Conectează-te cu noi

Naţional

Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun. Ce nu ai voie să faci în Ajun

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

În apropierea Crăciunului, spiritul sărbătorilor de iarnă îşi face simţită prezenţa din ce în ce mai puternic, împărtăşind cu emoţie valorile tradiţionale, care nu s-au pierdut nici la sat, nici la oraş.

Semnificaţiile acestei perioade de sărbătoare nu se limitează la ziua de 25 decembrie, iar tradiţiile şi obiceiurile de Crăciun, transmise din generaţie în generaţie, sunt cea mai bună dovadă că românii se pregătesc temeinic pentru Noaptea Sfântă.

Luna decembrie este în sine o întreagă sărbătoare, vestind apropierea Crăciunului cu colinde, miros de brad şi arome de cozonaci, dar mai ales prin gesturi simbolice care nu sunt alese la întâmplare, ci după cum spune tradiţia bine conservată în rândul poporului român.

Originea cuvântului „Crăciun” rămâne în continuare un mister. Unii lingvişti spun că ar fi moştenit din latinescul „creationem”, care înseamnă creaţie sau naştere, iar alte izvoare istorice ar sugera că la originea sa se află un cuvânt mult mai vechi, tracic, de dinainte de romanizarea Daciei. Alţi specialişti spun că ar proveni din slavă. Cel puţin opt sensuri diferite au fost asociate acestui cuvânt de-a lungul timpului.

Dezbaterile despre nume pot continua, dar ceea ce ştim cu siguranţă e că toţi locuitorii Europei celebrează de Crăciun familia şi timpul petrecut cu cei dragi, manifestându-şi respectul şi bucuria prin urmarea tradiţiilor specifice fiecărei ţări. Fără a face excepţie, şi în centrul sărbătorior de iarnă din România se află tot familia, alături de credinţa într-un an mai bun şi mai prosper. Iată câteva dintre cele mai îndrăgite tradiţii şi obiceiuri din ţara noastră. Crăciun fericit!

OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI

Cele mai populare tradiţii şi obiceiuri au legătură cu ziua de Ajun, când, pentru a avea noroc în anul următor, se spune că nu trebuie să mănânci nimic. De asemenea, în această zi se taie câte un măr: dacă are viermi, se spune că cel care a tăiat fructul va fi încercat de boală tot anul, iar dacă mărul este putred, atunci persoana respectivă nu va prinde anul următor.

În ziua de Ajun nu sunt permise supărarea, certurile şi loviturile, dar nici consumul de rachiu. Se spune că cel care bea rachiu pe 24 decembrie, va fi batjocorit de diavol. O altă interdicţie din popor este să mături casa în Ajun, gest aducător de ghinion. În schimb, prin agăţarea unei crenguţe de vâsc în casă, este asigurat norocul şi belşugul, aceasta alungând certurile şi ghinionul. Un alt obicei respectat mai ales la sate este aruncarea boabelor de grâu sau porumb către colindători, acestea fiind apoi adunate şi împărţite la păsări, pentru a da ouă din belşug în noul an.

Deşi majoritatea oamenilor împodoesc bradul de Crăciun când le permite timpul, acesta se împodobeşte de fapt în seara de Ajun, pe 24 decembrie. O tradiţie presupune împodobirea bradului de Crăciun cu un săculeţ mic, umplut cu boabe de fasole albă, care simbolizează puritatea sufletului.

În satele din Maramureş, colindătorii iau cu asalt uliţele încă din Ajunul Crăciunului şi sunt răsplătiţi cu nuci, mere, colaci sau bani. Tinerii umblă din casă în casă cu „Steaua” sau cu „Capra”, reprezentaţii răspândite în numeroase zone din România, potrivit cărţii „Tradiţii de Crăciun” realizate de Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie Bucureşti.

Ceva mai aparte şi consacrat în zona Maramureşului este „Jocul Moşilor”, la originea căruia se crede că au stat ceremoniile cu măşti din nopţile de priveghi, un ritual străvechi de cinstire a morţilor. După ce au colindat toată noaptea, copiii şi tinerii îşi iau bicele şi ies pe uliţele satului. Cine le ise în cale este „croit” de biciul „moşilor”. „Moşii” maramureşeni poartă, în general, o mască făcută din blană de cornute şi bat la uşile oamenilor pentru a-i speria şi pentru a le ura un an mai bun.

O altă tradiţie nelipsită în acest colţ al României este „Viflaimul” – o piesă de teatru popular în care este recreat momentul apariţiei magilor şi al păstorilor ce prevestesc naşterea lui Iisus. În jur de 20-30 de tineri pot participa la acest spectacol în care sunt întruchipate personaje biblice precum Maria, Iosif, Irod, vestitorul, hangiul, îngerul, păstorii, cei trei crai de la Răsărit, ostaşii, moartea, dracul, moşul, străjerul şi mulţi alţii, în funcţie de cât de mare este ceata.

Tot aici, de Crăciun nu se dă cu mătura, nu se spală rufe şi nu se dă nimic cu împrumut. Cei care au animale şi păsări în gospodărie obişnuiesc să le dea mâncare pe săturate şi o bucată de aluat dospit, despre care se spune că le-ar feri de boli.

În unele zone, în Ajunul Crăciunului încă se mai leagă pomii fructiferi cu paie pentru a fi mai roditori în anul care vine. Cei superstiţioşi ung cu usturoi vitele, la coarne şi la şolduri, pentru a alunga spiritele rele. Din străbuni se spune că, dacă vitele se culcă în seara de Ajun pe partea stângă, este semn că iarna va fi lungă şi geroasă.

Tot în Transilvania, se mai păstrează încă, în satele de pe Târnave, „butea feciorilor”. Băieţii se strâng în ceată pentru a aduna, încă din zilele de post, vin pentru petrecrea din ultima săptămână a anului. Ceata de colindători este organizată după reguli complicate şi fiecare membru are un rol (ghirău, ajutor de ghirău, jude, pârgău mare, pârgău mic). Tot în această zonă se cântă un colind cu rădăcini de peste două milenii, intitulat „Împăratul Romei”. Colindul redă contextul istoric al naşterii lui Iisus, în timpul împăratului roman Octavian Augustus şi descrie momentul venirii celor trei magi de la Răsărit cu daruri – aur, smirnă şi tămâie.

În satul Limba, din judeţul Alba, se păstrează încă un vechi obicei – „Piţăratul”. Denumirea vine de la „piţărău” – colacul pe care cei mici îl primesc atunci când merg la colindat. El este făcut din aluat care rămâne de la pâine sau de la cozonaci.

În comuna Ilva Mare din Bistriţa-Năsăud, în Ajnul Crăciunului pornesc prin sat „belciugarii” – tineri costumaţi în capră, soldat, urs, preot, jandarm, doctor, mire şi mireasă, care interpretează, în fiecare casă, o mică scenetă. Obiceiul nu este specific creştinismului, dar oamenii de pe Valea Ilvelor cred că gospodăria în care joacă „belciugarii” va fi una bogată în anul care vine. De aceea, toată lumea îi aşteaptă şi îi răsplăteşte.

La Sălişte, în judeţul Sibiu, se păstrează o tradiţie veche din anul 1895. În seara de Ajun, cetele de feciori colindă în toate casele satului, îmbrăcaţi în costume populare. Colindatul începe cu casa primarului şi a preotului, după care feciorii pornesc din casă în casă, până dimineaţă, iar la final se duc direct la „ceată”, unde colindă „gazda”.

În prima zi de Crăciun, la prânz, cetele de feciori colindă în biserică, după încheierea slujbei, fiind ascultaţi de tot satul.

În a patra zi de Crăciun, toate cetele din Mărginime, dar şi din localităţi de dincolo de munţi, din judeţele Vâlcea şi Argeş, sunt invitate la întrunirea cetelor de juni de la Sălişte, care se ţine anual încă de la 1895, cu o singură întrerupere, de zece ani, după al Doilea Război Mondial. Fiecare ceată îşi prezintă jocurile tradiţionale şi mesajul, după care se prind cu toţii în Hora Unirii.

Naţional

INSP: 474 cadre medicale infectate cu coronavirus

Publicat acum

pe

loading...

Autoritățile anunță că, la nivel național, sunt 474 cadre medicale infectate cu COVID-19.

Conform raportărilor primite de INSP din teritoriu:

Județ cazuri
Alba total 2
Arad total 24
București total 65
Bistrița Năsăud total 3
Botosani total 1
Cluj total 3
Constanța total 1
Covasna total 8
Dâmbovița total 1
Galați total 7
Hunedoara total 24
Iasi total 5
Mehedinți total 1
Neamț total 7
Suceava total 318
Timiș total 2
Vrancea total 2
Total 474

Continuă să citești

Naţional

Legea privind căsătoria în parc, grădină publică sau muzeu, promulgată

Publicat acum

pe

loading...

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, azi, legea care prevede posibilitatea încheierii căsătoriei şi în grădini publice, parcuri, muzee sau alte locuri în aer liber, cu aprobarea primarului.

Legea modifică şi completează alineatul (2) al articolului 24 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă şi a fost iniţiată de deputatul PNL Florin Roman.

”Căsătoria se poate încheia şi în afara sediului serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, al primăriei competente, cum ar fi grădinile publice, parcurile, muzeele şi alte locuri în aer liber, la cererea viitorilor soţi, cu aprobarea primarului”, prevede actul normativ.

Continuă să citești

Naţional

România a trecut de 3000 de cazuri COVID-19. Record de noi cazuri | VEZI bilanțul anunțat azi

Publicat acum

pe

loading...

Până astăzi, 3 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 3183 cazuri de persoane infectate cu virusul COVID-19 (coronavirus), au anunțat autoritățile. În ultimele 24 de ore, s-au înregistrat 445 cazuri noi de îmbolnăvire, un record pentru țara noastră.

Dintre cele 3183 persoane confirmate pozitiv, 283 au fost declarate vindecate și externate  din unități spitalicești: 126 la București, 58 la Timiș, 34 la Iași, 5 la Caraș-Severin, 6 la Prahova, 16 la Constanța, 8 la Dolj, 8 la Cluj, 7 la Brașov, 5 la Galați, 2 din Bihor, 2 Argeș, 2 la Arad, 1 la Brăila, 1 la Mureș, 1 la Neamț, 1 la Alba.

Diferențele de cifre față de ziua anterioară referitoare la persoanele vindecate din județele Caraș-Severin și Prahova sunt din cauza faptului că unități spitalicești din aceste județe au rectificat datele comunicate anterior.

Numărul de cazuri confirmate, pe județe, potrivit raportării Institutului Național de Sănătate Publică:

Nr. crt. Județ Număr de cazuri confirmate
1. Alba 13
2. Arad 110
3. Argeș 12
4. Bacău 24
5. Bihor 44
6. Bistrița-Năsăud 27
7. Botoșani 44
8. Brașov 124
9. Brăila 13
10. Buzău 12
11. Caraș-Severin 17
12. Călărași 26
13. Cluj 108
14. Constanța 117
15. Covasna 38
16. Dâmbovița 19
17. Dolj 27
18. Galați 90
19. Giurgiu 22
20. Gorj 8
21. Harghita 1
22. Hunedoara 108
23. Ialomița 45
24. Iași 72
25. Ilfov 60
26. Maramureș 46
27. Mehedinți 11
28. Mureș 55
29. Neamț 150
30. Olt 8
31. Prahova 27
32. Satu Mare 16
33. Sălaj 7
34. Sibiu 27
35. Suceava 866
36. Teleorman 24
37. Timiș 126
38. Tulcea 6
39. Vaslui 11
40. Vâlcea 8
41. Vrancea 70
42. Mun. București 544
                                       TOTAL 3183

Totodată, până acum, 116 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin și Mureș, au decedat.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 445 noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 83 de pacienți.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 13.531 de persoane. Alte 114.646 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 31.657 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 913 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 5.385 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Prin structurile abilitate ale M.A.I. au fost întocmite, până în prezent, 285 de  dosare penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.

Totodată, în ultimele 24 de ore, Poliția și Jandarmeria au aplicat, în același interval de timp, 744 de sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea măsurilor de izolare/carantină.

Polițiștii au depistat, în același interval de 24 de ore, 9.143 de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestora le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 11.090.347 de lei.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, potrivit informațiilor obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, până în prezent, 221 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 129 în Spania, 57 în Italia, 14 în Franța, 8  în Germania, 4 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 2 în Indonezia și câte unul în Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Belgia și SUA. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 25 de cetățeni români aflați în străinătate, 9 în Italia, 6 în Franța, 4 în Marea Britanie, 5 în Spania și unul în Germania, au decedat.

***

Ieri, 2 aprilie, o aeronavă a Forțelor Aeriene Române a efectuat un zbor pentru aducerea unor echipamente de protecție medicală din Turcia, constând în 100.000 măști de protecție tip FFP2 și FFP3, achiziționate de statul român prin Oficiul Național de Achiziții Centralizate și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Echipamentele vor fi alocate, în funcție de nevoi, personalului medical si forțelor de intervenție operative.

De la intrarea în vigoare a Ordonanței Militare nr. 2 și până în prezent, au fost plasate în carantină instituționalizată 1.418 de persoane care nu au respectat perioada de autoizolare. De asemenea, 52 de persoane aflate în carantină au părăsit locația în care au fost plasate, pentru acestea  fiind dispusă măsura carantinării pentru o nouă perioadă de 14 zile.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare