Conectează-te cu noi

Politic

Cristian Lungu, senator PMP Cluj: ”Europa din inima Clujului meu”

Publicat acum

pe

loading...

Senatorul clujean Cristian Lungu (PMP) transmite prin intermediul publicației noastre un mesaj cu ocazia Zilei Europei.

”Aderarea României la Uniunea Europeană a schimbat în bine ADN-ul Clujului. Dintr-un bastion al prostului gust, în care culorile naționale erau afișate pe coșurile de gunoi sau pe pavaje, Clujul a devenit un oraș european al cărui profil socio-cultural se apropie mai mult de cel al Parisului sau Bruxelles-ului decât de cel al altor orașe din Europa de Est, după cum arată un studiu de acum câțiva ani realizat de Institutul Intercultural din Timișoara. Sau, altfel spus, Clujul a devenit un oraș occidental și prosper, locuit de oameni liberi și demni, pentru că a știut să îmbrățișeze cu mintea și cu inima ceea ce are de bun de oferit Uniunea Europeană.

La ceas aniversar, așa cum este cel din 9 mai, Ziua Europei, este bine să facem un bilanț și să vedem ce a însemnat aderarea la Uniunea Europeană. Cu onestitate, acest bilanț nu este un omagiu adus Uniunii Europene, care trebuie să își regăsească rădăcinile sale creștin-democrate pentru a-și reclădi viitorul. Și nu este nici un omagiu adus celor care administrat proiectele europene din Cluj, pentru că sunt multe lucruri care ar fi putut fi făcute mai bine și mai repede.

Însă cifrele ne arată că trăim cea mai prosperă și cea mai pașnică perioadă din istoria noastră ca națiune. Este o realitate pe care nimeni nu poate ignora, nici măcar cei care se vopsesc în patrioți și denunță ceea ce ei denumesc dictatura Bruxelles-ului.

Dacă ne uităm strict la fonduri europene, România a profitat din plin de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană. Dacă facem diferența dintre ceea ce a încasat și ceea ce a plătit la bugetul comunitar, rezultă un profit net de 30,4 miliarde de euro. Cu acești bani a fost modernizat transportul cu tramvaiul din Cluj, a fost construită Baza Sportivă Gheorgheni, a fost modernizat Parcul Central sau au fost restaurate clădiri simbol, precum Cazinoul sau Bastionul Croitorilor, transformate în centre culturale.

Investițiile străine directe din România se ridică la 36 de miliarde de euro. Printre acestea se numără și investițiile care au scos economia Clujului din criză, după plecarea Nokia. Așa ar fi investiția de 77 de milioane de euro realizată de Bosch sau cea de 50 de milioane de euro realizată de DeLonghi, ambele în Parcul Industrial Tetarom III din Jucu. Să ne amintim și că proiectul Tetarom nu ar fi existat fără fonduri europene.

Totalul remitențelor, adică al banilor trimiși acasă de românii plecați la muncă în țările Uniunii Europene este de 32 de miliarde de euro. Cu acești bani mulți dintre tinerii de azi au putut să rămână la școală, să își clădească niște cariere oneste și muncească în industrii competitive precum IT-ul. Azi, la Cluj, muncesc peste 20.000 de specialiști în producția de software care își exportă munca în Uniunea Europeană, iar unele companii care produc software la Cluj au devenit, la rândul lor, companii internaționale. AROBS Transilvania Software este un bun exemplu în acest sens.

Toți acești factori au dus la creșterea salariului minim pe economie de la 330 de lei în 2006 la 2.080 de lei în 2019. Pensiile și alocațiile pentru copii au crescut într-un ritm asemănător.

Aderarea la Uniunea Europeană a schimbat și viața socială și academică a Clujului. Azi, clujenii pot să călătorească și să muncească unde vor în Uniunea Europeană, fără restricții. Desigur, eu vreau ca tinerii Clujului să muncească acasă pe salarii bune, să își crească aici copiii și tot aici să se bucure de părinți. Clujul însuși a atras mii de studenți străini. Comunitatea academică franceză din Cluj este, potrivit Ambasadei Franței în România, mai numeroasă decât cele din Varșovia, Budapesta sau Viena. Universitățile clujene oferă studii de calitate în română, maghiară, germană, engleză și franceză.

Și exemplele pot continua pe multe, multe pagini. Aceasta este Europa din inima Clujului meu.

La mulți ani, Cluj! La mulți ani, România! La mulți ani, Europa!”, transmite senatorul clujean Cristian Lungu.

Politic

ALEGERI EUROPARLAMENTARE DEJ | Vezi la ce secție de votare ești arondat

Publicat acum

pe

loading...

Pentru alegerile europarlamentare de astăzi, la nivelul municipiului Dej au fost organizate 26 de secții de votare, la fel ca la ultimele scrutine.

CLICK AICI pentru a afla la ce secție de votare ești arondat!

Dejenii trebuie să ştie că votarea începe la ora 7.00 şi se termină la 21.00.

Alte reguli de știut:

– Veţi prezenta actul de identitate operatorului de calculator al secţiei de votare.

– După scanarea actului de identitatea şi validarea alegătorului, acesta se va deplasa înspre membrii biroului electoral. Dacă nu se încadrează în condiţiile legale, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare ia o decizie în acest sens.

– Aveţi opţiunea de a vota doar la europarlamentare sau doar la referendum. Dacă nu doriţi să votaţi la referendum, membrii biroului electoral al secţiei de votare vor trage o linie în dreptul spaţiului pentru semnătură pentru referendum de pe listele permanente şi viceversa la alegerile europarlamentare .

După semnarea sau înscrierea şi semnarea pe lista electorală suplimentară veţi primi trei buletine de vot, unul pentru europarlamentare şi două pentru referendum.

Înainte de a intra în cabina de vot, asiguraţi-vă că pe spatele buletinului de vot este aplicată ştampila de control a secţiei de votare. Dacă aceasta lipseşte, votul va fi declarat nul!

Aplicaţi ştampila cu menţiunea “VOTAT” pe patrulaterul care corespunde partidului sau candidatului independent dorit, respectiv opţiunii de la referendum.

Îndoiţi buletinul, astfel încât pagina goală care poartă ştampila de control a secţiei de votare să rămână în afară, şi introduceţi-l apoi în urnă corespunzătorare (vor fi folosite urne diferite pentru alegeri şi referendum) astfel încât să nu se deschidă; îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

Dacă greşiţi aplicarea ştampilei, puteţi cere un nou buletin de vot, dacă nu a fost introdus în urnă. Primul va fi anulat.

Restituiţi ştampila şi primiţi înapoi actul de identitate, pe care trebuie să fie aplicată ştampila cu menţiunea “VOTAT” (buletine) sau un timbru autocolant (cărţile de identitate). Se va aplica un singur autocolant, indiferent dacă votaţi doar la referendum sau la europarlamentare.

Alegătorii care nu se pot deplasa la secţia de votare din cauză de boală sau invaliditate pot solicita urna specială (mobilă) de la secţia de votare cea mai apropiată de locul în care se află în ziua alegerilor printr-o cerere scrisă însoţită de documente justificative. Cererea se face cel târziu în preziua alegerilor.

În ziua alegerilor, o echipă formată din doi membri ai biroului electoral se va deplasa la locul unde se află alegătorul, cu urna specială şi materialele necesare votării. Fiecare secţie de votare are o singură urnă specială, care trebuie să fie la ora 21:00 înapoi la secţia de votare.

Continuă să citești

Politic

Tot ce trebuie să știi despre REFERENDUM 2019

Publicat acum

pe

loading...

Astăzi, românii votează la alegerile parlamentare şi la referendumul consultativ pe tema justiţiei, convocat de Klaus Iohannis. Pentru a fi considerat valid, referendumul trebuie să treacă de pragul de prezenţă de 30%, dar şi de cel privind voturile valide.

Legea 3/2000 prevede două praguri:

1. pragul de 30% prezenţă
Art. 5 (2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

2. pragul de 25% voturi valabil exprimate
(3) Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.

Conform AEP, pentru referendumul naţional, numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente (LEP) este de 18.267.997 de persoane. Procentele de 30% şi 25% se aplică la acest număr, neincluzând şi persoanele cu domiciliul în străinătate.

Drept urmare pentru a fi valabil referendumul trebuie să participe cel puţin 30% din numărul acestor persoane, însemnând 5.480.399 de alegători, iar pentru a fi validat trebuie să exprime voturi valabile (care nu sunt nule) 4.566.999 de alegători, fie cu opţiunea DA, fie NU.

Persoanele care asistă la săvârşirea unei fapte penale trebuie să sesizeze de urgenţă primul echipaj de poliţie, inclusiv la 112, sau să intre în prima secţie de poliţie sau parchet şi să redacteze o plângere.

Infracţiunile electorale sunt specificate în Legea 286/2009 privind noul Cod Penal:

Împiedicarea exercitării drepturilor electorale
Art. 385.

(1) Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Coruperea alegătorilor
Art. 386.
(1) Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute în alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice.

Frauda la vot
Art. 387.
(1) Fapta persoanei care votează:

a) fără a avea acest drept;
b) de două sau mai multe ori;
c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

Violarea confidenţialităţii votului
Art. 389.
(1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendă.

(2) Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Nerespectarea regimului urnei de vot
Art. 390.
(1) Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale
Art. 391.
(1) Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu figurează în această listă.

(3) Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(4) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor.

Sancţionarea tentativei
Art. 393. Tentativa la infracţiunile prevăzute în art. 385 şi art. 387-391 se pedepsește.

Continuă să citești

Politic

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019 | LISTA partidelor și candidaților

Publicat acum

pe

loading...

Astăzi, românii sunt chemaţi la urne pentru a alege viitorii europarlamentari şi pentru a răspunde la cele două întrebări ale referendumului.

România va avea în total 32 de europalamentari la Bruxelles. Numărul total de euroaleşi, din toate cele 28 de state membre, este de 751. La aceste alegeri participă toate partidele mari de pe scena politică românească, dar şi unele mici, precum şi candidaţi independenţi.

Ce partide candidează şi cine sunt candidaţii. LISTE complete

Partidul Social-Democrat (PSD):

1. Rovana Plumb,

2. jurnalista Carmen Avram,

3. senatorul Claudiu Manda,

4. preotul Cristian Terhes,

5. Dan Nica, europarlamentar

6. Maria Grapini, europarlamentar

7. deputatul Tudor Ciuhodaru

8. Dragoş Benea

9. Fost ministru pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu

10. Andi Cristea,

11. Natalia Intotero,

12. Gabriela Zoană, europarlamentar

13. Bianca Gavriliţă 1

4. Emilian Pavel

15. Doina Pană

Partidul Naţional Liberal (PNL):

1. Rareş Bogdan, jurnalist

2. Mircea Hava, primar Alba Iulia

3. Siegfried Mureşan, europarlamentar

4. Daniel Buda, europarlamentar

5. Adina Vălean, europarlamentar

6. Vasile Blaga, fost co-preşedinte PNL,

7. Dan Motreanu, fost deputat

8. Gheorghe Falcă, primar Arad

9. Cristian Buşoi, europarlamentar

10. Marian-Jean Marinescu, europarlamentar

11. Vlad Nistor

12. Mihai Ţurcanu, europarlamentar

13. Violeta Alexandru

14. Ligia Ionescu Popescu 1

15. Laura Dumitru.

Alianţa 2020 USR-Plus:

1. Dacian Cioloş, preşedintele PLUS,

2. Cristian Ghinea (USR),

3. Dragoş Pîslaru (PLUS)

4. Clotilde Armand (USR)

5. Dragoş Tudorache (PLUS)

6. Nicolae Ştefănuţă (USR)

7. Vlad Botoş (USR),

8. Ramona Strugariu (PLUS)

 9. Vlad Gheorghe (USR),

10. Alin Mituţă (PLUS)

11. Anamaria Naomi Reniuţ (PLUS),

12. Valeriu Nicolae (PLUS)

13. Oana Ţoiu (PLUS)

14. Radu Ghelmez (USR)

15. Liviu Iolu (PLUS).

Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE)

1. Norica Nicolai,

2. Daniel Barbu,

3. Renate Weber,

4. Ovidiu Silaghi,

5. Varujan Vosganian,

6. Andrei Gerea,

7. conf. univ dr. Radu Silaghi Dumitrescu de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj,

8. deputatul Eusebiu Pistru,

9. Horia Victor Toma fost europarlamentar şi

10. Tudor Tim Ionescu de la organizaţia de tineret ALDE

Partidul Mişcarea Populară (PMP):

1. Traian Băsescu

2. Eugen Tomac –preşedinte PMP,

3. Ioana Constantin – consultant management şi Comunicare

4. deputatul Marius Paşcan,

5. Preşedintele PMP Călăraşi Simona Vlădica,

6. deputatul Robert Turcescu,

7. Teodora Desagă –consilier parlamentar,

8. vicepreşedinte PMP Petru Movilă,

9. deputat Cătălina Bozianu,

10. preşedintele PMP Argeş Cătălin Bulf

Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR):

1. Eurodeputat Iuliu Winkler

2. Loránt Vincze, preşedinte al Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN)

3. Csilla Hegedüs, vicepreşedinte executiv al UDMR

4. Csongor Oltean, preşedintele Conferinţei Tineretului Maghiar

5. europarlamentarul Csaba Sógor

PRO România:

1.Victor Ponta,

2. comisarul european Corina Creţu,

3. fostul premier Mihai Tudose,

4. fostul premier al Rep. Moldova Iurie Leancă,

5. Geanina Puşcaşu,

6. Gabriela Podaşcă, deputat

7. Cristian Cosmin,

8. Ioana Petrescu,

9. Mihai Sturzu,

10. Ionela Danciu

Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR):

1. Ilie Năstase,

2. Anghel Iordănescu,

3. Luminiţa Adam, vicepreşedinte al partidului, avocat,

4. Claudiu Ciprian Tănăsescu, europarlamentar

5. Mircea Manolache, preşedintele organizaţiei Iaşi,

6. Constantin Tomescu, viceprimarul sectorului 6 Bucureşti,

7. Gheorghe Bică, prof. univ., vicepreşedinte UNPR,

8. Roman Apostol-Picu, jurist, viceprimar al municipiului Galaţi,

9. Laura Berbecaru,

10. Ene Dinga, prof. univ.

Partidul România Unită (PRU):

1.Bogdan Diaconu,

2.Andrei Piticaş,

3. Ionuţ Stuparu,

4. Ioan Constantinescu,

5. Sorin Deac,

6. Narcis Someşfelean,

7. Ştefan Lungu,

8. Laura Vicol

PRODEMO:

1. Alexandrescu Vasile Constantin,

2. Burduşel Emilian Aristide

Partidul Social Democrat Independent (PSDI):

1. George Cornel Comşa,

2. Mariana Carmen Dăscălescu,

3.Radu Stancu,

4. Sergiu Plîngău

Partidul Blocul Unităţii Naţionale (BUN):

1. Alexandru Vulpoiu,

2. Costel Stanciu,

3.Saveta Ionisei,

4. Manuela Aciubotăriţei

Partidul Socialist Român (PSR):

1. Marin Badea,

2. Violeta Mercea,

3. Petrică Dima,

4. Corneliu Reigler

Candidaţi independenţi:

Gregoriana Carmen Tudoran,

George-Nicolae Simion,

Peter Costea

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare