Achizițiile de locuințe NU mai depind doar de Prima Casă!

Deși a înregistrat o cerere-record anul trecut, este evident că programul guvernamental Prima Casă nu mai reprezintă singura opțiune pentru clienți.

Putem spune că, pe parcursul perioadei de recesiune economică, programul Prima Casă a fost „pâinea și sarea” cumpărătorilor de locuințe din România. Pentru mulți, acesta reprezintă în continuare cea mai accesibilă modalitate de achiziție. În condițiile în care piața a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare, este de așteptat însă ca influența programului de stat să se diminueze, iar băncile și clienții să găsească soluții alternative de finanțare – o tendință ai cărei „muguri” se văd deja!

Strategie cincinală

Pe fondul cererii crescute de credite co-garantate de către stat, provocate de legea dării în plată, reprezentanții Guvernului au elaborat la finele anului trecut o strategie de desfășurare a programului pe următorii cinci ani, între 2017 și 2021. „Pentru Prima Casă am constatat că e nevoie de ceva predictibilitate. De aceea am propus o strategie pe cinci ani, astfel încât atât clienţii, atât persoanele fizice, cât şi constructorii sau cei care deţin locuinţe şi vor să le vândă să-şi poată face un proiect pe mai mult de un an”, explica, la vremea respectivă, Ministrul Finanțelor, Anca Dragu.

Potrivit strategiei menționate, cei care se gândesc să solicite un credit co-garantat de către stat vor avea la dispoziție un plafon în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de lei în 2017; suma alocată de autorități va scădea însă la 2 miliarde de lei în 2018, 2019 și 2020 și, în cele din urmă, la 1,5 miliarde de lei în 2021. Oficialii Guvernului precizează că această reducere treptată de fonduri are ca scop diminuarea intervenției statului pe piața imobiliară, pornind de la presupunerea (și așteptarea!) că piața ipotecară va continua să se dezvolte în următorii ani, iar accesul clienților la soluții alternative de creditare se va îmbunătăți.

Încă 2.000 de credite din banii pe 2016

La nivelul lunii februarie, plafonul de 2,5 miliarde de lei anunțat pentru 2017 urmează încă să fie aprobat de către stat. Până atunci însă, programul Prima Casă continuă să funcționeze, potrivit reprezentanților Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (FNGCIMM). Astfel, cei interesați au la dispoziție fondurile alocate, dar rămase neutilizate în 2016, în valoare de 175,5 de milioane de lei. De menționat este că această sumă va permite finanţatorilor acordarea de credite în valoare totală de aproximativ 351 de milioane de lei (circa 77,9 milioane de euro). Luând în considerare o valoare medie de garantare de 40.000 de euro, rezultă că băncile pot acorda circa 1.950 de credite din fondurile rămase de anul trecut.

Crește popularitatea ipotecarelor standard

Chiar după un an ca 2016, care a consemnat o cerere-record pe segmentul Prima Casă, această așteptare a autorităților nu pare a fi nefondată, după cum reiese din experiența de vânzări a unor dezvoltatori. În cadrul ansamblului rezidențial bucureștean The Park Apartments, spre exemplu, doar 18% dintre clienții de anul trecut au apelat la programul Prima Casă, în vreme ce o treime dintre cumpărători au plătit cash pentru locuințele achiziționate, iar 50% au optat pentru alte tipuri de credite ipotecare. „2016 a fost un an foarte agitat, cu multe evenimente, mai degrabă cu un efect psihologic auspra pieței. Clienții nu știau clar care sunt opțiunile pe care le au la dispoziție. Acesta este motivul care ne-a determinat să cooptăm în echipa de vânzări un fost broker bancar cu o experiență în acest domeniu mai mare de patru ani, al cărui rol a fost acela de a le explica clienților care sunt opțiunile cele mai bune, adaptate în funcție de fiecare caz. De altfel, au existat în piață produse financiare care au răspuns nevoii clienților noștri”, a explicat, pentru Imobiliare.ro, Silviu Grigorescu, directorul general al Hanner România, compania dezvoltatoare.

Clienții cu venituri superioare, tot mai activi

Un rol important în depășirea „paradigmei Prima Casă” l-a avut, desigur, readaptarea ofertelor băncilor la nevoile pieței și ale consumatorilor – este semnificativ că, la scurt timp de la intrarea în vigoare a dării în plată, acestea au revenit, în mare parte, la un nivel mai accesibil al avansurilor solicitate. Demnă de luat în seamă este însă și ieșirea din expectativă a unei categorii de consumatori cu venituri superioare, pentru care plata unui avans mai mare de 5% nu reprezintă așa o problemă. Astfel, în cadrul ansamblului The Park, un sfert dintre vizitatorii din anul 2016 lucrează în domeniul IT sau în business-uri conexe. „Segmentul mediu-superior a devenit foarte activ în piață în ultimii doi ani. Noi am reușit să gândim un produs adaptat pe nevoile acestui segment, cu un accent foarte mare pus pe calitatea construcției, pe serviciile oferite comunității sau pe consultanța acordată pe parcursul întregului proces de achiziție”, explică Silviu Grigorescu.

O soluție încă populară

Chiar dacă dominația programului Prima Casă începe să slăbească, acesta rămâne, deocamdată, un sprijin important pentru rezidențialul autohton – mai ales pe segmentul locuințelor mai ieftine. Potrivit estimărilor Coldwell Banker România, programul guvernamental continuă să reprezinte principalul motor de vânzări pe segmentele low și mass-market, putând să ajungă – și chiar să depășească – o cotă de 70% din totalul tranzacțiilor, în funcție de proiect. „Anunțul recent al autorităților potrivit căruia programul Prima Casă va fi continuat până în 2021 va spori gradul de prectibilitate al pieței rezidențiale, atât pentru investitori, care vor putea să își realizeze temeinic planurile de business, cât și pentru potențialii cumpărători, care nu vor mai lua decizia achiziționării unei noi locuințe într-o perioadă dominată de incertitudine”, sunt de părere reprezentanții companiei de consultanță.

Sursa – imobiliare.ro