Conectează-te cu noi

Naţional

Cum au ajuns cozonacii o afacere de jumătate de miliard de lei. Paștele, un business profitabil

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Aproape 7000 de companii au fost focusate, în aceste zile, să producă și să vândă cozonaci și alte tipuri de prăjituri pentru masa de Paște a românilor. Este un business extrem de profitabil, cu o marjă de profit ridicată, care exploatează tradițiile și obiceiurile de consum specifice românilor, se arată într-un studiu Frames, citat de G4Media.

Un cozonac costă, în medie, între 10 și 150 lei, în funcție de gramaj, calitate, ingredientele folosite (ciocolată, nucă, rahat, stafide, fructe confiate, rom, creme speciale etc.), de brand și de locul unde este comercializat.

Un calcul simplu, orientativ, realizat de analiștii de la firma de consultanță Frames, arată că Paștele reprezintă pentru companiile din domeniu (cod CAEN 1061/1071), un business de cel puțin jumătate de miliard de lei, luând în calcul faptul că, în aceste zile, sunt vânduți mai mult de 10 milioane de cozonaci.

,,Pe fondul majorărilor salariale și al apetitului în creștere pentru consum, este posibil ca 2019 să aducă un record în materie de producție și comercializare de cozonaci, în ton cu evoluția generală a industriei alimentare. De Paște, vânzările de cozonaci sunt mai mari decât cele de Crăciun, pentru că tradiția asociază acest moment special cu consumul de ouă vopsite, cu carnea de miel, paharul de vin și, bineînțeles, cu cozonacul’’, afirmă analiștii.

De la prepararea și comercializarea făinii speciale pentru cozonac, a aluatului, a ingredientelor necesare, la coacerea și vânzarea acestui produs specific sărbătorilor, pe lanțul economic se află, în prezent, aproape 7000 de firme.

Potrivit statisticilor de la Registrul Comerțului și datelor financiare depuse pentru anul 2017 la Ministerul Finanțelor, analizate de Frames, numărul companiilor din acest sector a crescut cu peste 2000, de la 4701 în 2012 la 6825 în 2017.

Cele mai multe sunt microîntreprinderi (6234), 540 sunt considerate firme mici și numai 51 sunt cotate ca firme mari, cu unități de producție industriale și lanțuri de distribuție și magazine.

Vel Pitar SA, cu o cifră de afaceri de 396,5 mil.lei, Boromir IND Srl (254,8 mil.lei) și Sapte Spice SA (21,3 mil.lei) sunt companiile care domină acest sector. În top 10 – cifră de afaceri se mai află companii precum GoodMills România SRL (213,7 mil.lei), Fornetti România SRL (179,3 mil.lei), Sam Mills Europe SRL (178,5 mil.lei), Dobrogea Group SA (163,6 mil.lei), Pambac SA (163,4 mil.lei), Oltina Impex Prod Com srl (154,3 mil.lei) și Băneasa Moara SA (119,4 mil.lei).

,,Acest sector este unul puternic polarizat. Pe de o parte se află business-uri semnificative, precum cele ale companiilor Vel Pitar sau Boromir, iar pe de alta – foarte multe afaceri mici, de familie, cu până în 10 angajați. Spre comparație, dacă primii doi jucători din sector angajează împreună peste 3200 de salariați, media la nivelul sectorului este de numai 10 angajați. Iar în privința cifrei de afaceri, media este de 1,3 milioane de lei, la nivelul anului 2017’’, arată analiza Frames.

Potrivit statisticii, cele mai multe firme (3591) raportau în 2017 afaceri de până în 100.000 de lei, 1501 între 100.000-500.000 de lei, 587 între 500.000 lei și 1 mil.lei, 900 de companii între 1 mil-5 mil. lei și numai 250 peste 5 milioane de lei. În ceea ce privește profitabilitatea, peste 6000 înregistrau profituri de până în 100.000 lei, 542 între 100.000 și 500.000 lei și numai 165 peste acest nivel.

Interesant este că, raportat la 2012, companiile din acest domeniu și-au redus semnificativ problemele financiare. Media datoriilor nete a scăzut de la 1,16 mil. lei la 810.512 lei, iar media pierderii nete s-a redus de la 102.264 lei la 36.708 lei.

Pe ansamblu, afacerile primilor 100 de jucători din acest sector se situau la 4,8 mld.lei în 2017, față de 4,18 mld.lei în 2012, cu un profit de 215,4 milioane lei, de patru ori mai mare față de 2012 (55,6
mil.lei).

În total, aceste companii angajau peste 20.000 de oameni, în creștere cu peste 1000 de angajați față de 2012.

Chiar dacă multe dintre firme sunt mici și au o putere financiară redusă, business-ul din acest sector se dovedește a fi unul predictibil, dovadă că peste 60% dintre firme au un risc scăzut de insolvență. În 2017, din totalul de 6825 de companii, numai 160 se aflau în insolvență și doar 223 apăreau cu datorii la stat. Este o afacere care are o plajă de clienți constantă. Interesant, în context, că dintre cei mai importanți jucători, 12 companii sunt înființate în 1994, iar șase dintre ele datează încă din 1991”, arată analiza.

La nivel regional, mare parte din business se concentrează în jurul principalelor orașe, acolo unde și cererea este la un nivel ridicat. București-Ilfov se află în prim-plan, cu 939 de firme, urmat de județele Cluj (387), Constanța (320 companii), Bihor (277), Dolj (267) și Timiș (255).

,,Afacerile din acest domeniu, care includ cozonacii, dar și alte produse precum cele de panificație, prăjituri și făină, urmează o tendință pozitivă, în ton cu evoluția consumului. Diversificarea gamei de produse, investițiile în producție, distribuție și marketing, au influențat în mod semnificativ business-ul din acest sector. 2018 a fost, din datele statistice financiare preliminare, cel mai bun an din ultimii 10, cu un avans semnificativ al cifrei de afaceri, la peste 5 mld.lei, iar 2019 anunță un nou record’’, arată analiza Frames.

COZONACII ȘI REÎNTOARCEREA LA TRADIȚII

Potrivit datelor Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase (ROMPAN), consumul de cozonaci crește susținut, de la an la an. Dacă în 2014 se vindeau 7,3 milioane de bucăți, în prezent s-a trecut, potrivit estimărilor din piață, de granița de 10 milioane.

Creșterea veniturilor românilor a influențat semnificativ acest sector. În plus, apetitul pentru fast-food pare să se fi temperat, iar obiceiurile de consum să se îndrepte tot mai mult spre produsele tradiționale. De la panetone-ul în vogă la începutul anilor 2000, românii din mediul urban s-au întors la cozonacii tradiționali, iar rețetele clasice sunt tot mai căutate. Este un trend care are legătură și cu interesul tot mai mare al consumatorilor pentru produsele considerate sănătoase, tradiționale”, afirmă analiștii de la Frames.

Din statisticile ROMPAN reiese, de altfel, că 80% dintre consumatori prefer cozonacii tradiționali, de producția autohtonă.

Apetitul pentru consumul produselor tradiționale s-a extins semnificativ și la export, cozonacul românesc având tot mai mult succes în țări precum Italia, Spania sau Marea Britanie, acolo unde există comunități semnificative de români.

DE UNDE VINE COZONACUL?

La noi în țară, termenul de cozonac apare încă din Evul Mediu, iar unele relatări îl plasează chiar cu câteva sute de ani mai devreme.

Cozonacul a fost asociat, în general, cu o prăjitură cu aluat dospit, frământat cu ouă, făină, lapte și zahăr, realizat în diverse forme – trunchi de con, cilindru, împletit, chiar și păpușă sau sub formă de miel. De exemplu, în Moldova predomină cozonacii foarte înalți, denumiți babe, moși sau moșnegi, iar în Transilvania sunt populare forma împletită, de inspirație germană (baumstritel), și cea tubulară (kürtős kalács).

Dacă este sau nu o prăjitură pur românească rămâne un subiect în dezbatere, situație în care se află și alte produse tradiționale, de la sarmale la mici etc.

Cert este că studiile etimologice au identificat o legătură directă cu termenul kosonáki (păpușă) din limba greacă. Grecii îl folosesc pentru a identifica o prăjitură care ia, uneori, forma unei păpuși. Termenul de cozonac este, de altfel, extrem de popular în Balcani, fiind folosit inclusiv de bulgari, care îl denumesc kozunak.

Naţional

BILANȚ 5 aprilie: 3864 cazuri infectare COVID-19, 148 morți

Publicat acum

pe

loading...

Autoritățile au anunțat că până astăzi, 5 aprilie, pe teritoriul României s-au confirmat 3864 cazuri de infectare cu COVID-19.

Până astăzi, 5 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 3.864 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 374 au fost declarate vindecate și externate.

Numărul de cazuri confirmate, pe județe, potrivit raportării Institutului Național de Sănătate Publică:

Nr. crt. Județ Număr de cazuri confirmate
1. Alba 33
2. Arad 150
3. Argeș 25
4. Bacău 38
5. Bihor 46
6. Bistrița-Năsăud 42
7. Botoșani 68
8. Brașov 131
9. Brăila 11
10. Buzău 12
11. Caraș-Severin 21
12. Călărași 30
13. Cluj 110
14. Constanța 114
15. Covasna 47
16. Dâmbovița 23
17. Dolj 27
18. Galați 101
19. Giurgiu 24
20. Gorj 8
21. Harghita 1
22. Hunedoara 124
23. Ialomița 56
24. Iași 88
25. Ilfov 78
26. Maramureș 42
27. Mehedinți 12
28. Mureș 57
29. Neamț 160
30. Olt 11
31. Prahova 26
32. Satu Mare 21
33. Sălaj 8
34. Sibiu 49
35. Suceava 1.215
36. Teleorman 21
37. Timiș 176
38. Tulcea 6
39. Vaslui 13
40. Vâlcea 8
41. Vrancea 79
42. Mun. București 552
                                       TOTAL 3.864

Totodată, până acum, 148 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș și Mehedinți, au decedat.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 251 de noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 141 de pacienți.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 15.980 de persoane. Alte 108.810 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 38.623 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 766 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 3.300 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Prin structurile abilitate ale M.A.I. au fost întocmite, până în prezent, 310 dosare penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.

Polițiștii și jandarmii au depistat, în ultimele de 24 de ore, 7.935  de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestora le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 20.012.571 de lei.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, potrivit informațiilor obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, până în prezent, 401  cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 129 în Spania, 236 în Italia, 15 în Franța, 8  în Germania, 4 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 2 în Indonezia și câte unul în Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Belgia și SUA. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 27 de cetățeni români aflați în străinătate, 9 în Italia, 7 în Franța, 4 în Marea Britanie, 6 în Spania și unul în Germania, au decedat.

***

De la intrarea în vigoare a Ordonanței Militare nr. 2 și până în prezent, au fost plasate în carantină instituționalizată 1.600 de persoane care nu au respectat perioada de autoizolare. De asemenea, 55 de persoane aflate în carantină au părăsit locația în care au fost plasate, pentru acestea  fiind dispusă măsura carantinării pentru o nouă perioadă de 14 zile.

Continuă să citești

Naţional

ONRC: Radierile de firme, în scădere

Publicat acum

pe

loading...

Numărul firmelor radiate a scăzut în primele două luni din 2020 cu 25,82%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, ajungând la 10.052, conformOficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 1.397 firme (cu 36,53% mai puţine faţă de ianuarie-februarie 2019) şi în judeţele Constanţa – 440 (minus 1,35%), Cluj – 435 (minus 42,38%) şi Ilfov – 403 (minus 16,91%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa, respectiv 71 (în scădere cu 50,35% faţă de anul aceeaşi perioadă din 2019), Covasna – 77 (minus 45,39%), Călăraşi – 93 (minus 24,39%) şi Giurgiu – 93 (minus 3,13).

În primele două luni din 2020 în niciun judeţ nu s-au înregistrat creşteri ale numărului de radieri.

Continuă să citești

Naţional

Amânarea ratelor | Ce condiţii trebuie îndeplinite? NORMELE au fost publicate

Publicat acum

pe

loading...

Românii vor putea să-şi suspende plata ratelor la creditele ipotecare dacă vor fi îndeplinite trei condiţii.

Ordonanţa de urgenţă 37/2020 adoptată de Guvern oferă posibilitatea angajaţilor, dar şi firmelor să suspende până la sfârşitul anului plata creditelor bancare. 

Normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2020 au fost publicate sâmbătă de Ministerul Finanţelor. 

CE CONDIŢII TREBUIE ÎNDEPLINITE

Românii vor putea să suspende plata ratelor la creditele ipotecare dacă vor fi îndeplinite mai multe condiţii respectiv:

1. Dacă împrumuturile au fost acordate până la 30 martie 2020,

2. Dacă nu le-a fost declarată scadenţa anticipată până la 30 martie

3. Dacă aceste credite nu înregistrează rate scadente restante la data de 16 martie 2020,  inclusiv, sau debitorii au efectuat plata obligaţiilor restante până la data solicitării suspendării obligaţiei de plată.

ÎN CÂT TIMP SE POT DEPUNE CERERILE ŞI CUM

Cererile pentru amanarea ratei trebuie trimise „cel mai târziu până la 45 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.”.

Cererile de amânare a ratelor pot fi adresate băncilor in scris, prin e-mail, pe site-ul lor, online, prin internet/mobile banking sau prin telefon. Notificarea poate fi făcută astfel prin orice canal de comunicare la distanţă.

CE TREBUIE SĂ CONŢINĂ CEREREA 

Cei care amână creditele trebuie să declare pe proprie răspundere că le-au fost afectate veniturile proprii şi/sau veniturile aferente familiei debitorului, direct sau indirect, de situaţia gravă generată de pandemia COVID-19 faţă de nivelul înregistrat anterior declarării stării de urgenţă şi se afla în imposibilitatea de a onora obligaţiile de plată aferente creditului.

CE SE ÎNTÂMPLĂ CU DOBÂNDA PE LUNILE ÎN CARE CREDITUL A FOST SUSPENDAT

Pentru creditele ipotecare contractate de persoane fizice dobânda aferentă perioadei de suspendare se calculează potrivit prevederilor contractului de credit şi reprezintă o creanţă distinctă şi independentă în raport cu celelalte obligaţii izvorâte din contractul de credit, scrie Mediafax.

“Plata de către debitor a creanţei reprezentând dobânda totală aferentă perioadei de suspendare la plată acordată conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37/2020 se va face eşalonat, începând cu luna imediat următoare încheierii perioadei de suspendare, în 60 de rate lunare egale, fără perceperea de dobândă pentru această componentă a creditului ipotecar, iar graficul de rambursare  a acestor plăţi se comunicăîn termen de 5 zile debitorilor şi Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, denumit în continuare FNGCIMM, odată cu formularea solicitării de emitere a scrisorii de garanţie”, se menţionează în normele de aplicare a ordonanţei pentru amânarea ratelor.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare