Se scumpesc carburanții! Majorarea este cauzată de atacul cu rachete din Arabia Saudită

Petrolul de trip Brent, referință pentru 70% din țările lumii, s-a scumpit cu 20%, cea mai mare variație de preț din istorie, după ce un atac cu rachete, presupus din Yemen, a indisponibilizat jumătate din producția Aramco, compania de stat a Arabiei Saudite, și 5% din producția globală, scrie Cotidianul.

Ulterior, creșterea cotațiilor s-a mai temeperat, ajungând la doar 10%, după ce SUA anunțat că va apela la rezervele federale strategice pentru a calma piețele. Cum ajustarea cotațiilor se vede mereu în prețul carburanților, trebuie să ne așteptăm, în perioada imediat următoare la scumpirea carburanților comercializați în România, potrivit sursei citate.

Întotdeauna scumpirea benzinei și motorinei a survenit celei a petrolului. În mod uzual, carburanții sunt direct influențați de cotațiile internaționale ale produselor petroliere, care, și ele, urmează Brent-ul. Influența este în general proporțională în sensul că o scumpire cu 5% a petrolului antrenează o scumpire cu 5% a carburanților. Pe piața românească însă, influența este diminuată la o treime, adică scumpirea cu 10% a Brent-ului adduce o scumpire cu 3% enzinei și motorinei. Aceasta deoarce carburanții nu au doar compenta petrol , ci și taxe datorate statului, plus curs valutar.

Mai clar, potrivit ultimelor date valabile ale Comisiei Europene, costul mediu al benzinei în România este de 1,14 euro pe litru iar al motorinei, 1,18 euro, singura țară mai ieftină fiind Bulgaria. Ne putem, așadar, aștepta destul de repede ca aceste cotații să urce cu 3%, până la 1,18 euro benzina și 1,21 motorina, adică un litru de carburant va fi cu 16 bani mai scump decât acum. Adică, dacă, spre exemplu, băgăm acum benzină cu 5,50 lei pe litru, într-o săptămână, maxim două săptămâni, vom alimenta la 5,66 lei/litru.

Ce plătim la pompă

Un procent de doar 51-54% din preţul carburantului din benzinării este apanajul mărfii propriu-zise, restul fiind taxe percepute direct de către stat. Practic, la benzinărie nu alimentăm doar maşina, ci şi direct vistieria statului, pentru că distribuitorul de carburanţi virează direct la Finanţe între 46% şi 49% din litrul de benzină sau motorină, reprezentând TVA și accize.

Restul este componenta de preţ cu care „jonglează” producătorul şi distribuitorul de carburanţi:

• costuri logistice (distribuţie primară şi secundară – salarii, întreţinere, amortizări – rovigneta, anvelope de iarna, etc.);
  
• costuri de operare reţea de distribuţie (salarii, taxe, impozite locale, utilităţi, investiţii obligatorii);
  
• costul materiei prime (inclusiv costurile aferente aprovizionării şi prelucrării acesteia);
  
• costuri financiare (dobânzi – credite investiţii, curs valutar);
  adaos comercial.

În România, există trei lanțuri mari de distribuitori de carburanți, Petrom, Rompetrol și LukOil, și multe altele mai mici. Din spate vine puternic MOL, filiala locală a companiei petroliere de stat din Ungaria cu același nume.