Conectează-te cu noi

Naţional

Trenurile de mare viteză, promisiuni SF. În România viteza medie a trenurilor este de 45 km/h

Publicat acum

pe

loading...

De-a lungul ultimilor 10 ani, nu doar autostrăzile, ci şi liniile ferate de mare viteză au făcut obiectul promisiunilor politice. Dacă acestea s-ar împlini, trenurile ar circula ultrarapid de la Bucureşti la Budapesta, Timişoara, Arad, Iaşi sau Sofia, reiese din declaraţiile analizate de Mediafax.

Primele discuţii pe tema unui TGV românesc au apărut în toamna anului 2007, când Guvernul României şi cel al Ungariei au convenit, în şedinţa comună din luna noiembrie a acelui an, să construiască în comun o linie feroviară de mare viteză de tip TGV pe ruta Budapesta-Bucureşti-Constanţa, în continuarea traseului Paris-Strasburg-Stuttgart-Viena-Bratislava-Budapesta. Oficialii Executivului român afirmau, atunci, că lucrările au ca termen de finalizare „anul 2015” şi că problema principală este finanţarea lucrării, ale cărei costuri sunt estimate la câteva miliarde de euro.

Ulterior, preşedintele Agenţiei de Finanţare a Proiectelor de Infrastructură din Franţa, Gerard Longuet, afirma – în ianuarie 2009 – că Uniunea Europeană are în vedere realizarea unei linii feroviare de mare viteză până la Viena şi că România poate fi inclusă în acest proiect.

Emil Boc a fost primul politician care s-a remarcat prin promisiuni mai detaliate privind trenurile de mare viteză, lansând – în luna februarie a anului 2010 – „proiectul” căii ferate rapide Paris-Strasbourg-Bratislava-Budapesta-Bucureşti-Constanţa. Investiţia respectivă, spunea Emil Boc, trebuie să constituie unul dintre proiectele majore ale Strategiei Dunării. „Mă refer la calea ferată Paris-Strasbourg-Bratislava, care trebuie extinsă către Budapesta-Bucureşti-Constanţa, ca o componentă a programului privind reţeaua europenă de transport”, a afirmat, în 2010, Emil Boc.

În anii următori, liniile ferate ultrarapide au rămas într-o oarecare uitare, până când – în primele luni ale anului 2014 – realizarea unei linii de cale ferată de mare viteză pe Coridorul IV Pan-european Arad – Timişoara – Caransebeş – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Calafat – Bucureşti a fost trecută pe lista priorităţilor din programul de guvernare al PSD, Cabinetul „Ponta 3”. De asemenea, o altă investiţie în domeniul feroviar prevăzută în acel program prevedea reabilitarea liniei de cale ferată de pe Coridorul IV de Transport Pan-european Braşov-Simeria şi reabilitarea, pe acelaşi coridor, a liniei Frontieră-Curtici-Simeria.

În toamna aceluiaşi an 2014, aflat într-o vizită oficială la Bejing, premierul Victor Ponta a declarat că România ia în calcul introducerea unei căi ferate de mare viteză pe ruta Bucureşti-Iaşi, după ce Comisia Europeană a cerut ţării noastre să renunţe la proiectul similar anunţat pentru ruta Bucureşti-Constanţa.

Au mai trecut, apoi, alţi câţiva ani în care nu s-a mai vorbit oficial despre asemenea proiecte, dar în vara lui 2017 premierul Mihai Tudose i-a surprins pe toţi cu un anunţ ambiţios. Tudose a vorbit, în luna iulie 2017, cu ambasadorul Chinei în România, despre o reţea regională de trenuri pe pernă magnetică. „Premierul Mihai Tudose a analizat, cu ambasadorul R.P. Chineze în România, Xu Feihong, perspectivele de dezvoltare a cooperării bilaterale în plan economic, un proiect evocat de oficialul român vizând construcţia unei reţele regionale de trenuri pe pernă magnetică”, potrivit unui comunit remis de Guvern. Premierul Mihai Tudose a mai menţionat, potrivit sursei citate, proiecte de infrastructură de interes regional cum ar fi construcţia unei autostrăzi Bucureşti-Sofia, dar şi „construcţia unei reţele de transport feroviar de mare viteză, pe pernă magnetică, dezvoltată în comun de România, Bulgaria, Serbia şi, eventual, Grecia, după modelul celor deja funcţionale în China. Acestea sunt proiecte care pot beneficia de finanţări europene şi care pot fi dezvoltate în regim de parteneriat-public privat, pentru care România poate beneficia de expertiza marilor companii de construcţii chineze”, se mai arăta în comunicatul citat.

Tot în vara anului trecut, prim-ministrul Mihai Tudose a discutat şi cu omologul său bulgar, Boiko Borisov, despre cooperarea între cele două ţări în privinţa infrastructurii şi turismului, dar şi în alte domenii care pot fi finanţate din fonduri europene. „Premierul român a propus conectarea capitalelor Bucureşti-Sofia-Atena printr-o linie feroviară rapidă de persoane, proiect la care vor lucra miniştrii Transporturilor din cele trei ţări, şi s-a agreat accelerarea proiectelor celor două poduri peste Dunăre, între Turnu Măgurele – Nicopole şi Călăraşi – Silistra”, se arăta într-un comunicat oficial din luna iulie 2017.

Anul 2018 a debutat în forţă din punctul de vedere al proiectelor feroviare de mare viteză. În februarie, Guvernul Ungariei a anunţat aprobarea unei finanţări în valoare de un miliard de forinţi (3,2 milioane de euro) pentru studiul de fezabilitate al proiectului feroviar de mare viteză Budapesta – Cluj-Napoca, menţionând că nu are nicio obiecţie faţă de planul României de a extinde calea ferată respectivă până la Bucureşti.

În fine, la începutul lunii martie 2018, ministrul român al Transporturilor, Lucian Şova, anunţa că a participat, la Budapesta, la un summit ministerial privind transporturile, în cadrul căruia a discutat cu ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, şi despre posibilitatea realizării unei linii feroviare de mare viteză pe ruta Budapesta-Bucureşti. Oficialul ungar a anunţat, la rândul său, întrevederea avută cu ministrul român, dar a menţionat în schimb că în cadrul discuţiilor a fost abordat proiectul privind linia ferată de mare viteză Budapesta-Cluj-Napoca, pentru care Guvernul ungar a şi alocat 3,2 milioane de euro în pregătirea studiului de fezabilitate. „Ministrul Transporturilor din România, Lucian Şova, a purtat astăzi, 6 martie 2018, în contextul Summitului ministerial privind transporturile, de la Budapesta, discuţii cu Peter Szijjarto, ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior din Ungaria pe teme de interes bilateral din domeniul transporturilor rutiere şi infrastructurii de transport. De asemenea, la întâlnire au fost abordate şi subiecte din domeniul feroviar, precum posibilitatea realizării unei linii feroviare de mare viteză pe ruta Budapesta-Bucureşti”, se precizează într-un comunicat difuzat, în aceeaşi zi, de Ministerul Transporturilor.

Un tren este considerat „de mare viteză” dacă depăşeşte media orară de 250 km/h, iar la nivel mondial ultimele recorduri se apropie de 600 km/h. În România, din cauza infrastructurii, viteza medie a trenurilor este de 45 km/h, recordul naţional de 160 km/h fiind atins doar pe ruta Bucureşti-Constanţa.

 

Sursa – Mediafax

Naţional

CFR: Noul Mers al Trenurilor intră în vigoare duminică, 15 decembrie!

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

CFR Călători informează că, începând cu data de 15 decembrie 2019, va intra în vigoare noul Mers al Trenurilor 2019-2020, care va fi valabil până la data de 12 decembrie 2020 şi va fi asigurat de un număr mediu de 1230 detrenuri.

Începând cu data de 15 decembrie 2019, pe ruta Bucureşti Nord – Chitila – Buftea se va introduce serviciul de transport suburban prin care se pun la dispoziţie 26 perechi de trenuri InterRegio şi Regio/ zi, mai mult cu 6 perechi de trenuri InterRegio în plus faţă de perioada anterioară.

Începând cu data de 15 decembrie 2019, pe ruta Ciurea– Iaşi se pun la dispoziţie 16 perechi de trenuri Regio / zi, mai mult cu 8 perechi de trenuri Regio în plus faţă de perioada anterioară.

Pentru programul de circulaţie 2019 – 2020, au fost programate trenuri care vor avea opriri în Halta Parc Mogoşoaia pentru a asigura o legătură mai rapidă şi sigură între municipiul Bucureşti şi Mogoşoaia. 16 trenuri cu plecări/ sosiri din/în staţiile Bucureşti Nord vor avea opriri în Halta Parc Mogoşoaia. Durata medie a călătoriei este de 20 minute, iar preţul unui bilet la clasa a 2-a la trenurile Regio este de 3,90 lei iar la clasa a 1-a costul biletului este de 5,30 lei. La trenurile Interregio preţul unui bilet la clasa a 2-a este de 8,20 lei, iar la clasa a 1-a de 12,50 lei.

Din 13 ianuari 2019, pe ruta Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa – Fundulea se va introduce serviciul de transport suburban prin care pune la dispoziţie 13 perechi de trenuri InterRegio şi Regio/ zi, mai mult cu 6 perechi de trenuri InterRegio în plus faţă de perioada anterioară.

Serviciul de transport feroviar de vagoane de dormit şi cuşetă va fi disponibil pe relaţiile: Bucureşti Nord – Timişoara, Bucureşti Nord – Cluj Napoca, Bucureşti Nord – Oradea, Bucureşti Nord – Satu Mare, Bucureşti Nord – Baia Mare, Bucureşti Nord – Sighetu Marmaţiei, Bucureşti Nord – Iaşi, Bucureşti Nord – Suceava, Timişoara – Iaşi, Bucureşti Nord – Botoşani, Bucureşti Nord – Bistriţa, Bucureşti
Nord – Vatra Dornei.

Va fi prelungit traseul trenului IR 1823 Bucureşti – Craiova – Târgu Jiu la Petroşani – Subcetate – Călan – Simeria.

În trafic internaţional va fi introdus în circulaţie un tren nou (143/686 şi 687/144), realizat de CFR Călători în colaborare cu MAV Start Ungaria şi OBB Austria pe ruta Satu Mare – Budapesta – Viena şi retur.

În sezonul estival 2020, trenul IR 461/460 va avea în compunere, un vagon direct pe ruta Bucureşti Nord- Istanbul şi retur.

Un nou program pilot pentru deservirea şi sporirea atractivităţii traficului de navetă între zonele suburbane şi marile oraşe din toată ţara. Astfel, va fi permisă călătoria posesorilor de abonamente valabile la trenuri Regio şi cu trenurile Interregio, pentru abonamentele emise pe distanţe de până la 30 de km. Această ofertă este valabilă începând cu data de 15 decembrie 2019 şi nu include trenurile în trafic internaţional.

Va fi introdus un nou serviciu de rezervare a locurilor, ca urmare a solicitării călătorilor, pentru trenurile Regio, la preţul de 1 leu, pe rutele: Bucureşti Obor – Constanţa şi retur, Bucureşti Nord / Basarab –Braşov şi retur, Bucureşti Nord – Buzău – Mărăşeşti şi retur, Bucureşti Nord / Basarab – Craiova şi retur, Buzău – Constanţa şi retur.

În perioada sărbătorilor de iarnă şi sfârşitului de an CFR Călători va utiliza întreaga sa capacitate de transport tehnic disponibilă.

Continuă să citești

Naţional

ALERTĂ ÎN FARMACII! Un medicament prescris și pentru copii, RETRAS de la vânzare!

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Mai multe loturi ale medicamentului Debridat, utilizat inclusiv pentru copii şi sugari, au fost retrase de pe piaţă.

Agenţia Naţională a Medicamentului a anunţat retragerea de pe piaţă a unor loturi ale medicamentului Debridat, decisă de compania producătoare. Motivul este acela că recipientul ar putea conţine un corp străin metalic ca urmare a unui incident care a avut loc la fabrica din Franţa unde este produs acest mediament.

Potrivit prospectului, Debridat 24 mg/5 ml granule pentru suspensie orală, este utilizat în cazul durerii din cadrul bolilor digestive sau biliare.

Debridat este un medicament care corectează tulburările tranzitului gastrointestinal care sunt legate de aceste afecţiuni.

Continuă să citești

Naţional

Veşti bune pentru salariaţii din România! La cât ar putea ajunge tichetele de masă în 2020

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

În această lună, mai exact pe data de 4 decembrie, proiectul de lege care prevede majorarea valorii nominale a tichetelor de masă la 20 de lei a primit raport favorabil de la Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială si este propusă pentru adoptare de către Camera Deputaţilor.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare, prevede majorarea valorii nominale a tichetelor de masă la 20 de lei, a fost înregistrată la Senat pe 9 aprilie 2019, scrie ZF.

În prezent, valoanea nominală maximă a unui tichet de masă este de 15,18 lei şi conform, expunerii de motive a iniţialorilor propunerii, “nu este suficientă pentru a cumpăra o masa de prânz, în condiţiile în care valoarea medie a unui mese de prânz este de 21,40 lei”.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare