Conectează-te cu noi

Naţional

Negocierile au eșuat. Se anunță GREVĂ GENERALĂ în sănătate

Publicat acum

pe

Negocieri eşuate între minister şi sindicaliştii din sănătate. Preşedintele SANITAS, Leonard Bărăscu, a declarat la REALITATEA TV că se pregătesc de o grevă generală. Acesta a mai spus că 50.000 de oameni vor pierde la salarii.

O nouă rundă de negocieri între sindicaliştii din Sănătate şi reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Muncii a avut loc marţi. Sindicaliştii sunt în continuare nemulţumiţi de rezultatele întâlnirilor de până acum şi ameninţă cu greva generală.

Preşedintele SANITAS a anunţat la REALITATEA TV că negocierile au eşuat şi că se pregătesc de greva generală. „Ne-au spus: ăştia-s banii, împărţiţi-i voi. Am luat-o ca pe o glumă bună. Aşteptăm Biroul Executiv, joi, şi ne îndreptăm paşii spre greva generală în sănătate, acest lucru se va întâmpla„, a declarat Leonard Bărăscu la Realitatea TV.

Prin legea salarizării, creştea un salariu de trei ori la unii, de două ori la alţii şi aşa mai departe. Problema noastră era că prin aplicarea regulamentului de sporuri, oamenii pierdeau, indiferent cum se aplica legea. Ei invocă secretare şi alţi oameni care au foarte mulţi bani la sporuri şi nu le merită. Şi noi vom face o analiză. Ministrul (Sănătăţii, n.r.) va trimite în ţară un control în care să vadă cum stau lucrurile şi acest control va scoate în evidenţă locurile în care banii sunt prost împărţiţi. Corpul de control al ministrului vine cu date, iar noi, cu banii pe masă, încercăm să facem repartiţia. Ori dăm la toţi 10 la sută sau 30, ori reglăm în locurile unde au pierdut. Că dacă tu, medic, iei de trei ori salariu, iei şi garda şi ajungi la 300 de milioane, nu poţi să iei tu atât şi ceilalţi deloc”, a declarat Leonard Bărăscu.

Proteste în Capitală

Câteva mii de oameni – angajaţi din Sănătate – au protestat săptămâna trecută în Capitală. Mitingul, organizat de federaţia Sanitas, a început în Piaţa George Enescu, unde au protestat aproximativ 5.000 de persoane, care au reclamat că legea salarizării generează inechităţi în sistemul de salarizare din sănătate şi asistenţă socială.

Principalele solicitări ale Federaţiei Sanitas sunt: eliminarea plafonului de 30% pentru sporurile specifice sistemului sanitar şi de asistenţă socială; aplicarea integrală a creşterilor salariale pentru toţi angajaţii din sănătate şi asistenţă socială, începând cu 1 martie 2018; renunţarea la creşterea normei de bază (gărzi suplimentare obligatorii) pentru medici; renunţarea la transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, deoarece acesta va anula creşterea salarială de 25% prevăzută de lege; acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă întregului personal din sănătate şi asistenţă socială, inclusiv personalului TESA; acordarea tichetelor de masă pe tot parcursul anului 2018; negocierea şi semnarea Contractului Colectiv de Muncă la nivel de sector de activitate.

 

FOTO – Arhivă

Naţional

România, una din țările cu cele mai NEGRE ȘOSELE din UE! Raportul CE privind accidentele mortale

Publicat acum

pe

În România şi în Bulgaria au avut loc, în 2017, mai mult de 90 de decese cauzate de accidente ruiere la un milion de locuitori, arată datele unui raport publicat marţi de Comisia Europeană (CE) privind siguranţa rutieră.

În 2017, 25.300 de persoane şi-au pierdut viaţa în accidente rutiere pe teritoriul UE, cu 300 mai puţine decât în 2016 (-2%) şi cu 6.200 mai puţine decât în 2010 (-20%). Deşi tendinţa este încurajatoare, de acum îndeplinirea obiectivului UE de reducere la jumătate a numărului de accidente rutiere mortale între 2010 şi 2020 va fi foarte dificilă”, se arată în raportul CE.

În plus, se estimează că alte 135.000 de persoane au suferit accidente grave anul trecut, printre care o proporţie însemnată de participanţi la trafic vulnerabili, cum ar fi pietonii, cicliştii şi motocicliştii.

Accidentele rutiere mortale şi vătămările cauzate de accidente rutiere le afectează nu doar pe victime, ci şi întreaga societate, costurile socio-economice estimate ridicându-se la 120 de miliarde de euro pe an”, se menţionează în raport.

Comisarul european pentru Transporturi, Violeta Bulc, a declarat: „25.300 de persoane şi-au pierdut viaţa pe drumurile noastre în ultimul an şi multe altele au suferit vătămări grave care le vor afecta pe viaţă. În spatele acestor cifre se ascund tot atâtea poveşti de doliu şi durere. Siguranţa rutieră este, fără doar şi poate, o responsabilitate partajată cu statele membre, însă eu sunt convinsă că UE poate face mai mult pentru a-i proteja mai bine pe cetăţenii europeni”.

Potrivit raportului citat, drumurile europene sunt şi în 2017 „de departe cele mai sigure drumuri din lume”, cu o medie de 49 de accidente mortale la un milion de locuitori.

În cadrul UE, Suedia (25 de decese la un milion de locuitori), Regatul Unit (27), Ţările de Jos (31) şi Danemarca (32) au raportat cele mai scăzute cifre în 2017. Estonia şi Slovenia au raportat cea mai mare scădere a numărului de accidente mortale faţă de anul 2016, de -32% şi, respectiv, -20%.

A continuat să scadă, în 2017, şi decalajul de performanţă dintre statele membre, doar două state membre înregistrând o rată a accidentelor mortale mai mare de 80 de decese la un milion de locuitori (România şi Bulgaria)”, conchid autorii raportului.

Comisia lucrează în prezent la un nou cadru privind siguranţa rutieră pentru perioada 2020-2030. „Acest demers ar putea include şi o revizuire a normelor europene privind siguranţa vehiculelor şi privind gestionarea siguranţei infrastructurii, precum şi o iniţiativă ce ar viza să asigure o tranziţie fără riscuri către o mobilitate cooperativă, conectată şi autonomă”, precizează Executivul comunitar.

 

Sursa – Mediafax

Continuă să citești

Naţional

Ministerul Transporturilor se laudă că, în 2017, a construit 23 de kilometri de autostradă. Care este de fapt adevărul

Publicat acum

pe

Ministerul Transporturilor susţine că în România au fost construiţi, anul trecut, 23,78 de kilometri de autostradă. În realitate însă este vorba nu de construcţia, ci de finalizarea unor bucăţi din două loturi de autostradă care aveau în total 54 de kilometri şi la care lucrările începuseră în 2013 şi 2014 şi aveau termen de predare 2016, scrie Gândul.

Mai exact, este vorba de 15 kilometri din cei 28,6 ai autostrăzii Lugoj-Deva şi 8,7 kilometri ai sectorului Gilău-Nădăselu, din Autostrada Transilvania, pe care oricum nu se poate circula pentru că nu este gata Podul peste Someş.

Lucrările a lotul 2 din autostrada Lugoj-Deva, care are 28,6 kilometri, au început la 27 noiembrie 2016 şi trebuiau finalizate până la 27 mai 2016, potrivit datelor oficiale de pe site-ul CNAIR. Cu aproape un an mai târziu decât termenul de finalizare, în februarie 2017, sunt recepţionaţi 15,8 kilometri ai sectorului Dumbrava-Deva, deci mai puţin de jumătate din cât de promisese.

Aceeaşi situaţie este şi în cazul sectorului Gilău-Nădăşelu, al autostrăzii Transilvania. Această bucată face parte din tronsonul 3A, Gilău- Mihăileşti, care are o lungime totală de 25,5 kilometri. Lucrările la sectorul Gilău-Nădăşelu au început în 7 aprilie 2014 şi trebuiau finalizate în doi ani. Nu s-a întâmplat acest lucru, recepţia având loc abia în noiembrie 2017.

Urmare ploilor abundente din anul 2016, s-au înregistrat lunecări ale unor taluze, care au impus reproiectarea soluţiilor de consolidare a acestora . Cu toate acestea, termenul estimat pentru finalizarea lucrarilor va fi respectat, însa este de precizat că şi în condiţia în care termenul de finalizare se va respecta, acest tronson nu va fi funcţional decât după finalizarea lucrărilor la Podul peste Someş”, se arată într-un document al CNAIR privind stadiul proiectelor de autostrăzi.

Într-un răspuns la o interpelare a deputatului PMP, Eugen Tomac, Ministerul Transporturilor susţine că 23,78 de kilometri au fost construiţi în 2017.

Conform datelor furnizate de CNAIR SA, în anul 2017 au fost construţi 23,78 km de autostradă. Astfel, au fost finalizaţi 15,08 km din cadrul lotului 2 al „Autostrăzii Lugoj-Deva(sector Dumbrava-Deva), proiect cu contract de finanţare semnat, şi 8,7 km din cadrul proiectului „Autostrada Transilvania, sector Gilău-Borş, secţiunea 3A”, proiect aflat în portofoliul POIM 2014-2020”, se arată în răspunsul Ministerului Transporturilor.

Sursa – Gândul

Continuă să citești

Naţional

Cine este câştigătoarea marelui premiu la Loto 6/49, de aproape 300.000 de euro

Publicat acum

pe

Câştigătoarea marelui premiu la tragerea Loto 6/49 de duminică, în valoare de 1.375.546,09 lei, adică peste 295.000 de euro, s-a prezentat luni la agenţia din Târgu-Jiu, pentru a afla ce trebuie să facă pentru ridicarea premiului. Pensionara are 84 de ani şi o pensie de 900 de lei.

Biletul norocos a fost jucat la agenţia 18-10 din Târgu-Jiu, de Liliana, o pensionară în vârstă de 84 de ani, care locuieşte singură într-un apartament din oraş. Cu ajutorul casierei, aceasta a completat biletul cu o variantă simplă la Loto 6/49, preţul acestuia fiind de 4,90 lei.

Duminică a mers la agenţie în speranţa că va câştiga câteva sute de lei pentru a-şi ajuta strănepoata plecată la muncă în Anglia, care lucrează ca asistent medical. Bătrâna a lucrat 30 de ani ca muncitor la Uzina Electroputere Craiova şi primeşte o pensie de 900 de lei.

Am mai câştigat anul trecut câte 30 de lei şi m-am gândit că poate mă urmăreşte norocul. Am mers la agenţie, am ales nişte numere întâmplător şi am pus o variantă simplă. Speram să câştig patru numere, nu mai mult, ca să acopăr cheltuielile făcute de strănepoata mea pentru renovarea apartamentului, să acopăr cheltuielile şi să o aduc în ţără să aibă grijă de mine. Am stat toată iarna în frig, pentru a face economie la gaze. În prima lună am primit factură de 260 de lei, m-am speriat, nu îmi permiteam dintr-o pensie de 900 de lei, aşa că am decis să mă îmbrac mai gros”, a declarat pensionara pentru Mediafax.

Femeia a plâns de bucurie atunci când a mers cu biletul la agenţie.

Am jucat şi de Paşte la Loto, am sperat că o să câştig ca să îmi aduc strănepoata acasă. Să mă respecte şi să stea cu mine, să mă îngrijească. Nu ştiu cum o să ajung la Bucureşti să ridic premiul, trebuie să mă gândesc cum voi face. Încă nu am anunţat strănepoata, pentru că duminică nu am ştiut cât am câştigat, nici acum nu ştiu exact cât înseamnă. Eu copii nu am avut, iar strănepoata mi-a renovat apartamentul. De aceea făceam economii. Urmăresc şi în piaţă, să cumpăr tot ce este mai ieftin, ca să îmi ajungă banii. Am intrat râzând în agenţie, apoi am plâns, au fost lacrimi de bucurie”, a mai spus Liliana.

Casiera a mai oferit marele premiu unei alte persoane, în urmă cu câţiva ani. Aceasta susţine că a presimţit că bătrâna va câştiga.

Duminică, atunci când a plecat din agenţie, ca niciodată parcă, m-am uitat după dumneaei până când a ieşit din sediu. Mă bucur că a câştigat aceşti bani o persoană care are nevoie de ei. Lucrez aici de două săptămâni, sunt temporar la această agenţie, în perioada în care colega mea se află în concediu. Am mai avut în mână un bilet cu 42 de miliarde de lei vechi, eu am oferit 42 de miliarde cuiva din Fărcăşeşti, cu câţiva ani în urmă„, a declarat, pentru sursa citată, Elena Rusu, angajata Loteriei Române. Femeia de 51 de ani lucrează din anul 1992, fiind titulară la o agenţie din Rovinari.

 

Sursa – Mediafax

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

Facebook

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare