Mozzarella de bivoliţă, produsă la Dej

Prima fabrică din produse de lapte de bivoliţă din Cluj va fi funcţională de luna viitoare. Investiţia fermierilor din Dej se ridică la 2,5 milioane de euro, din fonduri proprii şi din credite bancare, potrivit ziuadecj.realitatea.net.

„Suntem în probe tehnologice, în curând ne vin ambalajele. Vom face nu numai brânzeturi de bivoliţă, deoarece nu ar fi rentabil, ci şi de oaie sau de vacă, sub marca Ţarina, înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci. Vom fabrica mozzarella din lapte de bivoliţă, dar şi telemea, iaurt, brânzeturi proaspete, nu maturate. Ne-am profilat pe produse premium, dar e important să fie cerute de piaţă.

Vor putea fi găsite şi în hipermarketuri, dar cu condiţia să fie un preţ corect. Noi avem 100 de bivoliţe la ferma noastră, însă colectăm lapte de la fermieri din toată asociaţia, din Cluj şi din Sălaj. Am investit în 2,5 milioane de euro în acest proiect, atât din fondurile noastre, cât şi din credite bancare”, a declarat, pentru sursa citată, fermierul Călin Zanc, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bivoli Transilvania.

Efective decimate la nivel naţional

Unitatea de producţie din Dej are o capacitate de procesare de 50.000 de litri pe zi, dar producţia va începe cu o cantitate mai mică de lapte de bivoliţă, de 2.000 de litri, iar dacă lucrurile merg bine să ajungă la 5.000 de litri. Planul a fost conceput încă din 2007, însă va fi pus în practică de-abia din 2017 fiindcă, în lipsa subvenţiilor din partea statului pentru această specie, efectivele au scăzut mult în România, de la 60.000 la 16.000 de capete.

Laptele de bivoliţă are un conţinut în grăsime de 7,5-8%, dublu faţă de cel de vacă, iar conţinutul de colesterol este la jumătate faţă de acesta. O bivoliţă trăieşte până la 30 de ani şi dă lapte timp de 18-20 de ani. Laptele de bivoliţă are cu 40% mai multe proteine, cu 58% mai mult calciu, este bogat în magneziu, potasiu, fosfor, sursă de vitaminele B12, E, A şi riboflavină, necesară pentru formarea anticorpilor, a celulelor pielii şi a celulelor roşii ale sângelui.

Business britanic pe teritoriu românesc

Bivolul are o provenienţă asiatică, răspândirea sa în România începând din sec. al V-lea, odată cu migraţia hunilor sau avarilor, respectiv prin Bulgaria. În timp, aria de răspândire şi efectivul de bubaline au suferit modificări, 90% găsindu-se acum în Transilvania. În Sibiu, Braşov, Cluj, direcţia principală de exploatare în domeniul alimentar este pentru lapte, iar în Sălaj şi Bihor, pentru carne şi lapte.

La nivel naţional există o tendinţă de creştere pentru producţia de lapte, tineretul fiind sacrificat la vârste timpurii şi la mase corporale scăzute. Cea mai mare fermă de bivoliţe din România, Transilvania Lactate, a fost creată de britanicul Stuart Meikle la Rupea (Braşov) şi are un efectiv de 500 de animale, cu un teren de 600 ha luat în arendă.

Fermierii clujeni au redeschis Ţaga

Cooperativa Agricolă Someș-Arieș a închiriat de la FrieslandCampina fabrica de brânzeturi de la Țaga pe care olandezii o ţineau închisă pe motiv de lipsă de vânzări. Totuşi, grota, fabrica și marca Năsal au rămas în proprietatea grupului din Olanda.

Pentru fermierii clujeni afacerea era una de pionierat, dar au fost mulțumiți că își puteau valorifica laptele produs și să practice prețuri mai joase. „A fost visul nostru să redeschidem fabrica de la Țaga, renăscută din moarte clinică. Ne-am întristat când Ursus a părăsit Clujul și a închis fabrica; tot atât de triști am fost și când s-a închis și brânza de Năsal”, declara Istvan Vakar, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj.

Sursa – ziuadecj.realitatea.net