Conectează-te cu noi

Naţional

Credincioșii îl cinstesc astăzi pe Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor! Tradiții și superstiții

Publicat acum

pe

loading...

Creștinii îl prăznuiesc pe 30 noiembrie pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor, numit și „Cel dintâi chemat”, deoarece el a fost primul care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la apostolat.

Sfântul Andrei este și primul dintre apostoli care a propovăduit Evanghelia la geto-daci, pe teritoriul Dobrogei, motiv pentru care este considerat creștinătorul poporului român.

Aproape 700.000 de români care poartă numele de Andrei, Andreea și derivate ale acestora își sărbătoresc sâmbătă, 30 noiembrie, ziua de nume. Data la care are loc ziua Sfântului Andrei a fost declarată prin lege sărbătoare publică şi este zi liberă din 2012. În biserici, preoții spun Acatistul Sfântului Andrei la slujbă, iar credincioșii se pot ruga pentru sănătate și prosperitate în anul care urmează.

Sfântul Apostol Andrei s-a născut în Betsaida Galilea, o localitate situată țărmul Lacului Ghenizaret, în nordul Israelului, în anul 6 înainte de Hristos, și era fratele Apostolului Simon Petru. Semnificația numelui Andrei își are originea în cultura grecească, unde înseamnă „bărbăție, curaj și îndrăzneală”. Acest nume s-a răspândit și printre evrei destul de devreme, notează istoricii, încă din secolele II-III înainte de Hristos.

Sfântul Andrei a murit ca martir la 30 noiembrie, în Patras, Grecia, aflată sub conducerea Împăratului Nero sau a Împăratului Dioclețian (nu se cunoaște cu exactitate anul morții), unde a fost răstignit pe o cruce în forma literei X, cunoscută astăzi sub denumirea de „Crucea Sfântului Andrei”.

Moaștele Sfântului Apostol Andrei au rămas în Patras până în anul 357, când au fost mutate de către Împăratul Constantiu al II-lea în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol. Acum, Capul Sfântului Andrei se află în orașul grecesc Patras, în Catedrala San Pietro, iar părți din moaștele sale au ajuns în mai multe biserici din Europa.

Tradiții, obiceiuri și superstiții de Sfântul Andrei

În ședința din mai 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roșie, între sfinții mari ai Ortodoxiei.

Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României, în anul 1997, în 2019 împlinindu-se 22 de ani la aceast eveniment. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească națională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din data de 14 noiembrie 2001. De asemenea, Sfântul Apostol Andrei a fost ales drept ocrotitorul viitoarei Catedrale a Mântuirii Neamului românesc.

Noaptea de Sfântul Andrei (29-30 noiembrie) este considerată de mulți echivalentul Halloween-ului românesc, datorită mai multor tradiții și superstiții legate de sărbătoarea Sfântului Andrei.

Sfântul Andrei a fost numit și „Apostolul Lupilor”, titulatură izvorâtă din prezența apostolului pe teritoriul geto-dacilor, al căror simbol era lupul. De aceea, obiceiul spune că în noaptea de Sfântul Andrei, lupii încep să vorbească cu grai de om, iar bariera dintre viață și moarte slăbește, astfel că strigoii și moroii încep să umble pe pământ, în locurile pe care le vizitau când erau în viață.

Bătrânii credeau că în „noaptea strigoilor” casele lor sunt bântuite de sufletele oamenilor răi și că singura metodă de a se proteja era să ungă cu usturoi ușile, geamurile, cotețele animalelor și hornul casei. Cei mai zeloși se ungeau pe la încheieturi cu usturoi, notează istoricul Ania Moldoveanu. Iar pentru a împiedica pătrunderea spritelor rele în case, oamenii întorceau toate vasele și cănile cu gura în jos, pentru a nu exista „nicio gură de intrare” în locuințele lor.

O altă superstiție legată de ziua de Sfântul Andrei este că fetele necăsătorite care își pun un fir de busuioc sub pernă își vor visa ursitul. La miezul nopții, exista obiceiul ca fetele tinere să întoarcă un ulcior cu gura în jos, apoi puneau cărbuni încinși pe fundul vasului de lut și rosteau câteva cuvinte pentru a cuceri bărbatul iubit. Se spune că în noaptea de Sfântul Andrei, incantațiile și rugăciunile sunt mai puternice.

Agheasma și busuiocul erau și ele folosite în alungarea duhurilor rele, fiind utilizate, alături de usturoi, inclusiv la prepararea mâncărurilor, dar și în hrana pentru animale.

Cei tineri își amintesc, probabil, că bunicii obișnuiau să pună de Sfântul Andrei grâu la încolțit într-un vas, cu puțină apă sau pământ. Acum însă, puțini sunt cei care mai știu de ce se pune la încolțit grâul de Sfântul Andrei. Superstiția spune că înălțimea și desimea grâului crescut până la Anul Nou arată cum va fi anul viitor pentru persoana respectivă. Un grâu sănătos și înalt semnifică un an prosper și un viitor îmbelșugat, dar și sănătate și succese.

Grâul pus la încolțit poate prevesti și cât de bogată va fi recolta anului care urmează. Un grâu bogat anunță un pământ rodnic și o recoltă generoasă, însă un grâu scurt și uscat prevestește un an sărac în recolte.

Un alt obicei legat de grâu spune că fetele care vor să afle cu cine se vor mărita trebuie să pună 41 de boabe de grâu sub pernă, iar acela care le va fura grâul le va fi soț.

Naţional

Registrul agresorilor sexuali, funcțional până la finalul lunii ianuarie

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Legea care permite identificarea rapidă, prin intermediul Registrului naţional automatizat, a persoanelor care au comis infracţiuni sexuale a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.

Potrivit actului normativ, persoanele înscrise în registru au obligaţia să comunice poliţiei, odată la cel mult trei luni, informații precum profesia, mijloacele de existenţă, cu ce persoane minore, în vârstă, cu dizabilităţi sau vulnerabile locuiesc sau intră în contact frecvent sau ce școli sau spitale de copii frecventează. De asemenea, dacă își schimbă locuința sau pleacă într-o călătorie trebuie să anunțe Poliția în cel mult 3, respectiv 15 zile. La rândul său, Poliția trebuie să facă verificări la domiciliul persoanelor înscrise în registru, nu mai târziu de trei luni.

Legea, inițiată de deputatul Oana Bâzgan și semnată de 111 parlamentari din toate partidele, prevede instituirea Registrului naţional automatizat cu privire la autorii contravenţiilor şi infracţiunilor sexuale, de hărţuire sau asupra minorilor.

De asemenea, actul normativ stipulează păstrarea unei evidenţe a persoanelor fizice sancţionate, condamnate sau împotriva cărora au fost luate măsuri penale sau administrative, conform Codului penal, şi a celor în cazul cărora au fost dispuse măsuri procesual penale.

Potrivit actului normativ, nu se înscriu în acest registru persoanele fizice care la data comiterii faptelor erau minore, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată a dispus aceasta în mod expres într-un proces penal.

Ce este Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor

Registrul reprezintă un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis următoarele infracţiuni:

a) trafic de persoane
b) trafic de minori
c) proxenetism
d) exploatare a cerşetoriei
e) folosire a unui minor în scop de cerşetorie
f) folosire a serviciilor unei persoane exploatate
g) folosire a prostituţiei infantile
h) viol
i) agresiune sexuală
j) act sexual cu un minor
k) corupere sexuală
l) racolare a minorilor în scopuri sexuale
m) hărţuire sexuală
n) folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual
o) pornografie infantilă
p) ultraj contra bunelor moravuri
q) incest

În Registru se ţine evidenţa următoarelor categorii de persoane:

a) persoanele fizice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal potrivit prevederilor Legii nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a celor faţă de care au fost dispuse măsuri procesual-penale în legătură cu infracţiunile prevăzute la art. 1 alin. (2), de către organele române competente;
b) persoanele de cetăţenie română despre care s-au primit comunicări de luare în evidenţă din partea autorităţilor centrale din celelalte state membre şi ale autorităţilor competente din statele terţe cu privire la săvârşirea unei infracţiuni din cele enumerate
c) persoanele născute în străinătate despre care s-au primit comunicări din partea autorităţilor competente ale altor state cu privire la săvârşirea unei infracţiuni din cele enumerate şi cu privire la care sunt date că se deplasează sau că se pot deplasa pe teritoriul României.

Registrul se constituie ca o evidenţă distinctă de cea a cazierului judiciar, în cadrul Sistemului Naţional de Evidenţă Informatizată a Cazierului Judiciar.

Conform legii, persoanele înscrise în registru au obligaţia de furniza Poliției, cel târziu odată la trei luni, o serie de informații priovind profesia, mijloacele de existență sau persoanele cu care locuiesc sau intră frecvent în contact. De asemenea, Poliția trebuie să facă verificări la domiciliul persoanelor înscrise în registru, nu mai târziu de trei luni. Fotografierea persoanei înscrise în registru se face anual sau atunci când se constată că aceasta și-a schimbat înfățișarea.

Obligațiile persoanelor înscrise în Registru

(art 12) Persoanele înscrise în Registru au obligaţia de a se prezenta periodic la organele de poliţie pe raza cărora domiciliază sau îşi au reşedinţa, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, pentru a comunica acestora informaţii relevante referitoare la:

a) profesia, meseria sau activitatea pe care o desfăşoară;
b) mijloacele de existenţă;
c) persoanele minore, în vârstă, cu dizabilităţi sau vulnerabile cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact în mod direct şi sistematic;
d) unităţile de învăţământ şcolar sau preşcolar, taberele de copii, spitalele de copii sau orice loc frecventat în mod preponderent de copii, în care au avut acces în această perioadă;
e) adresa unde locuiesc;
f) modalitatea de comunicare cu organele de poliţie.

De asemenea, persoanele înscrise în Registru au obligaţia:

a) de a anunţa, în prealabil, organul de poliţie pe raza căruia locuieşte, în cazul intenţiei efectuării oricăror deplasări din localitatea de domiciliu mai lungi de 15 zile, inclusiv cu privire la localitatea de destinaţie, scopul deplasării, perioada de deplasare şi mijlocul detransport folosit;
b) de a se prezenta la organul de poliţie pe raza căruia îşi stabileşte locuinţa pentru a comunica despre aceasta şi a fi luate în evidenţă, în termen de cel mult 3 zile.

La rândul lor, organele de poliţie au obligaţia de a desfăşura periodic, dar nu mai târziu de odată la 3 luni, verificări la domiciliu, reşedinţa sau imobilul în care persoanele înscrise în Registru locuiesc efectiv, în scopul obţinerii de date şi informaţii privind comportamentul acestor persoane şi modul de obţinere a mijloacelor de existenţă, precum şi actualizării, după caz, a datelor din Registru sau din celelalte baze de date ale Poliţiei Române.

Ce se întâmplă cu datele din Registru și în ce condiții pot fi comunicate

Verificările se desfăşoară în condiţii de confidenţialitate, iar datele şi informaţiile obţinute, precum şi orice date de interes poliţienesc colectate privind persoanele în cauză se prelucrează în bazele de date ale Poliţiei Române, cu respectarea prevederilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal. La scoaterea din Registru, datele şi informaţiile se şterg, cu excepţia cazurilor în care acestea sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare.

Comunicarea datelor din Registru se face în condiţiile prezentei legi, cu respectarea prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale prevederilor legale în vigoare privind protecţia datelor cu caracter personal.

Registrul se organizează de către Ministerul Afacerilor Interne şi se ţine de către unităţile Poliţiei Române, prin structuri specializate în acest domeniu. Registrul se constituie ca o evidenţă distinctă de cea a cazierului judiciar, în cadrul Sistemului Naţional de Evidenţă Informatizată a Cazierului Judiciar și poate fi interconectat cu alte baze de date ale Poliţiei Române.

Evidenţa informatizată a Registrului şi evidenţa informatizată dactiloscopică şi a datelor genetice judiciare se organizează şi funcţionează în cadrul Poliţiei Române, care asigură şi coordonarea activităţilor desfăşurate în aceste domenii, mai prevede această lege.

Continuă să citești

Naţional

Medicament folosit sute de mii de români, retras de pe piață! Conţine substanţe cu potenţial cancerigen

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Medicamentele care conțin ranitidină urmează să fie retrase din toate farmaciile din România, în urma unei recomandări a Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, anunță instituția într-un comunicat.

Potrivit ANMDM, decizia a fost luată la nivel european, „ca urmare a suspendării, de către Directoratul European pentru Calitatea Medicamentului (EDQM) a Certificatelor de conformitate cu Farmacopeea Europeana (CEP) pentru substanţa activă Clorhidrat de ranitidină, din cauza detectării prezenţei de impurităţi nitrozaminice (NDMA), Agenția Națională a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania (ANMDMR) a dispus, ca măsură de precauţie, blocarea la vânzare la nivel de farmacie, a medicamentelor pe bază de ranitidină, atât a formelor farmaceutice cu administrare orală cât și a soluției injectabile, până la emiterea de către Comisia Europeană a unei decizii referitoare la medicamentele care conțin ranitidină, afectate de această neconformitate de calitate”.

În acest sens, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale a dispus transmiterea de către Deținătorii Autorizațiilor de Punere pe Piață pentru aceste medicamente:

  • a situaţiei seriilor fabricate, în termen de valabilitate, aflate atât în depozitul propriu cât şi distribuite în reţeaua farmaceutică (depozite şi farmacii), precum şi a seriilor fabricate şi neeliberate spre vânzare;
  • a listei distribuitorilor cărora le-au fost distribuite seriile medicamentelor pe bază de ranitidină şi dovada informării acestora cu privire la acţiunea de blocare la vânzare;
  • a cantităţilor deţinute în depozitul propriu, din substanţa activă Clorhidrat de ranitidină, fabricată de producatorii carora li s-a suspendat CEP.

Agenția Națională a Medicamentului informează, în acest context, profesioniștii din domeniul sănătății asupra disponibilității pe piață a unor tratamente alternative și recomandă pacienților să-si consulte medicul în acest sens.

Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale este instituția decide ce medicamente intră sau ies de pe piața din România. De asemenea, Agenția Națională a Medicamentului are ca atribuție monitorizarea permanentă a stocurilor de medicamente din țara noastră, în condițiile în care medicamente esențiale lipsesc adesea de pe piața din România.

Continuă să citești

Naţional

Ce decizie a luat Guvernul în legătură cu o taxă auto în 2020

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Ministrul Mediului, Costel Alexe, a anunţat sâmbătă că Guvernul nu va implementa în acest an o nouă taxă auto pe maşinile second-hand importate. Ministrul a mai precizat că, săptămânal, i se semnalează sute de probleme de mediu, scrie Mediafax.

În opinia mea a fost o sarabandă a taxelor auto în România încă din 2007. Iar această sarabandă i-a costat exlusiv pe români. Banii luaţi prin taxe care au încalcat dreptul comunitar au ajuns înapoi la populaţie dupa foarte mulţi ani. Cele 3-4-5 formule încercate, câte au fost, au intrat în gravă contradicţie după cum a menţionat şi premierul cu directivele europene. Eu cred că o asemnea măsură trebuie gandită bine şi întoarsă pe toate feţele. Trebuie să informam cetăţenii că, până acum, nicio formulă nu a reuşit, de aceea nu cred, cum a declarat şi premierul, că în acest an vom avea o asemenea măsură implementată”, a spus, sâmbătă, ministrul Mediului, Costel Alexe, la Antena3.

Taxa auto pe prima înmatriculare a maşinilor second-hand importate a fost eliminată în 2007 după ce Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement. ANAF a anunţat în septembrie că a restituit banii către populaţie.

În momentul de faţă nu avem în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor un draft de proiect despre o nouă posibilă taxă auto, sunt doar drafturi de lucru fie la Minister fie la Administraţia Fondului de Mediu, dar în momentul acesta nu s-a facut nimic concret în acest sens. Anul acesta cu siguranţă excludem pentru că asta a fost decizia Executivului”, a afirmat Alexe.

Ministrul Mediului a mai precizat că i se semnalează, săptămânal de către cetăţeni, sute de probleme de mediu.

Cert este că eu personal, pe toate problemele de mediu pe care le are astăzi România, sunt de acord că poluatorul plăteşte. Pentru că noi astăzi datorită faptului ca s-au închis ochii pe poluarea aerului, pe calitatea aerului, pe deşeuri avem foarte multe proceduri de infringement pe relaţia cu Comisia Europeană şi foarte multe probleme de mediu pe care zeci, sute de cetăţeni ai României mi le semnalizează săptămânal”, a declarat Costel Alexe.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare