Conectează-te cu noi

Naţional

România, lovită de fenomene meteo extreme: 38 de avertizări de vijelii şi inundaţii în doar nouă zile! AVERTISMENTUL climatologilor

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

22 de avertizări de ploi, grindină, vânt şi 16 coduri hidrologice de inundaţii au fost emise în primele 9 zile ale lunii iunie, unele fiind cod roşu, ceea ce înseamnă pericol iminent. Climatologii atrag atenţia că vremea va fi la extreme şi în viitor şi asta din cauza schimbărilor la nivel global, potrivit Mediafax.

În anul 2019, în România s-a înregistrat pentru prima data o tornadă. Iar primăvara şi primele zile de vară au adus sute de avertizări meteo şi hidrologice. În unele zile, autorităţile au emis şi câte nouă astfel de avertizări.

Perioada aceasta din an este în mod normal caracterizată de instabilitate mare dacă o comparăm cu celelalte luni ale anului totuşi intensitatea instabilităţilor a fost deosebită şi am avut de exemplu cantităţi de precipitaţii în luna mai aproape dublu faţă de normalul perioadei de referinţă 1981 – 2010, am avut inclusiv episoade de tornade. Explicaţia ţine de natura globală a schimbării climatice pentru că astfel de fenomene extreme sunt prezente peste tot în lume, evident depinzând de tipul de climă şi de regiune”, a declarat Roxana Bojariu, climatolog.

Aceasta dă exemplul situaţiilor extreme înregistrate pe glob, cum ar fi inundaţiile din America de Sud şi temperaturile de 50-51 de grade în India şi Pakistan.

Vorbim de o creştere a intensităţii şi frecvenţei fenomenelor extreme peste tot în lume nu doar în România şi pentru aceste fenomene cauza intensificării şi creşterii frecvenţei poate fi legată de schimbarea climatică. Datorită încălzirii globale avem în sistemul terestru o cantitate mai mare de căldură reţinută şi o cantitate mai mare de umiditate în atmosferă. Şi căldura şi umiditatea în atmosferă sunt transferate dintr-o parte în alta a globului tocmai prin aceste manifestări ori dacă avem mai multă căldură este clar că manifestările vor fi extreme”, mai spune Roxana Bojariu.

Modificările climatologice au fost accelerate după a doua jumătate a secolului XX, iar avertismentul specialiştilor este legat în special de creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră.

Ne putem aştepta la cantităţi de precipitaţii din ce în ce mai mari pe perioade din ce în ce mai scurte şi localizat şi asta înseamnă risc crescut pentru inundaţii rapide, ne putem aştepta la manifestări din ce în ce mai severe pentru episoade de grindină, inclusiv la modificări ale statisticii în cazul tornadelor. Dacă vorbim de alte zone de pe glob, de exemplu în cazul uraganelor se vorbeşte deja în zonele tropicale, de introducerea unei noi categorii. Până acum sunt 5 categorii pentru intensitatea uraganelor dar se pare că pe viitor vom avea nevoie de a şasea categorie tocmai pentru că există o tendinţă de creştere a intensităţii în cazul uraganelor. Pe de altă parte sunt modificări ce se petrec şi în distribuţia gheţii în Arctica, este din ce în ce mai redusă suprafaţa acoperită cu gheaţă acolo, există aceste reduceri ale masei şi ale dimensiunii gheţarilor continentali care au efecte asupra omului şi ecosistemelor. Vorbim practic de o reconfigurare a întregului sistem climatic”, a spus climatologul Roxana Bojariu.

Tocmai din cauza schimbărilor climatice, în momentul de faţă este aproapae imposibil să fie emisă o prognoză pe o perioadă mai lungă de două săptămâni.

Aşa cum arată informaţille acum, pe de altă parte există informaţii că am putea avea intervale caracteristice verii inclusiv în luna septembrie, deci o prelungire a verii. Aceste informaţii trebuie luate cu grijă, ele nu au un grad de realizare foarte ridicat şi este bine să urmărim actualizările iar pentru oameni cele mai informative rămân prognozele cu anticipaţie de câteva zile chiar prognozele de tip now-casting care îţi pot spune, chiar în cazul fenomenelor extreme, chiar dacă cu puţin timp înainte, dar îţi pot da informaţii ce te pot feri de neplăceri. Şi în această vară, şi în verile care vin ne putem aştepta la fenomene extreme, în toate anotimpurile în general”, a mai declarat Roxana Bojariu.

Avertizările emise în primele 9 zile din luna iunie de către Adminstraţia Naţională de Meteorologie:

Duminică, 9 iunie:

  • Cod portocaliu de ploi torenţiale şi vijelii în 6 judeţe. Capitala şi 17 judeţe, sub cod galben
  • Cod portocaliu de inundaţii pe râuri din 9 judeţe, până luni
  • Cod portocaliu de inundaţii pe râuri din 8 judeţe. Cod galben pe râuri din 35 de judeţe

Sâmbătă, 8 iunie

  • Cod portocaliu de ploi torenţiale, vânt, vijelii şi grindină în 11 judeţe
  • Atenţionare nowcasting de vreme severă, pentru Olt şi Vâlcea

Vineri, 7 iunie

  • Avertizare cod roşu de furtună şi grindină în Iaşi, Vaslui şi Sălaj
  • Cod roşu de furtună şi grindină în câteva localităţi din judeţul Neamţ
  • Cod galben de furtună şi grindină în 36 de judeţe
  • Cod galben de ploi în cinci judeţe din Transilvania
  • Cod roşu de inundaţii pe râul Valea Fâneţelor din judeţul Bihor
  • Cod roşu de inundaţii pe râul Miletin, din Iaşi
  • Cod portocaliu de inundaţii pe râul Valea Fâneţelor, din Bihor
  • Cod portocaliu de inundaţii pe râul Miletin, care trece prin judeţele Botoşani şi Iaşi

Joi, 6 iunie

  • Cod galben de ploi torenţiale, vijelii şi grindină în judeţele Timiş, Arad şi Bihor
  • Cod portocaliu de ploi şi grindină în Suceava, Cluj, Bacău şi Neamţ
  • Alertă meteo de ploi torenţiale până luni dimineaţa. Cod galben în 29 de judeţe
  • Cod portocaliu pe râuri din Harghita şi Bacău; cod galben în Suceava
  • Cod roşu de inundaţii pe râuri din judeţul Timiş

Miercuri, 5 iunie

  • Cod portocaliu de furtună în judeţele Vaslui, Buzău, Galaţi şi Vrancea
  • Cod portocaliu de inundaţii pe Dunăre, sector aval Gruia

Marţi, 4 iunie

  • Imagini cu o tornadă în formare, surprinse în judeţul Braşov
  • Cod portocaliu de ploi pentru Bucureşti
  • Cod roşu de grindină şi vijelii în judeţul Vaslui
  • Cod portocaliu de ploi şi grindină în Moldova şi nord-estul Munteniei

Marţi, 4 iunie

  • Cod galben şi portocaliu de inundaţii pe Dunăre, sector aval de S.H.E.N. Portile de Fier – Zimnicea (judeţele Mehedinti, Dolj, Olt şi Teleorman), sector aval Isaccea şi ȋn Delta Dunării (judeţul Tulcea), până în 13 iunie

Luni, 3 iunie

  • Cod roşu de vijelii şi grindină de mari dimensiuni în judeţul Galaţi
  • Cod portocaliu de ploi torenţiale în 21 judeţe
  • Noi avertizări cod galben şi portocaliu de inundaţii pe râuri din 38 de judeţe
  • Cod portocaliu de inundaţii pe râuri din şase judeţe: Iaşi, Vaslui, Neamţ, Bacău, Vrancea şi Galaţi

Sâmbătă, 1 iunie

  • Cod portocaliu de ploi torenţiale în Harghita
  • Cod portocaliu de vreme rea la Iaşi
  • Cod portocaliu de vijelii şi grindină în judeţul Sibiu,
  • Cod portocaliu de ploi torenţiale în 11 judeţe
  • Cod galben de ceaţă în Alba, Harghita, Mureş şi Covasna
  • Cod portocaliu de inundaţii pe râuri din judeţul Alba
  • Cod portocaliu de inundaţii pe râuri din 16 judeţe
  • Cod roşu de inundaţii în judeţele Prahova şi Ialomiţa
  • Cod portocaliu de inundaţii pe cursul inferior al râului Prahova, ce străbate două judeţe
  • Alertă hidrologică în patru judeţe din Moldova

Naţional

Rusaliile sau Pogorârea Duhului Sfânt – TRADIȚII și SUPERSTIȚII

Publicat acum

pe

loading...

Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh (Rusaliile) sau Cincizecimea se sărbătoreşte la 50 de zile de la Învierea Domnului (Sfintele Paşti).

Rusaliile reprezintă consacrarea solemnă a Bisericii întemeiate de Iisus Hristos. Duhul Sfânt nu este dăruit numai Bisericii în ansamblu, ci şi fiecărui creştin în parte, cu darurile sale. Minunea Rusaliilor de la Ierusalim se continuă în Biserică, aducând rod în taina Sfântului Mir. De aceea, Rusaliile sunt şi o sărbătoare de mulţumire pentru harul Mirului.

Tradiţiile de Rusalii se întemeiază pe credinţa în viaţa veşnică, în existenţa spiritelor rele (diavoli) şi în posibilitatea de mijlocire înaintea lui Dumnezeu pentru sufletele celor adormiţi, scrie crestinortodox.ro.

Rusaliile – „Pogorârea Duhului Sfânt” – se prăznuiesc întotdeauna duminică, la cincizeci de zile după Învierea Domnului. În ajunul acestei duminici, sâmbătă dimineaţă, se face pomenirea morţilor. În popor, această sâmbătă este numită „Moşii de Vară”, „Moşii de Rusalii” sau „Moşii cei Mari”.

Frunzele de tei

Duminica Rusaliilor, când este prăznuită Pogorârea Duhului Sfânt, se face prilej pentru aducerea aminte de „limbile ca de foc” care s-au pogorât peste Apostoli. Aceste „limbi” sunt închipuite astăzi de frunzele de nuc sau de tei, care sunt aduse de credincioşi la biserică, spre a fi sfinţite. După slujbă, frunzele se iau acasă şi se aşează la icoane şi la uşi.

În popor se crede că frunzele şi ramurile de tei feresc gospodăriile de fulgere, de grindină şi de duhurile cele rele. Această credinţă populară poate fi întemeiată pe sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, dacă se are în vedere sfinţirea frunzelor cu aghiazmă, ele devenind astfel purtătoare de har.

Sfinţirea semănăturilor

Îndată după slujbă, în Duminica Pogorârii Duhului Sfânt, preotul şi credincioşii merg pe câmp şi săvârşesc Sfestania, adică sfinţirea mică a apei. Cu aghiazma aceea se stropesc semănăturile câmpului, atât de preot, cât şi de fiecare credincios în parte.

Rusaliile, în mitologia populară

În mitologia populară, „Rusaliile” sunt nişte spirite rele (iele, zâne). Se mai spune despre Rusalii că sunt fiicele lui „Rusalim împărat”, acesta din urmă fiiind o personificare a cetăţii Ierusalim. Ele stau pe pământ vreme de o lună. Nu pot fi văzute de oameni. Pe unde trec ele, apar tot felul de boli şi necazuri. Ele umblă îmbrăcate în alb, dansează în văzduh şi caută locuri neumblate. Locurile unde joacă rămân arse şi neroditoare. Pentru a fi feriţi de ele, oamenii pun în casă pelin şi usturoi. În aceste zile, frunze de pelin se pun în toate băuturile, cu excepţia apei.

Cine sunt, de fapt, Rusalcele, făpturile fantastice?

Rusaliile sunt o straveche sărbătoare preluată de geto-daci din mitologia romană. La romani, Rosalia, „Sărbătoarea Trandafirilor” era o zi închinată cultului morţilor, în care pentru sufletele celor dispăruţi se aduceau ofrande: alimente şi trandafiri pentru a le îmblânzi. La romani, Rosalia s-a transformat, suferind influenţe ale cultului solar şi ale miturilor autohtone, iar cele nouă zile de Rosalii au fost personificate sub forma unor făpturi daimonice tinere, frumoase, capricioase şi răzbunătoare, citim în revista Cultura.

Acestea sunt personaje feminine (cvasi)malefice care trăiesc în văzduh şi în pădure. Rusalcele sunt sufletele fetelor moarte de tinere. Similar Ielelor, cu care uneori sunt confundate, una dintre calităţile lor principale este dansul deosebit de frumos. Dansează în aer sau pe pamânt, noaptea, aşezate în cerc, dar dacă sunt zărite de un muritor sau dacă, din greşeala cineva calcă pe locul pe care au dansat, acesta se îmbolnaveşte foarte grav de o boala numită, în limbaj popular, „luat de Rusalii”.

Ele umblă în cete formate din spirite fără soţ (3-5-7-9). Dacă se întâmplă să fie văzute, sau auzite de cineva, acela nu trebuie să se mişte sau să le vorbească. Pe unde jocă, pământul rămâne ars şi bătătorit, iarba se înegreşte sau încetează să mai crească.

Zâne rele

Rusaliile pedepsesc oamenii care fac rele, pe cei care nu le respectă zilele de sărbătoare, care dorm sub pomi sau aduc noaptea apă de la fântană; îi ridică pe sus în vârtejuri, îi pocesc sau sluţesc. Diferite forme de reumatism şi maladii neuro-psihice se numesc „luat de Rusalii” sau „ologit de Rusalii”. De aceste boli se putea scăpa prin descântec de Rusalii, citind din cărţi la mânastire, intrând în Hora Căluşului, sau sărind peste bolovanul pe care Căluşarii îl pun pe pămant.

După ce părăsesc mormintele în Joia Mare şi petrec Paştele cu cei vii, Rusaliile refuză întoarcearea în lăcaşurile lor. Pentru a le determina să plece, li se împart pomeni abundente la Moşii de Vară. La marile lor praznice, (Sfredelul Rusaliilor, Rusalii, prima zi din postul lui Sf. Petru), când aceste spirite ale morţilor deveneau extrem de periculoase, oamenii purtatu usturoi sau pelin la brâu sau intrau în hora Căluşului în ziua de Rusalii.

Remediul magic-ritual impotriva bolilor provocate de rusalce, erau în sudul tarii şi în Moldova,Caluşarii. Tot Căluşarii erau cei care le determinau să plece din lumea celor vii.

Căluşarii

„Dansul căluşarilor” este un obicei popular legat tot de Rusalii. Se crede că acest dans ritual poate să vindece relele făcute de Rusalii. Se adună cei mai buni dansatori ai satului şi formează o ceată de 13 căluşari. Timp de o lună, ei se leagă cu jurământ că vor juca „Căluşul”. În acest timp, bolnavii caută să se vindece. Cel bolnav se întinde pe pământ, iar căluşarii încep dansul şi săriturile. La un anumit timp, fiecare căluşar sare peste cel bolnav, iar la sfârşit, celui bolnav i se şopteşte la ureche o urare de sănătate

Superstiţii

Cel mai probabil, cuvântul „Rusalii” derivă din cuvântul slav „rusalka”, rusalcele fiind spirite ale apei de genul nimfelor, zânelor, demonilor de apă, care erau sărbătoriţi, pentru a fi îmbunaţi, în prima săptămână a lunii iunie. Această tradiţie păgână, pre-creştină s-a transmis şi romanilor, care au denumit rusalka „dragaică” (drăcoaică, demon). În această săptamână era interzis spălatul, scăldatul, şi în general, îi era interzis unei persoane să se apropie de ape.

Peste această sărbătoare s-a suprapus sărbătoarea pogorârii Sfântului Duh. Denumirea şi sărbătoarea rusaliilor a fost împrumutată şi de către romani. Când Imperiul Roman a devenit creştin în marea majoritate, această sărbătoare (împreună cu multe altele) au fost creştinate în sensul că au primit o semnificaţie creştină, suprapusă vechii sărbători, în timp semnificaţia şi motivele iniţiale fiind date uitării.

Pe langă multitudinea de tradiţii şi obiceiuri, de Rusalii întâlnim şi o serie de superstiţii, dintre acestea câteva mai cunoscute, sunt următoarele:

– În zilele de Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde şi pedepsi;
– De Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe langă păduri sau fântâni fiindcă te poţi întâlni cu spiritele rele;
– Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarece nu cinsteşte şi preţuieşte cum se cuvine ziua;
– De la Rusalii timp de 9 săptămâni nu se vor mai culege ierburi de leac;
– În ziua de Rusalii nu e bine să te cerţi cu alţii fiindcă vei fi “luat din Rusalii”, etc.

Continuă să citești

Naţional

Ce se întâmplă dacă te prinde Poliţia pe stradă fără ITP valabil

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Conducerea unui autovehicul fără ITP valabil echivalează cu conducerea unui autovehicul neînmatriculat.

Inspecţia Tehnică Periodică (ITP) este obligatorie pentru toţi proprietarii de autovehicule, iar după ce aceasta expiră şoferul nu are voie să conducă maşina pe drumuri publice, riscând sacţiuni dure dacă este prins de Poliţie, scrie Pro Motor.

În 2019, prima inspecţie tehnică periodică va rămâne la trei ani pentru autoturismele noi, la un interval de doi ani pentru maşinile cu o vechime de până în 12 ani şi la fiecare 12 luni pentru cele mai vechi de 12 ani. Preţul unei verificări tip ITP costă între 80 şi 150 de lei, în funcţie de staţia de verificare şi de tipul autovehiculului.

Valabilitatea ITP este înscrisă pe spatele certificatului de înmatriculare.

Continuă să citești

Naţional

Boc: Acum nu trebuie tăiate salariile, dar vă dau în scris că generaţiile următoare vor plăti factura dezmăţului actual

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Salariile în sectorul bugetar nu trebuie tăiate deocamdată, întrucât România şi Europa se află pe un trend de creştere economică, însă ţara consumă mai mult decât produce, iar, mai devreme sau mai târziu, generaţiile următoare vor trebui să deconteze nota de plată a acestui „dezmăţ”, a declarat, potrivit Agerpres, Emil Boc, fost premier al României în perioada 2008-2012, în prezent primar al municipiului Cluj-Napoca.

În 2010, în mandatul Guvernului Emil Boc, salariile au fost reduse cu 25% în tot sistemul public, în contextul crizei economice mondiale de la acel moment.

Boc a fost prezent, la Bucureşti, la conferinţa „Planul Strategic pentru Tehnologiile Energetice” (SET Plan&ENVE), organizată de Ministerul Energiei în marja Preşedinţiei Române la Consiliul Uniunii Europene, şi a fost întrebat de jurnalişti cum caracterizează situaţia economică a ţării, în calitate de fost prim-ministru.

„Vă pot spune foarte sincer şi direct: generaţiile următoare vor plăti factura dezmăţului actual. Să se înţeleagă că nimic nu este gratis pe lumea asta. Cu cât consumi mai mult decât produci, cu atât aduni datorii pe care le vor plăti pe viitor. Acum suntem într-o perioadă mai fericită, Europa e pe creştere economică, lumea în general e pe creştere economică, costurile de îndatorare sunt mai mici, sunt mulţi dispuşi să te împrumute, cu alte cuvinte astăzi nu avem o problemă majoră. Dar vă dau scris că această factură a consumului exagerat de astăzi va fi plătită pe viitor, pentru că aşa e legea firii, când consumi fără acoperire, cineva trebuie să plătească factura. Şi vor plăti, mai devreme sau mai târziu, generaţiile următoare, acest lucru din punctul meu de vedere este foarte clar şi fără echivoc. Când se duce petrecerea şi vine decontul, vor fi suferinţe”, a arătat Boc.

Întrebat dacă, în perioada imediat următoare, vor fi necesare măsuri precum tăierea salariilor, el a răspuns: „Nu, nu cred că vor fi tăieri, nu este cazul. Repet: astăzi, şi România, şi Europa sunt pe creştere economică, nu se poate vorbi de aşa ceva, dar, repet, în viitor, cu siguranţă această factură a creşterilor economice bazate doar pe consum se va plăti mai devreme sau mai târziu. Dar deocamdată nu”.

De asemenea, jurnaliştii au dorit să afle care ar fi primele măsuri pe care le-ar lua dacă ar fi prim-ministru astăzi, iar el a indicat prioritizarea investiţiilor, întrucât bani există, dar nu sunt cheltuiţi eficient.

„Ştiţi ce-aş face? De dimineaţă până seara aş vorbi de autostrăzi, infrastructură, autostrăzi, infrastructură. Prima dată aş face România competitivă în infrastructură. În al doilea rând, aş face tot ce-mi stă în putinţă să investesc în inovare, în slujbele viitorului. Avem o generaţie de talente extraordinare în această ţară, este poate cel mai important asset pe care ţara îl are: talentele şi domeniul inovării. Slujbele viitorului vor veni din inovare, de acolo ne vom atrage cele mai bune investiţii şi locuri de muncă, deci inovare, inovare, inovare în fiecare zi, pentru a ţine România unde este”, recomandă fostul şef al Executivului.

Un alt avantaj mare al României este infrastructură de internet mai puternică decât în alte ţări din UE, pentru că noi am trecut direct la fibră optică.

„În al treilea rând, m-ar preocupa calitatea vieţii românilor, în special educaţia şi sănătatea. Aici sunt lucrurile unde românii au nevoie de un salt calitativ, pe care să îl resimtă în fiecare spital din această ţară şi în fiecare şcoală”, a adăugat Boc.

Întrebat de unde ar trebui luaţi aceşti bani de investiţii, el a afirmat că totul este despre prioritizarea bugetului.

„Avem cel mai mare buget din istoria României, nu am avut niciodată un asemenea buget. Numai că nu sunt prioritizate investiţiile în concordanţă cu interesele naţionale. Interesul naţional îţi cere să prioritizezi investiţiile şi să finanţezi acele investiţii care sunt aproape de finalizare, nu deschizi alte 10.000 de investiţii, când ai 2.000 de investiţii care sunt aproape de finalizare şi acelea se degradează, dar începi altele. Deci în primul rând trebuie să ai capacitatea şi curajul să faci o prioritizare a investiţiilor în această ţară”, a completat Boc.

El şi-a amintit că atunci când a ajuns premier erau 46.000 de investiţii declanşate în România, unele chiar din perioada comunistă, iar primul lucru pe care l-a făcut cu Banca Mondială a fost ierarhizarea lor în funcţie de utilitate şi de gradul de finalizare.

„Noi am fost forţaţi să facem asta, pentru că nu erau bani, era criză economică. Acum, când nu ai criză economică şi poţi mai detaşat să analizezi lucrurile, trebuie să ne preocupe acele investiţii care aduc valoare adăugată pentru toţi românii. Nu vom fi competitivi dacă nu ne vom axa să ne rezolvăm problemele de infrastructură, de conectivitate între provinciile istorice româneşti, de conectivitate între România şi Europa. Aceasta nu înseamnă doar autostrăzi, dar şi cale ferată, mobilitate alternativă, care trebuie să fie o preocupare pentru noi în marile oraşe. Nu te mai poţi baza pe maşini în marile oraşe, ne putem baza pe transport public, pe formele de sharing, pe metroul pe care îl deschidem în Cluj, pe tren metropolitan, pe formele alternative de mobilitate pe care Europa le are de zeci de ani şi pe care noi acum le învăţăm”, a conchis actualul primar al Clujului.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare