Conectează-te cu noi

Naţional

Spaima comercianților. ANAF lansează operațiunea „APOLLO”!

Publicat acum

pe

Antifrauda ANAF Dej Fisc

loading...

Înregistrarea în evidențele contabile a facturilor false este o practică frauduloasă care generează consecințe negative atât în plan economic cât și social.

Printre cele mai frecvente forme de manifestare ale acestui flagel, inspectorii antifraudă au identificat:

  • achiziții fictive în scopul diminuării bazei impozabile, a căror consecință este prejudicierea bugetului general consolidat
  • facturi utilizate pentru justificarea unor bunuri achiziționate fără documente legale,
  • facturi utilizate pentru justificarea decontării unor cheltuieli de către asociați/angajați
  • achiziții fictive în scopul obținerii de lichidități utilizate de catre asociați/administratori la plata muncii subdeclarate/nedeclarate, în acte de corupție etc.

Combaterea acestui fenomen reprezintă una dintre prioritățile Direcției Generale Antifraudă Fiscală, structură din cadrul ANAF, iar în ultimii ani, ca urmare a eforturilor depuse, a fost înregistrată o diminuare considerabilă.

În acest context, începând cu luna iulie, inspectorii antifraudă declanșează operațiunea ”Apollo”, care va viza atât firmele care emit facturi false, cât și pe cele care utilizează aceste facturi.

În perioada de documentare, utilizând informațiile fiscale disponibile în bazele de date proprii și aplicațiile informatice de analiză, DGAF a identificat și a construit harta relațională a tuturor firmelor implicate în acest fenomen (emitenți și beneficiari care au înregistrat în evidențe aceste documente).

În cadrul operațiunii ”Apollo”, ambele categorii vor fi supuse unor verificări amănunțite de către inspectorii antifraudă, vor fi stabilite consecințele fiscale ale acestor practici și vor fi dispuse măsurile legale ce se impun, inclusiv sesizarea organelor de urmărire penală.

În perioada 2014-2015, peste 3.200 companii au înregistrat în contabilitate facturi de peste 44 milioane lei, figurând a fi emise de firma FE SRL. Societatea a funcționat, și-a îndeplinit obligațiile declarative, însă nu a recunoscut tranzacțiile în cauză, identitatea acesteia fiind, în realitate, utilizată în fals de societăți din toate județele țării, cu obiecte de activitate variate, care au declarat achizițiile nereale către ANAF, diminuându-și obligațiile fiscale.

Majoritatea dintre cele 3.200 de companii, au înregistrat achiziții fictive și de la alte societăți.

În acest fel, într-un singur caz, doar în ce privește TVA, bugetul de stat a fost prejudiciat cu peste 10 milioane de lei.

Naţional

Rovinietă 2020: Noutăți și tarife pentru taxa de drum

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Potrivit legislației în vigoare, atunci când folosesc rețeaua de drumuri din țara noastră, fie ele drumuri naționale, europene sau autostrăzi, șoferii trebuie plătească o taxă de utilizare a acestora, taxă numită rovinietă.

În condițiile în care, în anul încheiat recent, au apărut câteva noutăți privind rovinieta, printre care și posibilitatea recuperării parțiale, în anumite condiții, a banilor plătiți pe ea, prezentăm azi cele mai importante informații despre taxa de drum, inclusiv tarifele valabile în acest an.

Noutățile privind rovinieta

O primă modificare privind rovinieta a apărut în luna aprilie a anului trecut. Astfel, după cum stabilește Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 748/2019, atunci când vinde o mașină ce are o rovinietă valabilă, vânzătorul poate cere Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) returnarea banilor pentru perioada de valabilitate rămasă a rovinietei.

Mai exact, cel ce vinde mașina poate cere returnarea banilor pentru perioada dintre momentul în care noul proprietar plătește taxa de drum și data de expirare a rovinietei încheiate de el, adică din momentul în care cele două roviniete se suprapun.

Apoi, numărul camerelor fixe utilizate de CNAIR pentru a-i identifica pe cei ce circulă pe drumurile din țara noastră fără să aibă o vinietă valabilă s-a majorat, în mai multe etape, și a ajuns acum la 106. Pe lângă camerele fixe, CNAIR mai utilizează, pentru a verifica existența sau valabilitatea rovinietelor, și 14 camere video mobile, distribuite pe întreg teritoriul național.

Cât plătesc, în acest an, șoferii pentru rovinietă

Legat de sumele pe care trebuie să le plătească șoferii pentru cumpărarea unei roviniete, acestea au rămas neschimbate și în acest an. Concret, conform Ordonanței Guvernului nr. 15/2002, în ceea ce privește autoturismele, tarifele rovinietei sunt de trei euro pentru șapte zile, șapte euro pentru 30 de zile, 13 euro pentru 90 de zile și 28 de euro pentru 12 luni.

Apoi, în cazul vehiculelor de transport marfă cu masa totală admisibilă tehnic (MTMA) mai mică sau egală cu 3,5 tone, tarifele sunt de șase euro pentru șapte zile, 16 euro pentru 30 de zile, 36 de euro pentru 90 de zile și 96 de euro pentru 12 luni.

Pentru vehiculele de transport marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone și mai mică sau egală cu 7,5 tone tarifele sunt de patru euro pentru o zi, 16 euro pentru șapte zile, 32 de euro pentru 30 de zile, 92 de euro pentru 90 de zile și 320 de euro pentru 12 luni.

Pe de altă parte, OG nr. 15/2002 stabilește și amenzile ce se pot aplica celor care circulă cu mașina pe drumurile publice fără să aibă o rovinietă valabilă, acestea fiind cuprinse între 250 și 4.500 de lei. Amenzile cele mai mici se dau în cazul autoturismelor (250 – 500 de lei), în timp ce amenzile cele mai mari se dau în cazul vehiculelor de transport de marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12 tone (3.000 – 4.500 de lei).

Reamintim că, începând din 2018, în cazul unei mașini vândute, noul proprietar este cel care trebuie amendat pentru circularea pe drumurile publice fără rovinietă valabilă, nu vechiul deținător, iar circularea cu mașinile, pe drumurile publice, fără a avea rovinietă valabilă se prescrie în patru luni, nu în șase, așa după cum se întâmpla anterior.

Continuă să citești

Naţional

Programul „Prima casă” continuă și în 2020!

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Premierul liberal Ludovic Orban a acuzat PSD că dezinformează când susţine că Guvernul nu mai finanţează programul Prima casă, scrie ZF.

Premierul a arătat că există un plafon de2 mld. lei şi că Executivul urmează să stabilească, prin hotărâre de guvern, condiţiile necesare pentru a aplica în 2020 la acest program.

„Guvernul a avut prevăzută suma, este cred un plafon de 2 miliarde de lei, urmează să emitem hotărârea de guvern cu stabilirea condiţiilor pe anul în curs şi ca atare dezmit categoric această minciună gogonată“, a declarat Orban, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria.

Reacţia vine în contextul în care fostul secretar general al PSD Mihai Fifor a acuzat, miercuri, guvernul Orban că a mai distrus un program, de care beneficiau anual zeci de mii de familii tinere, pentru că a alocat pentru pentru Prima casă doar 200 mil. lei în anul 2020.

În ultimii 10 ani, programul Prima casă a susţinut piaţa imobiliară şi creditarea imobiliară, foarte mulţi tineri reuşind să-şi cumpere un apartament în condiţii favorabile de avans, dobândă şi rambursare. Practic cu un salariu mediu putea fi contractat un apartament de 50.000 euro.

Continuă să citești

Naţional

Registrul agresorilor sexuali, funcțional până la finalul lunii ianuarie

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Legea care permite identificarea rapidă, prin intermediul Registrului naţional automatizat, a persoanelor care au comis infracţiuni sexuale a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.

Potrivit actului normativ, persoanele înscrise în registru au obligaţia să comunice poliţiei, odată la cel mult trei luni, informații precum profesia, mijloacele de existenţă, cu ce persoane minore, în vârstă, cu dizabilităţi sau vulnerabile locuiesc sau intră în contact frecvent sau ce școli sau spitale de copii frecventează. De asemenea, dacă își schimbă locuința sau pleacă într-o călătorie trebuie să anunțe Poliția în cel mult 3, respectiv 15 zile. La rândul său, Poliția trebuie să facă verificări la domiciliul persoanelor înscrise în registru, nu mai târziu de trei luni.

Legea, inițiată de deputatul Oana Bâzgan și semnată de 111 parlamentari din toate partidele, prevede instituirea Registrului naţional automatizat cu privire la autorii contravenţiilor şi infracţiunilor sexuale, de hărţuire sau asupra minorilor.

De asemenea, actul normativ stipulează păstrarea unei evidenţe a persoanelor fizice sancţionate, condamnate sau împotriva cărora au fost luate măsuri penale sau administrative, conform Codului penal, şi a celor în cazul cărora au fost dispuse măsuri procesual penale.

Potrivit actului normativ, nu se înscriu în acest registru persoanele fizice care la data comiterii faptelor erau minore, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată a dispus aceasta în mod expres într-un proces penal.

Ce este Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor

Registrul reprezintă un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis următoarele infracţiuni:

a) trafic de persoane
b) trafic de minori
c) proxenetism
d) exploatare a cerşetoriei
e) folosire a unui minor în scop de cerşetorie
f) folosire a serviciilor unei persoane exploatate
g) folosire a prostituţiei infantile
h) viol
i) agresiune sexuală
j) act sexual cu un minor
k) corupere sexuală
l) racolare a minorilor în scopuri sexuale
m) hărţuire sexuală
n) folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual
o) pornografie infantilă
p) ultraj contra bunelor moravuri
q) incest

În Registru se ţine evidenţa următoarelor categorii de persoane:

a) persoanele fizice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal potrivit prevederilor Legii nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a celor faţă de care au fost dispuse măsuri procesual-penale în legătură cu infracţiunile prevăzute la art. 1 alin. (2), de către organele române competente;
b) persoanele de cetăţenie română despre care s-au primit comunicări de luare în evidenţă din partea autorităţilor centrale din celelalte state membre şi ale autorităţilor competente din statele terţe cu privire la săvârşirea unei infracţiuni din cele enumerate
c) persoanele născute în străinătate despre care s-au primit comunicări din partea autorităţilor competente ale altor state cu privire la săvârşirea unei infracţiuni din cele enumerate şi cu privire la care sunt date că se deplasează sau că se pot deplasa pe teritoriul României.

Registrul se constituie ca o evidenţă distinctă de cea a cazierului judiciar, în cadrul Sistemului Naţional de Evidenţă Informatizată a Cazierului Judiciar.

Conform legii, persoanele înscrise în registru au obligaţia de furniza Poliției, cel târziu odată la trei luni, o serie de informații priovind profesia, mijloacele de existență sau persoanele cu care locuiesc sau intră frecvent în contact. De asemenea, Poliția trebuie să facă verificări la domiciliul persoanelor înscrise în registru, nu mai târziu de trei luni. Fotografierea persoanei înscrise în registru se face anual sau atunci când se constată că aceasta și-a schimbat înfățișarea.

Obligațiile persoanelor înscrise în Registru

(art 12) Persoanele înscrise în Registru au obligaţia de a se prezenta periodic la organele de poliţie pe raza cărora domiciliază sau îşi au reşedinţa, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, pentru a comunica acestora informaţii relevante referitoare la:

a) profesia, meseria sau activitatea pe care o desfăşoară;
b) mijloacele de existenţă;
c) persoanele minore, în vârstă, cu dizabilităţi sau vulnerabile cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact în mod direct şi sistematic;
d) unităţile de învăţământ şcolar sau preşcolar, taberele de copii, spitalele de copii sau orice loc frecventat în mod preponderent de copii, în care au avut acces în această perioadă;
e) adresa unde locuiesc;
f) modalitatea de comunicare cu organele de poliţie.

De asemenea, persoanele înscrise în Registru au obligaţia:

a) de a anunţa, în prealabil, organul de poliţie pe raza căruia locuieşte, în cazul intenţiei efectuării oricăror deplasări din localitatea de domiciliu mai lungi de 15 zile, inclusiv cu privire la localitatea de destinaţie, scopul deplasării, perioada de deplasare şi mijlocul detransport folosit;
b) de a se prezenta la organul de poliţie pe raza căruia îşi stabileşte locuinţa pentru a comunica despre aceasta şi a fi luate în evidenţă, în termen de cel mult 3 zile.

La rândul lor, organele de poliţie au obligaţia de a desfăşura periodic, dar nu mai târziu de odată la 3 luni, verificări la domiciliu, reşedinţa sau imobilul în care persoanele înscrise în Registru locuiesc efectiv, în scopul obţinerii de date şi informaţii privind comportamentul acestor persoane şi modul de obţinere a mijloacelor de existenţă, precum şi actualizării, după caz, a datelor din Registru sau din celelalte baze de date ale Poliţiei Române.

Ce se întâmplă cu datele din Registru și în ce condiții pot fi comunicate

Verificările se desfăşoară în condiţii de confidenţialitate, iar datele şi informaţiile obţinute, precum şi orice date de interes poliţienesc colectate privind persoanele în cauză se prelucrează în bazele de date ale Poliţiei Române, cu respectarea prevederilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal. La scoaterea din Registru, datele şi informaţiile se şterg, cu excepţia cazurilor în care acestea sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare.

Comunicarea datelor din Registru se face în condiţiile prezentei legi, cu respectarea prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale prevederilor legale în vigoare privind protecţia datelor cu caracter personal.

Registrul se organizează de către Ministerul Afacerilor Interne şi se ţine de către unităţile Poliţiei Române, prin structuri specializate în acest domeniu. Registrul se constituie ca o evidenţă distinctă de cea a cazierului judiciar, în cadrul Sistemului Naţional de Evidenţă Informatizată a Cazierului Judiciar și poate fi interconectat cu alte baze de date ale Poliţiei Române.

Evidenţa informatizată a Registrului şi evidenţa informatizată dactiloscopică şi a datelor genetice judiciare se organizează şi funcţionează în cadrul Poliţiei Române, care asigură şi coordonarea activităţilor desfăşurate în aceste domenii, mai prevede această lege.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare