Conectează-te cu noi

Politic

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019 | LISTA partidelor și candidaților

Publicat acum

pe

loading...

Astăzi, românii sunt chemaţi la urne pentru a alege viitorii europarlamentari şi pentru a răspunde la cele două întrebări ale referendumului.

România va avea în total 32 de europalamentari la Bruxelles. Numărul total de euroaleşi, din toate cele 28 de state membre, este de 751. La aceste alegeri participă toate partidele mari de pe scena politică românească, dar şi unele mici, precum şi candidaţi independenţi.

Ce partide candidează şi cine sunt candidaţii. LISTE complete

Partidul Social-Democrat (PSD):

1. Rovana Plumb,

2. jurnalista Carmen Avram,

3. senatorul Claudiu Manda,

4. preotul Cristian Terhes,

5. Dan Nica, europarlamentar

6. Maria Grapini, europarlamentar

7. deputatul Tudor Ciuhodaru

8. Dragoş Benea

9. Fost ministru pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu

10. Andi Cristea,

11. Natalia Intotero,

12. Gabriela Zoană, europarlamentar

13. Bianca Gavriliţă 1

4. Emilian Pavel

15. Doina Pană

Partidul Naţional Liberal (PNL):

1. Rareş Bogdan, jurnalist

2. Mircea Hava, primar Alba Iulia

3. Siegfried Mureşan, europarlamentar

4. Daniel Buda, europarlamentar

5. Adina Vălean, europarlamentar

6. Vasile Blaga, fost co-preşedinte PNL,

7. Dan Motreanu, fost deputat

8. Gheorghe Falcă, primar Arad

9. Cristian Buşoi, europarlamentar

10. Marian-Jean Marinescu, europarlamentar

11. Vlad Nistor

12. Mihai Ţurcanu, europarlamentar

13. Violeta Alexandru

14. Ligia Ionescu Popescu 1

15. Laura Dumitru.

Alianţa 2020 USR-Plus:

1. Dacian Cioloş, preşedintele PLUS,

2. Cristian Ghinea (USR),

3. Dragoş Pîslaru (PLUS)

4. Clotilde Armand (USR)

5. Dragoş Tudorache (PLUS)

6. Nicolae Ştefănuţă (USR)

7. Vlad Botoş (USR),

8. Ramona Strugariu (PLUS)

 9. Vlad Gheorghe (USR),

10. Alin Mituţă (PLUS)

11. Anamaria Naomi Reniuţ (PLUS),

12. Valeriu Nicolae (PLUS)

13. Oana Ţoiu (PLUS)

14. Radu Ghelmez (USR)

15. Liviu Iolu (PLUS).

Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE)

1. Norica Nicolai,

2. Daniel Barbu,

3. Renate Weber,

4. Ovidiu Silaghi,

5. Varujan Vosganian,

6. Andrei Gerea,

7. conf. univ dr. Radu Silaghi Dumitrescu de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj,

8. deputatul Eusebiu Pistru,

9. Horia Victor Toma fost europarlamentar şi

10. Tudor Tim Ionescu de la organizaţia de tineret ALDE

Partidul Mişcarea Populară (PMP):

1. Traian Băsescu

2. Eugen Tomac –preşedinte PMP,

3. Ioana Constantin – consultant management şi Comunicare

4. deputatul Marius Paşcan,

5. Preşedintele PMP Călăraşi Simona Vlădica,

6. deputatul Robert Turcescu,

7. Teodora Desagă –consilier parlamentar,

8. vicepreşedinte PMP Petru Movilă,

9. deputat Cătălina Bozianu,

10. preşedintele PMP Argeş Cătălin Bulf

Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR):

1. Eurodeputat Iuliu Winkler

2. Loránt Vincze, preşedinte al Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN)

3. Csilla Hegedüs, vicepreşedinte executiv al UDMR

4. Csongor Oltean, preşedintele Conferinţei Tineretului Maghiar

5. europarlamentarul Csaba Sógor

PRO România:

1.Victor Ponta,

2. comisarul european Corina Creţu,

3. fostul premier Mihai Tudose,

4. fostul premier al Rep. Moldova Iurie Leancă,

5. Geanina Puşcaşu,

6. Gabriela Podaşcă, deputat

7. Cristian Cosmin,

8. Ioana Petrescu,

9. Mihai Sturzu,

10. Ionela Danciu

Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR):

1. Ilie Năstase,

2. Anghel Iordănescu,

3. Luminiţa Adam, vicepreşedinte al partidului, avocat,

4. Claudiu Ciprian Tănăsescu, europarlamentar

5. Mircea Manolache, preşedintele organizaţiei Iaşi,

6. Constantin Tomescu, viceprimarul sectorului 6 Bucureşti,

7. Gheorghe Bică, prof. univ., vicepreşedinte UNPR,

8. Roman Apostol-Picu, jurist, viceprimar al municipiului Galaţi,

9. Laura Berbecaru,

10. Ene Dinga, prof. univ.

Partidul România Unită (PRU):

1.Bogdan Diaconu,

2.Andrei Piticaş,

3. Ionuţ Stuparu,

4. Ioan Constantinescu,

5. Sorin Deac,

6. Narcis Someşfelean,

7. Ştefan Lungu,

8. Laura Vicol

PRODEMO:

1. Alexandrescu Vasile Constantin,

2. Burduşel Emilian Aristide

Partidul Social Democrat Independent (PSDI):

1. George Cornel Comşa,

2. Mariana Carmen Dăscălescu,

3.Radu Stancu,

4. Sergiu Plîngău

Partidul Blocul Unităţii Naţionale (BUN):

1. Alexandru Vulpoiu,

2. Costel Stanciu,

3.Saveta Ionisei,

4. Manuela Aciubotăriţei

Partidul Socialist Român (PSR):

1. Marin Badea,

2. Violeta Mercea,

3. Petrică Dima,

4. Corneliu Reigler

Candidaţi independenţi:

Gregoriana Carmen Tudoran,

George-Nicolae Simion,

Peter Costea

Politic

Calculele PSD pentru prezidenţiale: Două persoane din afara partidului sunt măsurate în sondaje

Publicat acum

pe

loading...

Sociologul Marius Pieleanu a declarat, la Antena 3, în emisiunea în care era prezent şi Eugen Teodorovici, că ministrul de Finanţe nu este pe lista scurtă a celor verificaţi în sondaje pentru prezidenţiabilul PSD, dar sunt două persoane din exteriorul formaţiunii, potrivit Mediafax.

Sociologul Marius Pieleanu a afirmat că două persoane din exteriorul PSD sunt măsurate în prezent.

Totodată, printre cei care sunt verificaţi în acest moment în PSD, se numără şi Liviu Pleşoianu, cel care şi-a anunţat de multă vreme intenţia de a fi prezidenţiabil. Totuşi, Eugen Teodorovici nu se află pe lista scurtă.

Prezent în emisiunea „Sinteza Zilei” de la Antena 3, Eugen Teodorovici a declarat că: „Sunt mai multe măsurători, cu mai multe case de sondare şi lista diferă de la caz la caz”.

Anterior, jurnalistul Mihai Gâdea, al cărui nume a fost vehiculat pentru prezidenţiabilul PSD, a spus că informaţiile sunt o manipulare şi nu a avut niciun fel de negocieri.

Ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a anunţat că va avea trei propuneri pentru modificarea statutului PSD, care urmează să fie schimbat la Congresul extraordinar odată cu alegerea noii conduceri a partidului, pe 29 iunie.

„Spun de ani de zile PSD trebuie să fie acel partid care a înţeles foarte clar ce doreşte opinia publică. Trebuie să venim şi cu o dovadă clară. Cum este cea cu statutul. Eu o să am trei propuneri de modificare a statului, modificări de fond”, a declarat Eugen Teodorovici, marţi seară, la Antena 3.

Social-democratul a vorbit şi despre Paul Stănescu, care a demisionat recent din funcţia de preşedinte interimar al PSD.

„O remarcă vizavi de Paul Stănescu. Eu pot să vă spun foarte clar, eu în ultima prioadă m-am implicat în interiorul partidului. Dânsul este un om de partid. Şi azi am vorbit cu domnia sa, nu e vorba de niciun fel de rupere internă. Că sunt discuţii e foarte bine”, a afirmat Teodorovici.

Anterior, Eugen Teodorovici declara, marţi, la Guvern, întrebat dacă vizează un candidatură pentru funcţia de preşedinte al PSD, că „ia în calcul absolut orice”.

Social-democraţii vor avea un Congres extraordinar pentru alegerea conducerii partidului şi pentru schimbarea statutului în sensul revenirii la alegerea preşedintelui PSD prin delegaţi.

De asemenea, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că va candida la şefia PSD.

Paul Stănescu a demisionat în ultimul CEx al PSD din funcţia de preşedinte executiv interimar, invocând motive personale. Stănescu a fost unul dintre cei social-democraţi, alături de Gabriela Firea şi Marcel Ciolacu care au votat împotriva organizării Congresului in 29 iunie.

Continuă să citești

Politic

Cornel Itu: ”Am votat pentru adoptarea unui act normativ care vine în sprijinul medicilor veterinari”

Publicat acum

pe

loading...

Deputatul dejean Cornel Itu a anunțat că a votat pentru adoptarea unui act normativ care vine în sprijinul medicilor veterinari.

”Am votat miercuri, 5 iunie, pentru adoptarea unui act normativ care vine în sprijinul medicilor veterinari, a căror activitate este esențială pentru zootehnia românească și pentru buna supraveghere din punct de vedere epidemiologic a fermelor.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi pentru modificarea unor acte normative, adoptată cu o largă majoritate, instituie obligaţia direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti de a încheia contracte de concesiune pe o durată de 5 ani, cu medicii veterinari organizaţi în condiţiile legii.

De asemenea, legea prevede că medicii veterinari, beneficiari ai acestor contracte, inclusiv cei care au semnat contracte de concesiune/prestări servicii anterior intrării în vigoare a actului normativ, care asigură un program zilnic de opt ore cu excepția zilelor de sîmbătă și duminică și a sărbătorilor legale,  primesc lunar pentru fiecare contract, suma de 10.000 lei din bugetul Autorităţii, pentru transportul probelor, ridicarea produselor și tipizatelor necesare, instruirea și  formarea profesională aferentă activităţilor contractate, consilierea proprietarilor de animale în vederea comunicării informaţiilor privind lanţul alimentar, bunăstarea și condițiile de biosecuritate, efectuarea catagrafiei animalelor în situaţii de urgență, precum și pentru  inspecția și certificarea animalelor destinate sacrificării.

Direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, vor modifica după caz, fiecare contract încheiat, prin arondarea teritoriilor administrative ale comunelor şi oraşelor identificate în baza codului Sistemului Informatic al Registrului Unităților Teritorial – Administrative care cuprind exploataţii nonprofesionale pe o rază de 30 km, astfel încât să existe un număr minim de animale ce atinge 300 de Unități Vită Mare. Legea mai prevede că medicii veterinari pot încheia maximum 2 contracte de, indiferent de numărul unităţilor pe care le dețin sau în care sunt asociați și în care se desfăşoară activităţi de asistență medical-veterinară, cu excepția universităților care deţin facultăţi de profil.

Consider că prin această lege se oferă un ajutor necesar pentru veterinari, știut fiind faptul că Guvernul PSD a venit deja în sprijinul profesioniștilor de medicină umană, prin majorări consistente de salarii. Rolul fiecărui medic, inclusiv al celor veterinari, este important pentru România!”, transmite Cornel Itu – deputat PSD Circumscripţia 13 – Cluj.

Continuă să citești

Politic

Vot anticipat sau prin corespondență încă de la alegerile prezidențiale? Anunțul AEP

Publicat acum

pe

loading...

La alegerile prezidenţiale de la sfârşitul acestui an, românii ar putea vota şi prin corespondenţă sau anticipat, pe parcursul a 7 zile. Autoritatea Electorală Permanentă va prezenta săptămâna viitoare Guvernului un proiect de OUG privind aceste schimbări, a anunţat preşedintele AEP.

Preşedintele AEP, Constantin-Florin Mituleţu-Buică a declarat pentru Mediafax că pe lângă votul prin corespondenţă şi votul anticipat, se are în vedere şi simplificarea procedurilor la secţiile de vot din străinătate.

„Pregătim un vot anticipat pe parcursul a şapte zile la misiuni diplomatice şi oficii consulare, vorbim de un vot prin corespondenţă care poate fi aplicat prin modificarea Legii 288, Legea votului prin corespondenţă, cât şi simplificarea procedurii la secţia de votare din străinătate, prin sistemul de semnătură electronică, astfel încât să nu mai fie nevoie ca fiecare rubrică să fie completată de mână şi cetăţeanul să semneze ulterior, semnând printr-un dispozitiv electronic”, a spus Constantin-Florin Mituleţu-Buică.

Acesta a precizat că modificările ar urma să intre în vigoare înainte de alegerile prezidenţiale de la sfârşitul anului.

„Suntem în lucru cu un proiect de ordonanţă de urgenţă şi sperăm noi săptămâna viitoare să avem un text final ca să putem să-l promovăm Guvernului şi să fie adoptat cât mai rapid, pentru a putea avea aceste măsuri la alegerile prezidenţiale”, a declarat Constantin-Florin Mituleţu-Buică.

Declaraţiile preşedintelui AEP au fost făcute la Conferinţa internaţională „Participarea electorală şi educaţia pentru democraţie”, care are loc în aceste zile la Sinaia. La eveniment participă peste o sută de experţi şi oficiali electorali, reprezentând 35 de ţări de pe toate continentele.

Scopul evenimentului este, potrivit preşedintelui AEP, de a învăţa din experienţa altor ţări, în vederea creşterii prezenţei la vot în România.

„Este o scădere a prezenţei la vot şi, din păcate, în trecut lucrurile nu au fost făcute în sensul în care să creştem această prezenţă. (…) În primul rând, din cauza dezinformării. Dacă un om este informat în mod corect cu ce se întâmplă pe timpul pregătirii alegerilor şi pe timpul procesului electoral, omul va avea încredere că ceea ce votează se şi numără la finalul procesului electoral. Ori, fiind dezinformaţi de-a lungul timpului că oricum te duci la vot şi votează altul pentru tine, lucrurile au dus la scăderea prezenţei la vot”, a mai spus Constantin-Florin Mituleţu-Buică.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare