Conectează-te cu noi

Politic

REGULI de respectat în campania electorală pentru alegerile europarlamentare

Publicat acum

pe

loading...

Campania electorală pentru alegerile europarlamentare a început, oficial, ieri şi se termină pe 25 mai 2019, ora 7:00.

În perioada menţionată, partidele politice, dar şi candidaţii independenţi, vor trebui să respecte reglementările din Legea nr. 33/2007 şi 334/2006 privind finanţarea partidelor şi campaniile electorale. MEDIAFAX vă prezintă regulile pe care orice candidat va trebui să le respecte în această perioadă.

Sunt interzise în această perioadă materialele de propagandă. respectiv orice material scris, audio sau video care: se referă în mod direct la un candidat sau partid politic care participă la alegeri, clar identificat; este utilizat în perioada campaniei; are obiectiv electoral şi se adresează publicului larg; depăşeşte limitele activităţii jurnalistice de informare a publicului.

Astfel, legal vorbind, bannerele, posterele sau orice alte materiale realizate şi distribuite înainte de această dată nu sunt considerate materiale electorale, ci sunt produse prin care se promovează partidul; un partid se poate promova oricând, chiar şi între alegeri, urmând ca sumele respective să fie declarate către Autoritatea Electorală Permanentă.

De asemenea, potrivit Legii, sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.

Legea prevede că, în perioada campaniei electorală, partidele politice şi candidaţii independenţi pot achiziţiona şi utiliza numai următoarele tipuri de materiale de propagandă:

-afişe cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură;
– afişe prin care se convoacă o reuniune care vor avea 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură şi vor fi amplasate în locurile speciale pentru afişaj;
– materiale de propagandă audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală;
– publicitate în presa scrisă;
– materiale de propagandă online;
– broşuri, pliante şi alte materiale tipărite din aceeaşi categorie.

„Partidele politice au obligaţia de a imprima sau de a utiliza pe materialele de propagandă tip afiş, broşuri, pliante, alte materiale tipărite şi cele din presa scrisă, cel puţin următoarele date: denumirea partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care le-a comandat; denumirea operatorului economic care le-a realizat; codul unic de identificare primit de la Autoritatea Electorală Permanentă; tirajul, în cazul afişelor, broşurilor, pliantelor şi a altor materiale tipărite din aceeaşi categorie”, potrivit Legii de finanţare a partidelor şi campaniile electorale.

Potrivit legii în vigoare, până la începerea campaniei electorale partidele politice pot să amplaseze panouri electorale în locurile speciale pentru afişajul electoral.

„Primarii sunt obligaţi ca după expirarea termenului de depunere a candidaturilor, dar până la începerea campaniei electorale, să stabilească, prin dispoziţie, locuri speciale pentru afişajul electoral, în care să amplaseze panouri electorale, ţinând seama de numărul partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri, precum şi al candidaţilor independenţi. În acelaşi termen, dispoziţia primarului se aduce la cunoştinţă publică prin afişare la sediul primăriei.Locurile speciale pentru afişaj trebuie să fie stabilite în locuri publice frecventate de cetăţeni, astfel încât participanţii la alegeri să le poată folosi fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective. În prealabil, primarii sunt obligaţi să asigure înlăturarea din spaţiul public a oricăror materiale de propagandă electorală rămase de la campaniile electorale precedente”, prevede Legea în vigoare.

Un afiş electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură.

Începând cu 48 de ore înainte de ziua votării şi până la închiderea urnelor se interzice prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă.

După încheierea campaniei electorale, este obligatorie numai îndepărtarea materialelor electorale de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare.

„Îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare se dispune de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi se realizează prin persoanele desemnate de primar în acest scop.Prin continuarea propagandei electorale după data încheierii campaniei electorale se înţelege afişarea, lansarea sau distribuirea de materiale electorale de orice tip, precum şi difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate, după data de 25 mai, ora 07.00”, potrivit Legii în vigoare.

Alegerile pentru Parlamentul European au loc, anul acesta, pe data de 26 mai. La aceste alegeri BEC a validat, din partea României, candidaturile a 13 partide şi trei candidaţi independenţi.

Politic

ALEGERI EUROPARLAMENTARE DEJ | Vezi la ce secție de votare ești arondat

Publicat acum

pe

loading...

Pentru alegerile europarlamentare de astăzi, la nivelul municipiului Dej au fost organizate 26 de secții de votare, la fel ca la ultimele scrutine.

CLICK AICI pentru a afla la ce secție de votare ești arondat!

Dejenii trebuie să ştie că votarea începe la ora 7.00 şi se termină la 21.00.

Alte reguli de știut:

– Veţi prezenta actul de identitate operatorului de calculator al secţiei de votare.

– După scanarea actului de identitatea şi validarea alegătorului, acesta se va deplasa înspre membrii biroului electoral. Dacă nu se încadrează în condiţiile legale, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare ia o decizie în acest sens.

– Aveţi opţiunea de a vota doar la europarlamentare sau doar la referendum. Dacă nu doriţi să votaţi la referendum, membrii biroului electoral al secţiei de votare vor trage o linie în dreptul spaţiului pentru semnătură pentru referendum de pe listele permanente şi viceversa la alegerile europarlamentare .

După semnarea sau înscrierea şi semnarea pe lista electorală suplimentară veţi primi trei buletine de vot, unul pentru europarlamentare şi două pentru referendum.

Înainte de a intra în cabina de vot, asiguraţi-vă că pe spatele buletinului de vot este aplicată ştampila de control a secţiei de votare. Dacă aceasta lipseşte, votul va fi declarat nul!

Aplicaţi ştampila cu menţiunea “VOTAT” pe patrulaterul care corespunde partidului sau candidatului independent dorit, respectiv opţiunii de la referendum.

Îndoiţi buletinul, astfel încât pagina goală care poartă ştampila de control a secţiei de votare să rămână în afară, şi introduceţi-l apoi în urnă corespunzătorare (vor fi folosite urne diferite pentru alegeri şi referendum) astfel încât să nu se deschidă; îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

Dacă greşiţi aplicarea ştampilei, puteţi cere un nou buletin de vot, dacă nu a fost introdus în urnă. Primul va fi anulat.

Restituiţi ştampila şi primiţi înapoi actul de identitate, pe care trebuie să fie aplicată ştampila cu menţiunea “VOTAT” (buletine) sau un timbru autocolant (cărţile de identitate). Se va aplica un singur autocolant, indiferent dacă votaţi doar la referendum sau la europarlamentare.

Alegătorii care nu se pot deplasa la secţia de votare din cauză de boală sau invaliditate pot solicita urna specială (mobilă) de la secţia de votare cea mai apropiată de locul în care se află în ziua alegerilor printr-o cerere scrisă însoţită de documente justificative. Cererea se face cel târziu în preziua alegerilor.

În ziua alegerilor, o echipă formată din doi membri ai biroului electoral se va deplasa la locul unde se află alegătorul, cu urna specială şi materialele necesare votării. Fiecare secţie de votare are o singură urnă specială, care trebuie să fie la ora 21:00 înapoi la secţia de votare.

Continuă să citești

Politic

Tot ce trebuie să știi despre REFERENDUM 2019

Publicat acum

pe

loading...

Astăzi, românii votează la alegerile parlamentare şi la referendumul consultativ pe tema justiţiei, convocat de Klaus Iohannis. Pentru a fi considerat valid, referendumul trebuie să treacă de pragul de prezenţă de 30%, dar şi de cel privind voturile valide.

Legea 3/2000 prevede două praguri:

1. pragul de 30% prezenţă
Art. 5 (2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

2. pragul de 25% voturi valabil exprimate
(3) Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.

Conform AEP, pentru referendumul naţional, numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente (LEP) este de 18.267.997 de persoane. Procentele de 30% şi 25% se aplică la acest număr, neincluzând şi persoanele cu domiciliul în străinătate.

Drept urmare pentru a fi valabil referendumul trebuie să participe cel puţin 30% din numărul acestor persoane, însemnând 5.480.399 de alegători, iar pentru a fi validat trebuie să exprime voturi valabile (care nu sunt nule) 4.566.999 de alegători, fie cu opţiunea DA, fie NU.

Persoanele care asistă la săvârşirea unei fapte penale trebuie să sesizeze de urgenţă primul echipaj de poliţie, inclusiv la 112, sau să intre în prima secţie de poliţie sau parchet şi să redacteze o plângere.

Infracţiunile electorale sunt specificate în Legea 286/2009 privind noul Cod Penal:

Împiedicarea exercitării drepturilor electorale
Art. 385.

(1) Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Coruperea alegătorilor
Art. 386.
(1) Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute în alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice.

Frauda la vot
Art. 387.
(1) Fapta persoanei care votează:

a) fără a avea acest drept;
b) de două sau mai multe ori;
c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

Violarea confidenţialităţii votului
Art. 389.
(1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendă.

(2) Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Nerespectarea regimului urnei de vot
Art. 390.
(1) Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale
Art. 391.
(1) Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu figurează în această listă.

(3) Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(4) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor.

Sancţionarea tentativei
Art. 393. Tentativa la infracţiunile prevăzute în art. 385 şi art. 387-391 se pedepsește.

Continuă să citești

Politic

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019 | LISTA partidelor și candidaților

Publicat acum

pe

loading...

Astăzi, românii sunt chemaţi la urne pentru a alege viitorii europarlamentari şi pentru a răspunde la cele două întrebări ale referendumului.

România va avea în total 32 de europalamentari la Bruxelles. Numărul total de euroaleşi, din toate cele 28 de state membre, este de 751. La aceste alegeri participă toate partidele mari de pe scena politică românească, dar şi unele mici, precum şi candidaţi independenţi.

Ce partide candidează şi cine sunt candidaţii. LISTE complete

Partidul Social-Democrat (PSD):

1. Rovana Plumb,

2. jurnalista Carmen Avram,

3. senatorul Claudiu Manda,

4. preotul Cristian Terhes,

5. Dan Nica, europarlamentar

6. Maria Grapini, europarlamentar

7. deputatul Tudor Ciuhodaru

8. Dragoş Benea

9. Fost ministru pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu

10. Andi Cristea,

11. Natalia Intotero,

12. Gabriela Zoană, europarlamentar

13. Bianca Gavriliţă 1

4. Emilian Pavel

15. Doina Pană

Partidul Naţional Liberal (PNL):

1. Rareş Bogdan, jurnalist

2. Mircea Hava, primar Alba Iulia

3. Siegfried Mureşan, europarlamentar

4. Daniel Buda, europarlamentar

5. Adina Vălean, europarlamentar

6. Vasile Blaga, fost co-preşedinte PNL,

7. Dan Motreanu, fost deputat

8. Gheorghe Falcă, primar Arad

9. Cristian Buşoi, europarlamentar

10. Marian-Jean Marinescu, europarlamentar

11. Vlad Nistor

12. Mihai Ţurcanu, europarlamentar

13. Violeta Alexandru

14. Ligia Ionescu Popescu 1

15. Laura Dumitru.

Alianţa 2020 USR-Plus:

1. Dacian Cioloş, preşedintele PLUS,

2. Cristian Ghinea (USR),

3. Dragoş Pîslaru (PLUS)

4. Clotilde Armand (USR)

5. Dragoş Tudorache (PLUS)

6. Nicolae Ştefănuţă (USR)

7. Vlad Botoş (USR),

8. Ramona Strugariu (PLUS)

 9. Vlad Gheorghe (USR),

10. Alin Mituţă (PLUS)

11. Anamaria Naomi Reniuţ (PLUS),

12. Valeriu Nicolae (PLUS)

13. Oana Ţoiu (PLUS)

14. Radu Ghelmez (USR)

15. Liviu Iolu (PLUS).

Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE)

1. Norica Nicolai,

2. Daniel Barbu,

3. Renate Weber,

4. Ovidiu Silaghi,

5. Varujan Vosganian,

6. Andrei Gerea,

7. conf. univ dr. Radu Silaghi Dumitrescu de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj,

8. deputatul Eusebiu Pistru,

9. Horia Victor Toma fost europarlamentar şi

10. Tudor Tim Ionescu de la organizaţia de tineret ALDE

Partidul Mişcarea Populară (PMP):

1. Traian Băsescu

2. Eugen Tomac –preşedinte PMP,

3. Ioana Constantin – consultant management şi Comunicare

4. deputatul Marius Paşcan,

5. Preşedintele PMP Călăraşi Simona Vlădica,

6. deputatul Robert Turcescu,

7. Teodora Desagă –consilier parlamentar,

8. vicepreşedinte PMP Petru Movilă,

9. deputat Cătălina Bozianu,

10. preşedintele PMP Argeş Cătălin Bulf

Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR):

1. Eurodeputat Iuliu Winkler

2. Loránt Vincze, preşedinte al Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN)

3. Csilla Hegedüs, vicepreşedinte executiv al UDMR

4. Csongor Oltean, preşedintele Conferinţei Tineretului Maghiar

5. europarlamentarul Csaba Sógor

PRO România:

1.Victor Ponta,

2. comisarul european Corina Creţu,

3. fostul premier Mihai Tudose,

4. fostul premier al Rep. Moldova Iurie Leancă,

5. Geanina Puşcaşu,

6. Gabriela Podaşcă, deputat

7. Cristian Cosmin,

8. Ioana Petrescu,

9. Mihai Sturzu,

10. Ionela Danciu

Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR):

1. Ilie Năstase,

2. Anghel Iordănescu,

3. Luminiţa Adam, vicepreşedinte al partidului, avocat,

4. Claudiu Ciprian Tănăsescu, europarlamentar

5. Mircea Manolache, preşedintele organizaţiei Iaşi,

6. Constantin Tomescu, viceprimarul sectorului 6 Bucureşti,

7. Gheorghe Bică, prof. univ., vicepreşedinte UNPR,

8. Roman Apostol-Picu, jurist, viceprimar al municipiului Galaţi,

9. Laura Berbecaru,

10. Ene Dinga, prof. univ.

Partidul România Unită (PRU):

1.Bogdan Diaconu,

2.Andrei Piticaş,

3. Ionuţ Stuparu,

4. Ioan Constantinescu,

5. Sorin Deac,

6. Narcis Someşfelean,

7. Ştefan Lungu,

8. Laura Vicol

PRODEMO:

1. Alexandrescu Vasile Constantin,

2. Burduşel Emilian Aristide

Partidul Social Democrat Independent (PSDI):

1. George Cornel Comşa,

2. Mariana Carmen Dăscălescu,

3.Radu Stancu,

4. Sergiu Plîngău

Partidul Blocul Unităţii Naţionale (BUN):

1. Alexandru Vulpoiu,

2. Costel Stanciu,

3.Saveta Ionisei,

4. Manuela Aciubotăriţei

Partidul Socialist Român (PSR):

1. Marin Badea,

2. Violeta Mercea,

3. Petrică Dima,

4. Corneliu Reigler

Candidaţi independenţi:

Gregoriana Carmen Tudoran,

George-Nicolae Simion,

Peter Costea

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare