Conectează-te cu noi

Administraţie

Centura ocolitoare a municipiului Dej, o UTOPIE. PROMISIUNI făcute de-a lungul anilor

Publicat acum

pe

Reabilitare inlocuire rosturi dilatatie Dej (4)

loading...

Subiectul ”centura ocolitoare a municipiului Dej” pare a fi din nou ”la modă”. O mulțime de aleși au promis marea cu sarea de-a lungul anilor, ultimul ”vorbitor” pe listă fiind, chiar ieri, deputatul Cornel Itu. Dej24.ro vă prezintă mai jos toate declarațiile făcute în ultimii ani pe marginea acestui subiect.

Despre centura municipiului Dej s-a vorbit pentru prima dată, la modul cel mai serios, în urmă cu aproape 10 ani, în mandatul primarului Ioan Ungur. În 2007, primarul Ioan Ungur declara că ”am discutat personal cu ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, la întâlnirea pe care am avut-o la finele săptămânii trecute la Baia Mare. M-a asigurat că studiul de fezabilitate a fost aprobat, iar lucrările pot începe în primăvara anului următor deoarece autorităţile au reuşit să obţină fonduri de la Banca Europeană de Investiţii”. Edilul din Dej susținea în 2007 că lucrările la varianta de ocolire a oraşului – care urma să aibă 3 kilometri – vor demara în primăvara lui 2008.

Încă de pe atunci, autoritățile locale erau conștiente că ”traficul greu dinspre Baia Mare şi Bistriţa se face prin municipiu şi afectează şoseaua şi casele oamenilor”, după cum explica același edil pentru Ziua de Cluj. La acea dată, varianta de ocolire a municipiului Dej se afla pe lista celor 13 centuri prioritare din programul naţional elaborat de Ministerul Trasporturilor şi Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi.

Mai mult decât atât, un an mai târziu (august 2008), nu se mai vorbea ”doar” de centură, ci de o adevărată autostradă. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri din România anunța că va comanda un studiu de fezabilitate pentru autostrada Jucu-Dej şi prelungirea acesteia cu un drum expres până la Bistriţa, valoarea estimativă a contractului fiind de 3,66 milioane de lei. Șoferii ar fi urmat să circule pe această autostradă cu 130 de km/h, iar pe drumul expres cu 120 de km/h.

În 2009, noul primar Morar Costan declara pentru Gazeta de Cluj că centura Dejului are deja un studiu de fezabilitate. ”În urmă cu patru ani am făcut studiul de fezabilitate pentru centura de ocolire a Dejului, pentru care am cheltuit atunci aproape 20.000 de euro, iar, cu timpul, pentru actualizarea proiectului s-au mai cheltuit câteva zeci de mii de euro. Săptămâna viitoare (n.r., această săptămână) voi avea o întâlnire cu reprezentanţii Ministerului Transporturilor şi vom stabili exact când vom începe demararea proiectului. Cel mai probabil, vom începe în primăvara anului viitor”.

Primarul municipiului Dej susținea pe atunci că varianta de ocolire a oraşului va avea o lungime de 4,9 km. ”Din proiectul actual ştim că vom construi un drum cu o lungime de 4,9 kilometri, care va costa aproximativ 4,7 milioane de euro. Preţul va fi acoperit în proporţie de 3% din bani guvernamentali, iar 97 de procente vor fi acordate din fonduri europene nerambursabile. Proiectul va avea şi două poduri, dintre care unul peste Someş şi unul peste calea ferată”, explica Morar Costan pentru aceeași sursă.

Apoi, aproape doi ani de zile a fost liniște pe marginea acestui subiect. În 2011, Ion Pantelimon, şeful DRDP Cluj (direcţie aflată în subordinea CNADNR), anunța cu surle și trâmbițe că ”pentru centura ocolitoare a municipiului Dej sunt angrenate fonduri europene printr-un program BERD. Centura Dejului este în faza de proiect tehnic, realizarea acesteia urmând să fie susţinută cu fonduri ISPA. În total, are 6 kilometri”, arăta Pantelimon în prima lună din noul an.

În 2012, Ovidiu Silaghi, Ministrul Transporturilor la acea dată, era prezent la Dej. ”Pot promite că centura Dejului va intra în finanțare anul viitor. Este de importanță maximă pentru zonă. Va fi făcută din fonduri europene și pot promite că va fi prinsă în bugetul de anul viitor”, declara Silgahi, conform Radio Fir. Cuvintele acestuia erau întărite de către șeful CNADR, Mircea Pop, prezent și el la Dej.

Apoi, brusc, subiectul ”a murit” până în 2013, când deputatul dejean Cornel Itu declara că centura municipiului Dej este cuprinsă în Programul Operaţional Sectorial Transport şi se va realiza în perioada 2014-2016.

”Acest amplasament al centurii municipiului Dej a fost corelat și cu propunerile pentru autostrada Petea – Dej – Suceava și cu drumul expres Dej – Cluj Napoca – Turda. Traseul acestei variante este în totalitate nou, se desprinde din DN 1C la kilometrul  55 cu aproximativ 300 de metri înainte de trecerea de nivel a căii ferate Ocna Dejului, apoi traversează cu pasaj superior calea ferată Dej Călători – Ocna Dejului, calea ferată Cluj Napoca – Dej Călători, ocolește zona construită din partea dreaptă a căii ferate, traversează râul Someș în amonte de podul de cale ferată și se racordează la DN 17 (Dej-Bistrița) la circa 1 kilometru de DN 1C, asigurându-se în acest fel legături în toate direcțiile în condiții optime pentru o circulație în deplină siguranță. Lungimea variantei este de aproximativ 5,45 kilometri realizându-se o scurtare a traseului de aproximativ doi kilometri față de cel actual. În ceea ce privește structura și lucrările de drum acestea cuprind pentru centura de ocolire două noduri rutiere, cinci pasaje și patru poduri din care cel mai important este Râul Someș”, preciza în 2013 social-democratul, cel care a și făcut mai multe interpelări pe marginea acestui subiect.

”Sunt două vești bune legate de aprobarea executării a două centuri pe lângă Dej și Huedin. Lucrările vor începe în anul 2014 și se vor termina în 2016 și sigur centura ocolitoare a Clujului de la Apahida la Vâlcele va fi finalizată anul acesta”, specifica în martie 2013 și preşedintele Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu.

Tot în 2013, primarul Morar Costan promitea marea cu sarea. Mai exact, edilul declara că ”în mai puțin de 3 ani, Dejul va avea centură ocolitoare”, investiția urmând să se ridice la suma de 24,9 milioane de euro. Lucrările trebuiau să demareze în acel an, prin expropieri, pentru ca în 2014 să înceapă lucrarea propriu-zisă.

În martie 2013, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea era prezent la Dej, la o întâlnire cu primarul Dejului Morar Costan, consilierul judeţean Vasile Sălătioan, deputatul Cornel Itu şi viceprimarul Aurelian Mureşan. ”Cred că multe dintre problemele Dejului şi ale Colegiului 6, cu sprijinul dânsului (n.r – Valeriu Zgonea) o să le rezolvăm: parcul industrial, centura ocolitoare, infrastructură sau tomograf pentru spitalul din Dej”, le-a transmis Cornel Itu jurnaliștilor aflați la conferință.

Mai mult decât atât, în ”Primarul Municipiului Dej – Retrospectiva anului 2013”, de pe site-ul instituției, pe 28 decembrie 2013, Morar Costan promitea din nou: ”Centura ocolitoare a Municipiului Dej, un proiect atât de aşteptat şi necesar pentru deblocarea traficului în zona podului peste Someş, a fost finanţat, lucrarea urmând să fie demarată în anul 2014”. Termenul de finalizare era 2016, anul acesta.

Au trecut doi ani de la acel moment, iar în martie 2015, în cadrul unei conferințe de presă (alături de ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu-Marian Pop) deputatul Cornel Itu readucea în discuție subiectul centurii Dejului”Drumul expres Dej – Beclean – Bistrița e prins în acest Master Plan și e prinsă și centura ocolitoare a municipiului Dej. Așa cum domnul ministru (n.r – Liviu-Marian Pop), pe atunci senator, și colegii din Maramureș m-au ajutat și am făcut front comun de am făcut drumul Măgoaja – Tg. Lăpuș […], la fel cred că și acest drum expres va creiona un trafic adecvat și cred că dă o altă dezvoltare zonei noastre”, puncta deputatul Cornel Itu.

La începutul acestui an, pe 12 ianuarie, același deputat – în cadrul unui interviu – specifica obiectivele domniei sale în 2016”Centura de ocolire a municipiului Dej este un proiect pentru care am militat de mult timp, şi am fost informat de Ministerul Transporturilor, la sfîrşitul anului trecut, că este cuprinsă în master planul pentru 2020-2030. Însă, acest lucru nu mă mulţumeşte, proiectul fiind împins într-un viitor prea îndepărtat”, a fost unul dintre răspunsurile oferite de Itu la întrebarea ”Ce alte proiecte mai aveţi în vedere pentru acest an?”.

Despre centură s-a amintit și în ședința Consiliului Local Dej din 29 ianuarie, atunci când Marius Butuza l-a întrebat pe primar unde este centura ocolitoare a Dejului și unde sunt investitorii și parcurile industriale, acuzându-l pe edil că prin bugetul propus caută să își securizeze mandatul.

De atunci… liniște totală. Până ieri. Deputatul dejean Cornel Itu a transmis, aseară, un comunicat de presă prin care anunță că, în fața ministrului Transporturilor, a cerut urgentarea unor investiţii esenţiale pentru dezvoltarea regiunii în care trăim, respectiv centura ocolitoare a municipiului Dej şi drumul expres Dej-Beclean –Bistriţa. Traficul a crescut atât spre Bistriţa, cât şi spre punctele de ieşire din ţară (Baia Mare, Satu Mare), iar reţeaua rutieră existentă nu face faţă cerinţelor actuale”, după cum se arată în comunicatul PSD-istului.

Rămâne de văzut, zilele sau lunile viitoare, cine va fi următorul politician care ”va învia mortul” pentru a mia oară. Nu de alta, dar alegerile locale sunt la un singur pas, iar cineva tot va promite ”realizarea centurii ocolitoare a municipiului Dej”. Noi ”presimțim” următorul termen ”de finalizare”: 2020.

Administraţie

Sala Sporturilor din Dej ar putea primi numele profesorului Petre Stăvariu

Publicat acum

pe

loading...

Sala Sporturilor din Dej ar putea purta numele profesorului dejean Petre Stăvariu.

Un proiect de hotărâre al grupului de consilieri PNL din Consiliul Local Dej propune ca Sălii Sporturilor din Dej să-i fie atribut numele distinsului profesor Petre Stăvariu.

Toți cei care l-au cunoscut și apreciat pe profesorul, dar mai ales pe omul Petre Stăvariu, îi poartă și astăzi un respect deosebit pentru munca și rezultatele acestuia și se înclină în fața unui adevărat monument de abnegație și devotament pentru profesia pe care a practicat-o cu atâta dragoste de-a lungul întregii vieți.

Pentru toate acestea, în semn de prețuire și admirație, ca recunoaștere a valorii umane și profesionale închinată Dejului și sportului dejean, căruia i-a adus numele dar mai ales renume în România și în Europa, propunem ca Sala Sporturilor din Dej să poarte numele de – Sala de sport Petre Stăvariu”, se arată în expunerea de motive care însoțește acest demers.

Liberalii dejeni consideră că aceasta ar fi o măsură potrivită pentru cinstirea memoriei unei mari personalități umane și profesionale dejene.

Continuă să citești

Administraţie

Primăria Dej scoate la licitație FIER VECHI!

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Primăria Municipiului Dej scoate la vânzare prin licitație in conformitate cu H.G.841/1995 actualizata următoarele deșeuri:

  • DESEU FIER 0,55 LEI / KG –preț de pornire la licitație -aprox. 65 tone
  • DESEU FONTA 0,55 LEI / KG –preț de pornire la licitație -aprox. 8 tone

Deșeurile provin din casări si implementarea unor proiecte cu finanțare nerambursabila pentru imobile aflate în proprietatea Municipiului Dej.

Relații despre deșeurile scoase la vânzare pot fi obținute la numărul de telefon 0264/211790, interior 121, persoana de contact Danciu Nicoleta.

Cota de cheltuieli de participare este de 50 lei.

Licitația va avea loc la sediul Primăriei Municipiului Dej, str. 1 Mai nr.2, cam. 25, in data de 06.03.2020, ora 11:00.

La licitație poate participa orice persoana juridica potențial cumpărătoare, care prezinta pana la data licitației următoarele documente:

  • Chitanța de achitare a cotei de cheltuieli de participare la licitație, eliberata de casieria Municipiului Dej;
  • Copie de pe certificatul de înmatriculare la registrul comerțului si codul de înregistrare fiscala pentru persoanele juridice, din care sa rezulte ca au ca obiect de activitate achiziționarea de materiale refolosibile;
  • Copie după autorizația de mediu pentru deșeurile licitate.

Taxa de mediu va fi reținuta prin stopaj la sursa si achitata de către ofertantul declarat câștigător.

Continuă să citești

Administraţie

PREMIERĂ. Parcul Balnear Toroc Dej se extinde printr-un proiect european. Află TOATE DETALIILE – FOTO/VIDEO

Publicat acum

pe

loading...

În cadrul unui proiect european în valoare de peste 7 milioane de euro, Parcul Balnear Toroc Dej se va extinde pe o suprafață de aproximativ 10 hectare, urmând să fie contruite mai multe bazine cu apă sărată și dulce, locuri de cazare și parcare, precum și grote cu sare pentru diferite tratamente.

Anunțul extinderii Parcului Balnear Toroc Dej a fost făcut de primarul Morar Costan în cadrul ședinței Consiliului Local din urmă cu câteva zile (detalii AICI). Astăzi, reporterii Dej24.ro au aflat mai multe detalii despre ”transformarea” obiectivului de pe Dealul Cabdicului și vă prezintă, ÎN PREMIERĂ, detalii despre ceea ce se dorește a fi ”o stațiune turistică de interes european”.

”Mă bucur că, în urmă cu câteva zile, am fost informați de Ministerul Dezvoltării că avem posibilitatea să dezvoltăm Parcul Balnear Toroc Dej cu o extindere pe o suprafață de aproximativ 10 hectare. Valoarea proiectului este de 7,3 milioane de euro. Sunt în mare măsură fonduri nerambursabile. Avem o mare provocare pentru că zona respectivă – unde vrem să implementăm acest proiect și construcția – este foarte, foarte instabilă și a fost nevoie de foarte multe studii pentru a aduce acest proiect în faza în care să fie eligibil”, ne-a declarat primarul Morar Costan.

În 2017, Torocul a fost modernizat pentru prima dată și pe lângă lacul sărat (1600 mp), cei care au trecut pragul stațiunii s-au bucurat și de un bazin pentru adulți cu o suprafață de 700 mp, un bazin cu apă sărată de 113 mp, precum și de un bazin pentru copii cu o suprafață de 96 de mp. Tot atunci, plaja a fost extinsă, s-au construit trei tobogane care coboară de pe versantul dealului și s-au amenajat mai multe terenuri de sport.

Acum, în cadrul proiectului de extindere în valoare de peste 7 milioane de euro, vor fi construite mai multe bazine cu apă sărată și dulce, locuri de cazare și parcare, precum și șase grote cu sare.

”Dorim să mărim zona de agrement, pentru că în primul și în primul rând construim bazine de capacitate mai mare, cu apă sărată atât de necesară pentru tratamente. O să avem și grote cu sare, bulgări cu sare, de câte 20 mp, unde se poate face aerosol, pentru fiecare dintre acestea urmând să avem bazine cu apă sărată. Avem fizioterapie cu toată aparatura necesară pentru recuperarea bolnavilor și săli de recuperare, de fitness, tot ce înseamnă o logistică necesară pentru o bază de tratament la cel mai înalt nivel. Vom avea și bazin de apă dulce – o parte în zona închisă și o parte în zona exterioară și alte două bazine de apă sărată, de capacitate mai mare, pentru tratament. Vom avea și spațiu verde, un părculeț. Ne dorim ca celor două lacuri naturale să le dăm valoarea lor în zona respectivă și nu în ultimul rând cele două <<bălți>> care sunt aproape de zona cartierul Slatinei și care se vor amenaja foarte frumos”, a punctat edilul. Tot acesta a anunțat că vor fi construite noi locuri de cazare, precum și 200 de locuri de parcare.

”Eu cred că în această vară investiția va fi demarată și undeva într-un an și jumătate poate fi implementată”, a încheiat primarul.

Află mai multe detalii din MATERIALUL VIDEO de mai jos:

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare