele din presa scrisă, cel puţin următoarele date: denumirea partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care le-a comandat; denumirea operatorului economic care le-a realizat; codul unic de identificare primit de la Autoritatea Electorală Permanentă; tirajul, în cazul afişelor, broşurilor, pliantelor şi a altor materiale tipărite din aceeaşi categorie”, potrivit Legii de finanţare a partidelor şi campaniile electorale.

Potrivit legii în vigoare, până la începerea campaniei electorale partidele politice pot să amplaseze panouri electorale în locurile speciale pentru afişajul electoral.

„Primarii sunt obligaţi ca după expirarea termenului de depunere a candidaturilor, dar până la începerea campaniei electorale, să stabilească, prin dispoziţie, locuri speciale pentru afişajul electoral, în care să amplaseze panouri electorale, ţinând seama de numărul partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri, precum şi al candidaţilor independenţi. În acelaşi termen, dispoziţia primarului se aduce la cunoştinţă publică prin afişare la sediul primăriei.Locurile speciale pentru afişaj trebuie să fie stabilite în locuri publice frecventate de cetăţeni, astfel încât participanţii la alegeri să le poată folosi fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective. În prealabil, primarii sunt obligaţi să asigure înlăturarea din spaţiul public a oricăror materiale de propagandă electorală rămase de la campaniile electorale precedente”, prevede Legea în vigoare.

Un afiş electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură.

Începând cu 48 de ore înainte de ziua votării şi până la închiderea urnelor se interzice prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă.

După încheierea campaniei electorale, este obligatorie numai îndepărtarea materialelor electorale de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare.

„Îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare se dispune de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi se realizează prin persoanele desemnate de primar în acest scop.Prin continuarea propagandei electorale după data încheierii campaniei electorale se înţelege afişarea, lansarea sau distribuirea de materiale electorale de orice tip, precum şi difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate, după data de 25 mai, ora 07.00”, potrivit Legii în vigoare.

Alegerile pentru Parlamentul European au loc, anul acesta, pe data de 26 mai. La aceste alegeri BEC a validat, din partea României, candidaturile a 13 partide şi trei candidaţi independenţi.

Politic

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. AEP aprobă încă 270 de secţii de votare în străinătate

Publicat acum

pe

loading...

Autoritatea Electorală Permanentă a aprobat, printr-o hotărâre, încă 270 de secţii de votare în străinătate pentru alegerile prezidenţiale din luna noiembrie AEP a precizat că acum sunt 714 secţii aprobate.

Înfiinţarea celor 270 de secţii de votare a fost făcută de către AEP la propunerea misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare.

„Numărul secţiilor de votare din străinătate aprobate până în prezent de Autoritatea Electorală Permanentă a ajuns la 714, din cele 838 de secţii de votare preconizate a fi înfiinţate la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. Autoritatea Electorală Permanentă a aprobat, prin Hotărârea nr. 37/2019, propunerile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare privind sediile a încă 270 de secţii de votare, pe lângă cele 444 aprobate anterior, noile propuneri fiind transmise de Ministerul Afacerilor Externe în data de 11 octombrie 2019”, anunță AEP.

Campania pentru alegerile prezidenţiale a început sâmbătă, 12 octombrie şi se încheie pe 9 noiembrie.

Scrutinul are loc pe 10 noiembrie, iar votul pentru al doilea tur a fost programat pentru data de 24 noiembrie. Românii din străinătate vor vota între 8 şi 10 noiembrie şi, la al doilea tur, între 22 şi 24 noiembrie.

Continuă să citești

Politic

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Cine sunt cei 14 candidați intrați în cursă

Publicat acum

pe

loading...

Românii sunt așteptați în secțiile de votare în 10 și 24 noiembrie, pentru a-l alege pe cel care va conduce România în următorii cinci ani. În cursa pentru mandatul de președinte au intrat 14 candidați.

Ordinea în care cei 14 candidați apar pe buletinul de vot a fost stabilită de către Biroul Electoral Central (BEC) prin tragere la sorți.

1. Primul este chiar președintele Klaus Iohannis, care își dorește un al doilea mandat la Palatul Cotroceni. Este susținut de PNL. Născut la Sibiu, are 60 de ani și a absolvit Facultatea de Fizică de la Cluj. A fost profesor de fizică, iar apoi inspector școlar. Vreme de 14 ani, între 2000 și 2014, a fost primar al municipiului Sibiu. A câștigat primul mandat de președinte cu peste 6, 2 milioane de voturi, după o finală cu Victor Ponta.

2. Pe poziția a doua a buletinului de vot găsim un fost ambasador în Danemarca și Islanda. Theodor Paleologu, 46 de ani, a renunțat la diplomație pentru a intra în politică în 2008. A fost ales deputat de București (PDL/PMP) și a deținut postul de ministru al Culturii timp de un an. A studiat Filosofia la Sorbona și are un doctorat în științe politice la Universitatea Ludwig Maximilian din München. Este susținut de PMP.

3. Dan Barna, propus de alianța USR – PLUS pentru funcția de președinte, este pe poziția a treia a buletinului de vot. Deputat și președinte al Uniunii Salvați România, s-a născut în urmă cu 44 de ani la Sibiu și este jurist de profesie. În 2016 a fost secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene în guvernul Cioloș.

4. Următorul candidat, pe poziţia a patra a buletinului de vot este liderul UDMR, Kelemen Hunor. Are 51 de ani și este deputat din anul 2000. A fost ministru al Culturii în două rânduri. Kelemen Hunor are specializări în medicină veterinară, dar și în filosofie. Este autorul unui roman și a mai multor volume de poezie. Pentru activitatea literară a obținut în anul 1995 Premiul Uniunii Scriitorilor.

5. Viorica Dăncilă este candidatul PSD la funcția de președinte al României. A ajuns la conducerea Guvernul României în ianuarie 2018, iar din luna mai a acestui an a preluat conducerea PSD, după încarcerarea fostului lider, Liviu Dragnea. Viorica Dancilă a fost europarlamentar între 2009 și 2018. Născută la Roșiorii de Vede, are 55 de ani, este absloventă a Institutului de Petrol și Gaze din Ploiești și a fost inginer și profesor de tehnologie.

6. Un alt fost europarlamentar, Cătălin Ivan este candidatul Partidului Alternativa pentru Demnitate Naţională (ADN). Cătălin Ivan, 40 de ani, este economist, iar cele două mandate din Parlamentul European le-a obținut pe listele PSD.

7. Urmează pe buletinele de vot un fost deputat PSD, Ninel Peia, care candidează din partea partidului Neamul Românesc.

8. Cel mai tânăr dintre candidați, Sebastian-Constantin Popescu, este reprezentantul partidului Noua Românie.

9. Pe poziția a noua îl găsim pe John Ion Banu, fondatorul partidului Națiunea Română.

10. Fostul actor Mircea Diaconu, susținut de ALDE și Pro România completează lista candidaților. Are 69 de ani și a intrat în politică în 2008, când a fost ales senator pe listele PNL. Iar în 2012 a fost pentru câteva luni ministru al Culturii în cabinetul condus de Victor Ponta. În ultimii cinci ani a fost europarlamentar independent. Acum este susținut de Pro România și de ALDE.

11. Un alt actor și director de circ, Bogdan Stanoevici, este candidatul independent aflat pe poziția a 11-a a buletinului de vot. A fost ministru pentru românii de pretutindeni în guvernul Ponta.

12. Ramona Ioana Bruynseels, 39 de ani, este candidata Partidul Puterii Umaniste din România. A absolvit Facultatea de Drept din Cluj și are un masterat în managementul administrației publice la Școala de Guvernare John F. Kennedy, în cadrul Universității Harvard. A fost consilier de stat pentru mediul de afaceri în aparatul premierului Viorica Dăncilă.

13. Urmează cel mai bogat dintre candidați, cel puțin potrivit declarațiilor de avere. Viorel Cataramă, 64 de ani, candidează susținut de Partidul Dreapta Liberală, formațiune pe care a înființat-o după plecarea din Partidul Național Liberal. Este om de afaceri și a fost senator PNL.

14. Lista este încheiată de Alexandru Cumpănaşu, unchiul Alexandrei Măceșanu, care a decis să candideze independent la Președinție după tragedia de la Caracal în care nepoata sa a fost ucisă. Este președintele Asociației pentru Implementarea Democrației și președinte al Coaliției Naționale pentru Modernizarea României.

Sursă: digi24.ro

Continuă să citești

Politic

Azi a început campania electorală pentru PREZIDENȚIALE 2019

Publicat acum

pe

loading...

Astăzi a început campania electorală pentru prezidențiale, cu 30 de zile înainte de data alegerilor.

Potrivit Legii 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată şi intrată în vigoare pe 28 iulie 2019, candidaţii la prezidenţiale au dreptul în această perioadă să organizeze mitinguri, marşuri sau adunări şi să îşi exprime liber opiniile.

„În campania electorală candidaţii şi, după caz, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care i-au propus, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislaţia în vigoare”, conform actului normativ.

De asemenea, în perioada campaniei electorale, primarii asigură candidaţilor şi formaţiunilor politice care i-au propus, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. În ziua votării este interzisă şi prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării.

Afişajele electorale trebuie să fie puse în locuri publice frecventate de cetăţeni, fără a deranja circulaţia pe drumurile publice şi celelalte activităţi din localităţi. Afişele sunt permise în alte locuri numai cu acordul scris al proprietarilor şi cu luarea măsurilor de asigurare a siguranţei cetăţenilor.

Este interzisă utilizarea de către un candidat a locurilor speciale pentru afişaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt candidat. Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiş electoral.

O altă prevedere legislativă interzice afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.

„Se interzice afişajul în scop electoral prin aplicarea pe pereţii sau pilonii de susţinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare şi informare rutieră, precum şi pe sistemele electronice de reglementare a circulaţiei. Activităţile de propagandă electorală nu pot afecta în niciun fel spaţiile verzi, rezervaţiile naturale şi zonele protejate ecologic”, mai arată legea mai sus menţionată.

Totodată, textul legii care reglementează campania electorală interzice folosirea minorilor sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală.

Primarii, cu ajutorul poliţiei sau jandarmeriei, sunt obligați să asigure integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale electorale amplasate în locuri autorizate. De asemenea, primarii pot aproba instalarea pe domeniul public a unor amenajări provizorii, precum corturile electorale, pentru distribuirea materialelor de propagandă, dacă prin amplasarea lor nu este restricţionată circulaţia rutieră sau pietonală.

Potrivit legii, acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise în unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare.

CAMPANIA SE ÎNCHEIE PE 9 NOIEMBRIE. DACĂ ESTE UN AL DOILEA TUR, EA SE TERMINĂ PE 15 NOIEMBRIE

Campania electorală se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei prezidenţialelor, la ora 7.00, respectiv în data de 9 noiembrie. În cazul în care are loc un al doilea tur de alegeri, campania electorală începe pe 15 noiembrie şi se încheie pe 23 noiembrie, la ora 7.00.

După încheierea campaniei electorale este interzisă difuzarea mesajelor electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private, precum şi prin intermediul unor vehicule special amenajate.

De asemenea, cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu conţinut electoral făcute pe stradă.

Birourile electorale veghează la corecta desfăşurare a campaniei electorale, soluţionând, prin decizii, plângerile cu privire la campania electorală. Deciziile se aduc la cunoştinţa publică prin afişare la loc vizibil la sediul biroului electoral emitent.

Dacă birourile electorale consideră, cu ocazia soluţionării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizează autorităţile competente.

VOTUL ÎN DIASPORA

Campania electorală se poate desfăşura în alt stat decât România numai cu respectarea legislaţiei în vigoare a statului respectiv.

Cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate, indiferent de motivul prezenţei acestora pe teritoriul străin pot vota la orice secţie de votare organizată în străinătate, prin înregistrarea în listele electorale suplimentare. Acestea sunt generate în format electronic, automat, pe baza datelor înregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV). În cazul în care sistemul nu va funcţiona, listele vor fi întocmite pe hârtie.

Românii din străinătate pot vota şi prin corespondenţă. Pentru această procedură s-au înregistrat 41.003 alegători, iar 38.944 s-au preînregistrat pentru votul la secţiile din afara graniţelor României.
Votul la secţiile din străinătate se desfăşoară pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. Astfel, la primul tur de scrutin românii din diaspora vor vota între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.

Prin urmare, votul în diaspora se va desfăşura vineri, 8 / 22 noiembrie, între orele 12-21, sâmbătă, 9 / 23 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00 şi duminică, 10 / 24 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00.
Pentru toate cele trei zile de votare, la ambele tururi de scrutin, există posibilitatea de prelungire până la ora 23.59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de vot la ora 21.00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei.

SURSĂ: MEDIAFAX

Continuă să citești

RECLAMĂ

PUBLICITATE ELECTORALĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare