Cum au ajuns cozonacii o afacere de jumătate de miliard de lei. Paștele, un business profitabil

Aproape 7000 de companii au fost focusate, în aceste zile, să producă și să vândă cozonaci și alte tipuri de prăjituri pentru masa de Paște a românilor. Este un business extrem de profitabil, cu o marjă de profit ridicată, care exploatează tradițiile și obiceiurile de consum specifice românilor, se arată într-un studiu Frames, citat de G4Media.

Un cozonac costă, în medie, între 10 și 150 lei, în funcție de gramaj, calitate, ingredientele folosite (ciocolată, nucă, rahat, stafide, fructe confiate, rom, creme speciale etc.), de brand și de locul unde este comercializat.

Un calcul simplu, orientativ, realizat de analiștii de la firma de consultanță Frames, arată că Paștele reprezintă pentru companiile din domeniu (cod CAEN 1061/1071), un business de cel puțin jumătate de miliard de lei, luând în calcul faptul că, în aceste zile, sunt vânduți mai mult de 10 milioane de cozonaci.

,,Pe fondul majorărilor salariale și al apetitului în creștere pentru consum, este posibil ca 2019 să aducă un record în materie de producție și comercializare de cozonaci, în ton cu evoluția generală a industriei alimentare. De Paște, vânzările de cozonaci sunt mai mari decât cele de Crăciun, pentru că tradiția asociază acest moment special cu consumul de ouă vopsite, cu carnea de miel, paharul de vin și, bineînțeles, cu cozonacul’’, afirmă analiștii.

De la prepararea și comercializarea făinii speciale pentru cozonac, a aluatului, a ingredientelor necesare, la coacerea și vânzarea acestui produs specific sărbătorilor, pe lanțul economic se află, în prezent, aproape 7000 de firme.

Potrivit statisticilor de la Registrul Comerțului și datelor financiare depuse pentru anul 2017 la Ministerul Finanțelor, analizate de Frames, numărul companiilor din acest sector a crescut cu peste 2000, de la 4701 în 2012 la 6825 în 2017.

Cele mai multe sunt microîntreprinderi (6234), 540 sunt considerate firme mici și numai 51 sunt cotate ca firme mari, cu unități de producție industriale și lanțuri de distribuție și magazine.

Vel Pitar SA, cu o cifră de afaceri de 396,5 mil.lei, Boromir IND Srl (254,8 mil.lei) și Sapte Spice SA (21,3 mil.lei) sunt companiile care domină acest sector. În top 10 – cifră de afaceri se mai află companii precum GoodMills România SRL (213,7 mil.lei), Fornetti România SRL (179,3 mil.lei), Sam Mills Europe SRL (178,5 mil.lei), Dobrogea Group SA (163,6 mil.lei), Pambac SA (163,4 mil.lei), Oltina Impex Prod Com srl (154,3 mil.lei) și Băneasa Moara SA (119,4 mil.lei).

,,Acest sector este unul puternic polarizat. Pe de o parte se află business-uri semnificative, precum cele ale companiilor Vel Pitar sau Boromir, iar pe de alta – foarte multe afaceri mici, de familie, cu până în 10 angajați. Spre comparație, dacă primii doi jucători din sector angajează împreună peste 3200 de salariați, media la nivelul sectorului este de numai 10 angajați. Iar în privința cifrei de afaceri, media este de 1,3 milioane de lei, la nivelul anului 2017’’, arată analiza Frames.

Potrivit statisticii, cele mai multe firme (3591) raportau în 2017 afaceri de până în 100.000 de lei, 1501 între 100.000-500.000 de lei, 587 între 500.000 lei și 1 mil.lei, 900 de companii între 1 mil-5 mil. lei și numai 250 peste 5 milioane de lei. În ceea ce privește profitabilitatea, peste 6000 înregistrau profituri de până în 100.000 lei, 542 între 100.000 și 500.000 lei și numai 165 peste acest nivel.

Interesant este că, raportat la 2012, companiile din acest domeniu și-au redus semnificativ problemele financiare. Media datoriilor nete a scăzut de la 1,16 mil. lei la 810.512 lei, iar media pierderii nete s-a redus de la 102.264 lei la 36.708 lei.

Pe ansamblu, afacerile primilor 100 de jucători din acest sector se situau la 4,8 mld.lei în 2017, față de 4,18 mld.lei în 2012, cu un profit de 215,4 milioane lei, de patru ori mai mare față de 2012 (55,6
mil.lei).

În total, aceste companii angajau peste 20.000 de oameni, în creștere cu peste 1000 de angajați față de 2012.

„Chiar dacă multe dintre firme sunt mici și au o putere financiară redusă, business-ul din acest sector se dovedește a fi unul predictibil, dovadă că peste 60% dintre firme au un risc scăzut de insolvență. În 2017, din totalul de 6825 de companii, numai 160 se aflau în insolvență și doar 223 apăreau cu datorii la stat. Este o afacere care are o plajă de clienți constantă. Interesant, în context, că dintre cei mai importanți jucători, 12 companii sunt înființate în 1994, iar șase dintre ele datează încă din 1991”, arată analiza.

La nivel regional, mare parte din business se concentrează în jurul principalelor orașe, acolo unde și cererea este la un nivel ridicat. București-Ilfov se află în prim-plan, cu 939 de firme, urmat de județele Cluj (387), Constanța (320 companii), Bihor (277), Dolj (267) și Timiș (255).

,,Afacerile din acest domeniu, care includ cozonacii, dar și alte produse precum cele de panificație, prăjituri și făină, urmează o tendință pozitivă, în ton cu evoluția consumului. Diversificarea gamei de produse, investițiile în producție, distribuție și marketing, au influențat în mod semnificativ business-ul din acest sector. 2018 a fost, din datele statistice financiare preliminare, cel mai bun an din ultimii 10, cu un avans semnificativ al cifrei de afaceri, la peste 5 mld.lei, iar 2019 anunță un nou record’’, arată analiza Frames.

COZONACII ȘI REÎNTOARCEREA LA TRADIȚII

Potrivit datelor Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase (ROMPAN), consumul de cozonaci crește susținut, de la an la an. Dacă în 2014 se vindeau 7,3 milioane de bucăți, în prezent s-a trecut, potrivit estimărilor din piață, de granița de 10 milioane.

„Creșterea veniturilor românilor a influențat semnificativ acest sector. În plus, apetitul pentru fast-food pare să se fi temperat, iar obiceiurile de consum să se îndrepte tot mai mult spre produsele tradiționale. De la panetone-ul în vogă la începutul anilor 2000, românii din mediul urban s-au întors la cozonacii tradiționali, iar rețetele clasice sunt tot mai căutate. Este un trend care are legătură și cu interesul tot mai mare al consumatorilor pentru produsele considerate sănătoase, tradiționale”, afirmă analiștii de la Frames.

Din statisticile ROMPAN reiese, de altfel, că 80% dintre consumatori prefer cozonacii tradiționali, de producția autohtonă.

Apetitul pentru consumul produselor tradiționale s-a extins semnificativ și la export, cozonacul românesc având tot mai mult succes în țări precum Italia, Spania sau Marea Britanie, acolo unde există comunități semnificative de români.

DE UNDE VINE COZONACUL?

La noi în țară, termenul de cozonac apare încă din Evul Mediu, iar unele relatări îl plasează chiar cu câteva sute de ani mai devreme.

Cozonacul a fost asociat, în general, cu o prăjitură cu aluat dospit, frământat cu ouă, făină, lapte și zahăr, realizat în diverse forme – trunchi de con, cilindru, împletit, chiar și păpușă sau sub formă de miel. De exemplu, în Moldova predomină cozonacii foarte înalți, denumiți babe, moși sau moșnegi, iar în Transilvania sunt populare forma împletită, de inspirație germană (baumstritel), și cea tubulară (kürtős kalács).

Dacă este sau nu o prăjitură pur românească rămâne un subiect în dezbatere, situație în care se află și alte produse tradiționale, de la sarmale la mici etc.

Cert este că studiile etimologice au identificat o legătură directă cu termenul kosonáki (păpușă) din limba greacă. Grecii îl folosesc pentru a identifica o prăjitură care ia, uneori, forma unei păpuși. Termenul de cozonac este, de altfel, extrem de popular în Balcani, fiind folosit inclusiv de bulgari, care îl denumesc kozunak.