România procesează, prin compostare, 124.717 tone de deșeuri organice/an, doar 8,7% din totalul capacității existente

România procesează, în prezent, prin compostare, 124.717 tone de deșeuri organice pe an, din totalul capacității de procesare de 1,5 milioane de tone existentă la nivel național, relevă datele Asociației Române a Compostului (ARC), publicate recent cu ocazia unei conferințe de specialitate, conform Agerpres.

Potrivit sursei citate, din 2010 și până la ora actuală, cantitatea de nămol produsă de stațiile de epurare a urcat de peste cinci ori, fiind în continuă creștere „având în vedere obligațiile României de a extinde infrastructura de epurare a apelor uzate”. În lipsa unei gestionări corecte a nămolurilor astfel rezultate, România riscă un infringement.

Statistica ARC arată că România are capacități instalate de compostare a deșeurilor organice de 1.433.533 tone/an, din care sunt procesate numai 124.717 tone/an, echivalentul a 8,7% din capacitatea totală instalată.

De asemenea, 34,6% sunt instalații nefinalizate, în construcție, iar restul de 54,9% reprezintă instalații de compostare recepționate, dar care nu funcționează.

„Instalațiile care nu funcționează au fost construite cu bani europeni prin POS Mediu 2007-2014 și nu pot fi utilizate pentru că autoritățile locale nu au finalizat procedurile de achiziții publice pentru alegerea operatorilor. Presupunând că, la sfârșitul anului 2017, toate problemele referitoare la punerea în funcțiune a instalațiilor de compostare existente vor fi rezolvate și România va produce capacitatea maximă de compost, acesta nu va putea fi utilizat și nici valorificat în lipsa unui normativ de clasificare a compostului, ca parte din legislația compostului. În absența unei legislații și a unor proceduri care să le protejeze corespunzător, terenurile agricole pot fi contaminate prin împrăștierea fără discernământ a nămolurilor, iar consecințele pot fi dramatice pe termen mediu și lung„, atrag atenția reprezentanții ARC.

Consiliul Europei a stabilit o serie de reguli stricte prin care fermierii pot utiliza nămolurile provenite din stațiile de epurare a apelor uzate orășenești ca îngrășământ, pentru a preveni afectarea mediului și a sănătății umane prin compromiterea calității solului sau a apelor subterane și de suprafață.

În România, aceste activități sunt reglementate prin Ordinul nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecția mediului și în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură.

Potrivit Asociației Române a Compostului, membru al European Compost Network, România este o țară în care jumătate din populație locuiește în zona rurală. Organizația a realizat, în anul 2016, o instalație pilot la Mioveni, un proiect implementat în parteneriat cu Primăria orașului Mioveni și cu operatorul Stației de Epurare a localității — societatea comercială Servicii Edilitare pentru Comunitate Mioveni.

Sursa – Agerpres