Municipiul Dej, reprezentat la Consiliul Național al Dizabilității din România. Ce s-a discutat – FOTO

Municipiul Dej a fost reprezentat recent la conferința Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR).

Membru cu drepturi depline al European Disability Forum, Consiliul Național al Dizabilității reprezintă vocea dizabilității în România, titulatură asigurată de cele 23 de ONG-uri membre, a căror activitate acoperă toate tipurile de dizabilitate.

Anul acesta, CNDR a continuat Campania Națională intitulată “O Românie accesibilă într-o Europă fără bariere”, începută în 2015.

În cadrul campaniei CNDR s-a întâlnit cu reprezentanți ai ONG-urilor ce au ca obiect de activitate incluziunea persoanelor cu dizabilități și cu reprezentanți ai administrației din: Buzău, Suceava, Călărași, Cluj, Arad, municipiul Dej și București.

Preocupat în permanență de creșterea calității vieții persoanelor cu dizabilități, Consiliul Național al Dizabilității din România a încheiat parteneriate cu: Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Comisia de afaceri externe din Senatul României, Institutul Național de Sănătate Publică, CJ Călarași, CJ Suceava, CJ Arad, CJ Cluj, CJ Constanța, Primăria Dej, Comisia de Dialog Social din Primăria București.

Sunt în curs de finalizare parteneriate cu: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârsnice, Autoritatea Națională pentru persoanele cu Dizabilități, Autoritatea Națională pentru Protecția Dreptului Copilului și Adopție, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti, Primăria Municipiului București, Instituția Avocatul Poporului, Clubul Sportiv Municipal București.

Urmare a Protocolului cu Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice s-a inițiat grupul de lucru, pentru adaptarea curicumului școlar pe tipuri de handicap. Secretarul de Stat Cristina Anisie a demarat, la cererea CNDR, procedurile pentru adaptarea curricumului în învățământului special, prima întâlnire având loc pe 7 iunie 2016,

Această reușită vine în urma blocării între cele două camere ale Parlamentului a proiectului de inițiativă legislativă ce propunea asigurarea de examene scrise sub formă de grilă pentru persoanele cu deficiență de auz.

S-au făcut, de asemeni, propuneri pentru planul cadru necesar învățământului primar, reper în construcția unui document similar și pentru învățământul pentru copii cu dizabilități/CES.

S-a înregistrat eșecul Proiectului de inițiativă legislativă care viza creșterea indemnizației lunare, indiferent de venituri, pentru persoana cu handicap grav, în cuantum egal cu salariul minim pe economie; pentru persoana cu handicap accentuat, în cuantum de 50% din salariul minim pe economie; pentru persoana cu handicap mediu în cuantum de 25% din salariul minim pe economie.

În acest proiect CNDR mai propunea o altă formulare pentru art. 58 alin. 13 din Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv – Cuantumul drepturilor se actualizează anual cu indicele creşterii preţurilor de consum și cu indicele creșterii salariului minim pe economie, prin hotărâre a Guvernului.

Deși proiectul a pornit sub formă de inițiativă cetățenească, s-au adunat peste 65 000 de semnături, din toată țara, prin eforturi uriașe din partea multor persoane, el a fost preluat de un grup de parlamentari și a intrat, în data de 19 aprilie, pe ordinea de zi a Camerei Deputaților.

CNDR a avut de partea sa parlamentari din toate partidele care au agreat forma de proiect propusă, dar cu toate acestea proiectul a fost lăsat în așteptare.

La finalul lunii ianuarie, 2016, Consiliul Național al Dizabilității din România a încheiat un acord de parteneriat cu organizația similară din Grecia, Consiliul Național al persoanelor cu dizabilități din Grecia.

Obiectul acordului de parteneriat îl constituie sprijinirea reciprocă, prin mijloacele specifice fiecărei organizații, în vederea creșterii capacității instituționale, derulării de proiecte comune ce au ca obiectiv promovarea și protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități, creșterea gradului de accesibilitate, încadrarea persoanelor cu dizabilități în muncă și îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu dizabilități.

Acordul de parteneriat a fost încheiat pe perioada 2016-2020.

Ambele federații sunt membre ale Forumului European al Dizabilității, al cărui președinte este Ioannis Vardakastanis.

Un eveniment ce preconiza speranță în rândul sportivilor români cu nevoi speciale s-a desfășurat în data de 17 februarie 2016, la Bruxelles, în Parlamentul European.

„Sport și Handicap‟ s-a numit conferința organizată de eurodeputatul Mircea Diaconu, Vice-președinte al comisiei pentru Cultură și Educație din cadrul Parlamentului European.

Linia generală a discuțiilor a fost axată pe rolul sportului în recuperarea persoanelor cu dizabilități și incluziunea acestora în societate, accesul egal la practicarea sporturilor, de la nivel de agrement până la înaltă performanță, precum și accesul la tratament echitabil și ne-discriminatoriu privind sportul, pentru toți cetățenii cu dizabilități din Uniunea Europeană.

CNDR a fost reprezentat de Daniela Tontsch, președinta acestui for, la Bruxelles. CNDR este în continuă colaborare cu sportivii cu dizabilități și cu reprezentanții cluburilor sportive ale acestora, ceea ce i-a permis să prezinte o analiză a situației sportului adaptat în România, atât Ministerului Tineretului și Sportului, Comisiei Europene, cât și în cadrul dezbaterii „Sport și Handicap‟.

Ca urmare a acestei întâlniri, și a celor care au urmat, Guvernul a stabilit în data de 28 septembrie, 2016, noi cuantumuri pentru premierea sportivilor și a modificat cadrul legislativ în domeniul sportului, astfel încât să elimine discriminările și inechitățile pentru sportivii cu nevoi speciale și să asigure dezvoltarea durabilă a sportului românesc.

Să ne amintim modul de premiere neegal în România: un sportiv valid primea până la data de 28 septembrie 2016, 35 de mii de euro pentru aur olimpic, iar un sportiv cu nevoi speciale primea 35 de mii de lei pentru aur paralimpic.

Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea Legii Educației fizice și sportului aprobată de Executiv creează cadrul legal pentru modificarea și completarea normelor financiare pentru activități sportive. Scopul principal este de a elimina discriminările financiare (premiere, renta viageră, indemnizații de merit, etc.) ale sportivilor cu nevoi speciale față de ceilalți sportivi.

În urmă cu două săptămâni pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne, în cadrul secțiunii “Transparență decizională”, a fost postat proiectul hotărârii Guvernului pentru modificarea și completarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice și Nota de fundamentare, în versiunea îmbunătățită.

Consiliul Național al Dizabilității din România apreciază că modalitatea de valorificare a recomandărilor formulate, referitoare la proiectul de HG, în discuție, se regăsește în cuprinsul acestuia.

Impozitul aplicat pe cota parte din proprietate afecteaza persoanele cu dizabilitati și familiile lor.
Consiliul Național al Dizabilității din România a făcut apel către guvernanți, doamna Anca Dragu, ministrul Finanțelor Publice, și premierul României, Dacian Cioloș, să revină la forma inițială a articolului 284, din Codul Fiscal, alin. 1,2,3,4,5.

Coeficientul de sărăcie pentru persoanele cu dizabilități este cu 70% mai ridicat decât media, persoanele cu dizabilități supraviețuind practic sub limita sărăciei.

În articolul 284 din vechiul Cod Fiscal, în vigoare până la 31 decembrie 2015, în alineatele 4 și 5 se menționează că “Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren […] nu se datorează de către persoanele cu handicap grav sau accentuat şi de persoanele încadrate în gradul I de invaliditate” și (5) “În cazul unei clădiri, al unui teren sau al unui mijloc de transport deţinut în comun de o persoană fizică prevăzută la alin. (1), (2), (3) sau (4), scutirea fiscală se aplică integral pentru proprietăţile deţinute în comun de soţi.

Eliminarea sintagmei proprietate deţinută “în comun de soţi”, din articolul mai sus menționat, a dus la eliminarea noțiunii de familie, ceea ce înseamnă că soțul, respectiv soția persoanei cu dizabilități au pierdut dreptul de a fi scutiți de impozit.

În urma petiției Consiliului Național al Dizabilității din România adresată Ministerului Finanțelor Publice, în care se solicită revenirea la forma inițială a articolului 284, din Codul Fiscal, alin. 1,2,3,4,5, Georgiana Ene, șef serviciu în Comisia pentru buget, finanțe și bănci a precizat că solicitarea a fost reținută ca propunere de modificare a Codului fiscal.

Au fost menționate numai două evenimente de succes: Primul festival de Modă destinat persoanelor cu dizabilități, intitulat În ,,Pași Rotunzi”, desfășurat la Brașov, la finalul lunii iunie.

Cȃnd s-a început organizarea acestui eveniment, s-a crezut că dorința de implicare, atȃt a persoanelor cu dizabilități, cȃt și a partenerilor va veni ca urmare a ecourilor desfășurării acestei ediții, dar s-a constat cu surprindere, pe măsură ce li se vorbea oamenilor, că foarte mulți au dorit să fie parte a acestei acțiuni, ceea ce arată disponibilitatea de participare la scena publică a vieții sociale.

De prea puține ori cetățenii cu dizabilități sunt prezentați altfel decât în situații în care fie sunt în impas, fie își cer drepturile, ori sunt subiecte inedit-tragice pentru diverse emisiuni tv.
Sunt prea puține situațiile în care au ocazia să arăte latura demnă, deschiderea și realizările.

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune – A.P.A.A. a donat 100 de fotolii rulante persoanelor cu dizabilități, în cadrul campaniei “Nu sunt invizibil”, organizată în București, în perioada 10-11 iunie 2016, în parteneriat cu Federația Consiliul Național al Dizabilității din România.

Evenimentul a debutat cu un marș în care au fost purtate 100 de scaune rulante goale, pe traseul Piața Unirii – Parcul Tineretului, pentru a atrage atenția asupra lipsei accesului persoanelor cu dizabilități la spațiul public și a lipsei accesibilității în general.

Aceste scaune rulante goale ar fi trebuit să fie ocupate de copii cu dizabilități care învață cuvântul discriminare înaintea alfabetului, de tineri care nu cunosc noțiunea cuvântului educație, de adulți cu dizabilități, mulți dintre ei cu studii superioare, dar care nu au un loc de muncă și, nu în ultimul rând, de pacienți care nu au acces la tratamente.

În cadrul campaniei “Nu sunt invizibil” s-a mai organizat un traseu cu rampe și borduri, pentru ca publicul larg să experimenteze cum este să depinzi de scaunul rulant, demonstrații sportive, un concert susținut de artiști – persoane cu dizabilități și seminarii pe teme de alimentație, kinetoterapie, drepturile persoanelor cu dizabilități.