Conectează-te cu noi

Ştiri din zonă

Un proiect de UN MILIARD de euro în județul Cluj, prioritar pentru România, bate pasul pe loc de 40 de ani

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă

Un proiect de 1 miliard de euro, cel al hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti din judeţul Cluj, considerat esenţial pentru sistemul energetic al ţării, bate pasul pe loc de 40 de ani. Primele schiţe ale hidrocentralei au fost făcute la mijlocul anilor ’70, fiind aleasă ulterior locaţia, transmite Mediafax.

Autorităţile descriu proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti ca fiind unul esenţial pentru sistemul energetic al ţării. Însă acţiunile concrete pentru realizarea lui se lasă aşteptate de ani buni. În valoare de 1 miliard de euro, proiectul a prins contur în urmă cu aproape jumătate de secol, dar nu dă semne că va fi terminat în următorul deceniu, deşi e „prioritar” de zece ani.

Proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti este un proiect prioritar pentru România pe care neapărat trebuie să îl realizăm”, spunea, la începutul acestui an, ministrul Energiei Anton Anton. Acelaşi ministru sublinia importanţa proiectului, spunând că este o „chestiune obligatorie”.

Declaraţiile sunt doar cele mai recente dintr-un şir de explicaţii date de autorităţile centrale şi locale privind impactul major pe care hidrocentrala îl va avea şi cât de importantă este construcţia ei. Încă din 2009, proiectul era văzut ca unul „prioritar” pentru Guvern, după cum declara la acea dată premierul Emil Boc, când Executivul a şi adoptat un memorandum în acest sens, care însă nu mai produce efecte juridice în prezent.

De altfel, proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarniţa-Lăpuşteşti a fost inclus şi în anul 2018 în lista proiectelor strategice de investiţii care urmează a fi pregătite şi atribuite în parteneriat public privat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), conform HG nr. 643/23.08.2018.

Proiectul CHEAP Tarniţa-Lăpuşteşti – Ministerul Energiei a avizat Hotărârea de guvern iniţiată de CNSP prin care se aprobă Studiul de fundamentare al proiectului. Conform prevederilor OUG nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat, CNSP va selecta partenerul privat şi va gestiona problematica aferentă încheierii contractului de parteneriat public-privat în vederea realizării CHEAP Tarniţa – Lăpuşteşti”, se arată într-un răspuns al Ministerului Energiei remis MEDIAFAX.

Ministerul nu a răspuns însă întrebărilor privind calendarul avut în vedere pentru realizarea proiectului şi nici care este efectiv stadiul procesului de selectare a partenerului privat.

În vara anului 2015 a fost stabilită lista finală cu trei ofertanţi precalificaţi pentru construirea hidrocentralei: China Gezhouba Group Company Limited – Wu Lingpower Corporation Limited, China Huadian Engineering Co. LTD. – Guizhou Wujiang Hydropower Development Co. LTD şi Huaneng Lancang River Hydropower Inc. – Hydrolancang International Energy Co. LTD. De atunci şi până în 2017 s-au purtat negocieri pe baza ofertelor şi, în mod normal, ar fi urmat elaborarea caietului de sarcini final, derularea licitaţiei, stabilirea investitorului câştigător şi negocierea şi semnarea documentelor finale cu acesta.

Ministerul Energiei susţine însă că investitorii din China care ar fi trebuit să construiască hidrocentrala au pus condiţii imposibil de acceptat de statul român.

Condiţiile formulate de investitorii din China care au participat la procedura de selecţie derulată în perioada 2014-2017 (dintre care unele au fost calificate de aceştia ca fiind esenţiale pentru participarea la etapa angajantă la proiect) nu au putut fi acceptate, întrucât ar fi fost de natură să conducă la modificări esenţiale ale procedurii de selecţie prin încălcarea principiul transparenţei şi/sau principiul egalităţii de tratament”, a transmis ministerul.

Centrala va fi situată la 30 km depărtare de oraşul Cluj-Napoca, pe valea râului Someşul Cald, pe versantul stâng al acumulării Tarniţa şi este prevăzută a se realiza cu patru grupuri reversibile, turbina-pompă, cu o putere instalată de 4x 250 MW, construcţia fiind preconizată a se realiza în două etape pe parcursul a 5-7 ani.

Principalul obiectiv al proiectului este creşterea siguranţei în funcţionare a SEN, centrala putând asigura funcţionarea optimă şi sigură a acestuia, în condiţiile creşterii considerabile a portofoliului capacităţilor de producţie din surse regenerabile, fiind un acumulator de energie electrică ce asigură transferul acesteia la vârful curbei de sarcină, furnizând, aşa cum am arătat anterior, servicii tehnologice de sistem pentru România şi ţările învecinate.

Prin realizarea acestei capacităţi hidro cu acumulare prin pompaj pot fi acoperite atât nevoia crescută de stocare a energiei şi transferul surplusului din zona de gol în cea de vârf a curbei de sarcină, precum şi echilibrarea capacităţilor regenerabile de producţie necontrolabilă prin asigurarea unei funcţionări optime a grupurilor mari din sistem.

Proiectul hidrocentralei nu este însă unul nou, primele analize privind realizarea construcţiei fiind făcute în perioada 1975-1985, când Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (ISPH) s-a implicat în elaborarea studiilor de amplasament şi studiilor de schemă pentru realizarea unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj în România. Apoi, în perioada 1985-1988, pe baza considerentelor tehnico-economice, s-au concretizat opţiunile spre bazinul Someşului Cald, unde lacul de acumulare Tarniţa putea îndeplini rolul de rezervor inferior, locaţia fiind considerată drept cea mai favorabilă din punct de vedere geologic şi hidrologic.

Ştiri din zonă

CLUJ | Amendă în urma construcției microhidrocentralei ilegale de pe Someşul Cald!

Publicat acum

pe

Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa (ABA Someş-Tisa) aduce precizări în legătură cu situaţia semnalată în spaţiul public joi, 18 aprilie 2019, de către senatorul Mihai Goţiu.

ABA Someş-Tisa a luat act de interpelarea domnului senator Mihai Goţiu şi de situaţia prezentată în aceasta, prin Administraţia Naţională „Apele Române”, în data de 11 aprilie 2019.

În aceeaşi zi, reprezentantul Sistemului de Gospodărire a Apelor Cluj s-a deplasat la faţa locului, constatând prezenţa unei construcţii din beton, amplasată pe malul stâng al râului Someşul Cald, pe raza localităţii Râşca. În urma deplasării în teren, am procedat imediat la identificarea şi contactarea beneficiarului şi executantului lucrării. Acesta a fost convocat la sediul ABA Someş-Tisa, pentru a prezenta actele deţinute, care au stat la baza realizării construcţiei. În momentul respectiv, persoana nu se afla în ţară”, se arată într-un comunicat al ABA Someș-Tisa.

În data de 15 aprilie 2019 beneficiarul s-a prezentat la sediul ABA Someş-Tisa şi a declarat că intenţiona construirea unui spaţiu pentru petrecerea timpului liber, care să includă şi o moară artizanală, lucrare care a fost începută în urmă cu câteva luni. Din documentele puse la dispoziţie s-a constatat faptul că lucrarea a fost executată fără a deţine acte de reglementare din punctul de vedere al gospodăririi apelor. Această faptă constituie contravenţie, în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr.107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. În consecinţă, executantul lucrării a fost sancţionat contravenţional cu amendă în cuantum de 10.000 de lei”, mai precizează ABA Someș-Tisa.

Totodată, reprezentanţii instituţiei i-au solicitat sistarea lucrărilor, până la stabilirea modului de soluţionare a situaţiei de către toate instituţiile implicate.

Continuă să citești

Ştiri din zonă

ACCIDENT la intrare în Cluj! O șoferiță și doi copii sub trei ani au ajuns la spital – FOTO

Publicat acum

pe

FOTO – Facebook/Info Trafic jud. Cluj

Un accident de circulație, în care au fost implicate două autovehicule, s-a produs vineri, 19 aprilie, în jurul orei 12:00, pe Calea Florești din Cluj-Napoca.

Potrivit primelor informații, accidentul s-ar fi produs ca urmare a neacordării de prioritate.

În urma apelului la 112, la fața locului au intervenit pompierii din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Avram Iancu” (ISU) Cluj cu o autospecială de descarcerare, un echipaj de prim-ajutor SMURD, dar și polițiștii.

Șoferița și doi copii, în vârstă de până la trei ani conform ISU Cluj, pasageri în autoturismul condus de femeie, au primit îngrijiri medicale la fața locului, fiind ulterior transportați la spital pentru investigații suplimentare.

Oamenii legii au demarat o anchetă în acest caz pentru a stabili circumstanțele exacte în care s-a produs accidentul.

Continuă să citești

Ştiri din zonă

CJ Cluj reclamă pierderea a 20 de milioane de euro ca urmare a măsurilor guvernării PSD

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă

Consiliul Judeţean (CJ) Cluj reclamă pierderea, în acest an, a 20 de milioane de euro din buget, ca urmare a măsurilor guvernării PSD.

Conform noii legi a bugetului de stat decisă de Guvernul PSD, CJ Cluj a pierdut 20 de milioane de euro, situaţia fiind cauzată de scăderea sumelor care intră la bugetul de stat, dar şi de atribuţiile suplimentare primite de la Guvern, fără să fie însoţite de resurse financiare suplimentare. Este o pierdere uriaşă, proiectul de lege urmând să ducă la apariţia unor falimente mai ales la nivelul unor comune, unde bugetele sunt insuficiente pentru o funcţionare pe toată durata anului. Şansa CJ Cluj a fost că anul trecut am câştigat proiecte europene, pe proiecte retrospective, de 150 de milioane de euro, iar împreună cu proiecte de investiţii pe spitale şi drumuri judeţene, banii europeni obţinuţi şi care vor intra în acest an se ridică la 230 de milioane de euro”, a declarat, miercuri, după şedinţa CJ, preşedintele forului judeţean Alin Tişe.

În şedinţa de miercuri, CJ Cluj a aprobat bugetul pe anul în curs, care se ridică la circa 108 milioane de euro.

Continuă să citești

RECLAMĂ

PUBLICITATE

loading...

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare